{"id":1730,"date":"2011-07-20T21:39:02","date_gmt":"2011-07-20T20:39:02","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=1730"},"modified":"2011-07-20T22:00:51","modified_gmt":"2011-07-20T21:00:51","slug":"romani-uitati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=1730","title":{"rendered":"ROM\u00c2NI UITA\u0162I"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a>ROM\u00c2NI UITA\u0162I<\/strong><\/p>\n

Viorel Dolh<\/strong>a<\/strong><\/em><\/p>\n

Asocia\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Ardeleni \u2013 pre\u015fedinte<\/em><\/p>\n

Neamul tracilor, dup\u0103 Iorga, \u201ese \u00eentindea pe toat\u0103 peninsula Balcanic\u0103, mergea p\u00e2n\u0103 \u00een Ucraina, se ridica foarte sus, la nord peste Tisa, avea prelungiri p\u00e2na la Vistula \u015fi \u00een Asia Mic\u0103\u201d [1].<\/p>\n

Burebista a reu\u015fit s\u0103 unifice toate triburile cuprinse \u00eentre Carpa\u0163ii Nordici \u015fi Balcani, \u00eentre C\u00e2mpia Panoniei \u015fi Bug [2]. Mai t\u00e2rziu, st\u0103p\u00e2nirea roman\u0103 a acelora\u015fi \u0163inuturi \u015fi romanizarea, au condus la formarea aceluia\u015fi popor \u00eentre fruntariile pomenite mai sus.<\/p>\n

\u00censu\u015fi istoricul sovietic K. Porski \u00een lucrarea \u201eRom\u00e2nia\u201d din 1924 afirma c\u0103: \u201edaco-romanilor le apar\u0163ineau pe atunci toate p\u0103m\u00e2nturile de la r\u00e2ul Tisa \u00een vest, p\u00e2n\u0103 la r\u00e2ul Nistru \u015fi Marea Neagr\u0103 \u00een est \u015fi de la cursul superior al r\u00e2ului Tisa \u015fi r\u00e2ului Nistru \u00een nord p\u00e2n\u0103 la Dun\u0103re \u00een sud, adic\u0103 o suprafa\u0163\u0103 ceva mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia Mare de azi\u2026 pe acest teritoriu tr\u0103iau daco-ge\u0163ii romanizati, str\u0103mo\u015fii rom\u00e2nilor de azi\u201d [3].<\/p>\n

Urma\u015fi ai dacilor liberi romaniza\u0163i, rom\u00e2nii maramure\u015feni \u00een nord-vest, brodnicii, bolohovenii \u015fi berladnicii \u00een nord \u015fi est vor participa (favoriza\u0163i de invazia t\u0103tar\u0103 care a stopat rev\u0103rs\u0103rile altor neamuri \u00eentre Carpa\u0163i \u015fi Nistru) la alc\u0103tuirea statului moldovean care se va \u00eentinde \u00een scurt timp p\u00e2n\u0103 la Nistru \u015fi mare, Roman I numindu-se \u00een 1392 \u201esingur st\u0103p\u00e2nitor al \u0162\u0103rii Moldovei de la munte p\u00e2n\u0103 la mare\u201d.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la 1792 c\u00e2nd ru\u015fii vor ajunge la Nistru [4], Moldova a tr\u0103it \u00eentre momente de stabilitate \u015fi chiar o extindere (vezi Pocu\u0163ia st\u0103p\u00e2nit\u0103 de Moldova vreme de un secol \u015fi jum\u0103tate cu \u00eentreruperi \u015fi Ucraina sau \u201e\u0162ara noastr\u0103 de dincolo\u201d cum numeau Ioan Vod\u0103 cel Cumplit la 1574 \u015fi Duca la 1681 p\u0103r\u0163ile transnistriene) \u015fi momente de restri\u015fte pentru c\u0103 fiecare din vecini era gata s\u0103 speculeze momentele de sl\u0103biciune.<\/p>\n

Uneori (ca \u00een 1412 Polonia \u015fi Ungaria [5]) vecinii \u00ee\u015fi d\u0103deau m\u00e2na pentru a \u00eemp\u0103r\u0163i Moldova.<\/p>\n

Primul atac otoman asupra Moldovei a fost \u00een 1420 pentru ca \u00een 1484 turcii s\u0103 ia Cetatea Alb\u0103 \u015fi Chilia, iar \u00een 1538 Tighina \u015fi Bugeacul. Al\u0103turi de t\u0103tarii din Buceac vor mai constitui un pericol permanent \u015fi cazacii (dintre care mul\u0163i erau rom\u00e2ni).<\/p>\n

Soarta Tighinei o va avea la 1713 (c\u00e2nd va deveni raia turceasc\u0103) \u015fi Hotinul, el mai fiind ocupat \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri de polonezi.<\/p>\n

La 1711 \u0163arul Petru I recuno\u015ftea Moldovei vechile hotare p\u00e2n\u0103 la Nistru \u015fi mare \u015fi \u00eent\u0103rea neamestecul \u00een treburile Moldovei \u00een clauza: \u201eDin moscali s\u0103 nu s\u2019amestece la boeriile Moldovei, nici s\u0103 s\u2019 \u00eensoare \u00een \u0163ar\u0103 nici s\u0103 cumpere mo\u015fii\u201d.[6] La 1770 moldovenii credeau, \u00eenc\u0103 \u00een salvarea ce ar putea veni din partea Rusiei, o delega\u0163ie de boieri cer\u00e2nd Ecaterinei a II-a ajutor \u00een restituirea raialelor Hotin \u015fi Tighina [7].<\/p>\n

La un secol dup\u0103 tratatul amintit mai sus, Rusia va r\u0103pi \u00een 1812 jum\u0103tatea estic\u0103 a Moldovei ce se va numi de atunci Basarabia, nume sub care era numit\u0103 atunci dec\u00e2t partea sudic\u0103 a zonei pentru c\u0103 fusese \u00een st\u0103p\u00e2nirea Basarabilor munteni.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din 1807 Rusia ob\u0163inuse consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Fran\u0163ei de a \u00eencorpora Moldova \u015fi Muntenia [8]. Dovezi ale politicii de troc ce func\u0163ionau atunci sunt \u015fi faptul c\u0103 \u00een 1810 Rusia ar fi renun\u0163at la principatele dun\u0103rene dac\u0103 ar fi primit compensa\u0163ii \u00een Caraibe [9] iar 1812 a \u00eensemnat un t\u00e2rg \u00een care ini\u0163ial ru\u015fii cereau Moldova p\u00e2n\u0103 la Siret, iar turcii o ofereau doar p\u00e2n\u0103 la Prut, dar f\u0103r\u0103 Ismail \u015fi Chilia [10].<\/p>\n

Scriitorul \u015fi demnitarul rus P.Svinin spunea \u00een 1816 referitor la Basarabia c\u0103: \u201eLocuitorii autohtoni sunt moldoveni sau rom\u00e2ni (valahi)\u2026 descenden\u0163ii coloni\u015ftilor romani\u201d [52].<\/p>\n

\u00cen 1774, dup\u0103 retragerea armatei ruse din Moldova, trupele habsburgice au ocupat \u0163inuturile Cern\u0103u\u0163iului, C\u00e2mpulungului \u015fi Sucevei (viitoarea Bucovin\u0103) pentru care, prin mituirea unor demnitari, vor ob\u0163ine \u00een anul urm\u0103tor consim\u0163\u0103m\u00e2ntul Por\u0163ii.<\/p>\n

Protestele \u00eempotriva acestei amput\u0103ri teritoriale f\u0103cute de domnitorul Grigore Ghica \u00eei vor atrage acestuia la 1777 moartea [11].<\/p>\n

\u00cenc\u0103 din perioada r\u0103zboiului Crimeii, N.Golescu \u015fi C.A Rosetti \u00een 1854, Magheru \u00een acela\u015fi an, apoi \u00een 1855 aceia\u015fi plus domnitorul Grigore Al.Ghica \u00eempreun\u0103 cu o parte a boierimii \u015fi a frunta\u015filor de peste Prut, fac demersuri av\u00e2nd sprijinul marilor puteri, mai pu\u0163in Fran\u0163a, pentru retrocedarea Basarabiei.<\/p>\n

\u00cen 1856 cu scopul de a \u00eendep\u0103rta Rusia de la gurile Dun\u0103rii, Moldovei i se vor atribui Cahulul, Bolgradul \u015fi Ismailul [12] doar.<\/p>\n

De\u015fi se ob\u0163inuser\u0103 \u00een aprilie 1877 garan\u0163ii din partea Rusiei privind integritatea Rom\u00e2niei cuprinz\u00e2nd \u015fi jude\u0163ele sud-basarabene, \u00een 1878 la Berlin, marile puteri \u00eei permit Rusiei de a anexa sudul Basarabiei \u00een schimbul Dobrogei care \u00eei revenea Rom\u00e2niei [13].<\/p>\n

Aceast\u0103 experien\u0163\u0103 trist\u0103 \u00eel va face pe Carol I mai apoi s\u0103 declare \u201edec\u00e2t s\u0103 mai c\u00e2\u015ftig\u0103m un r\u0103zboi cu Rusia mai bine s\u0103-l pierdem cu Germania\u201c [14].<\/p>\n

\u00cen teritoriile r\u0103pite de austrieci \u015fi ru\u015fi, spunea Eminescu \u201ede atunci \u015fi p\u00e2n\u0103 acum m\u0103surile silnice pentru st\u00e2rpirea rom\u00e2nismului se iau f\u0103r\u0103 curmare\u2026\u00eenc\u00e2t este oprit a c\u00e2nta \u00een ziua de Pa\u015fti \u2018Hristos a \u00eenviat\u2019 \u00een rom\u00e2ne\u015fte\u201d [15], m\u0103suri \u00eent\u0103rite cu un sistem de colonizare despre care vom aminti \u00een episoadele urm\u0103toare.<\/p>\n

\u00cen mai 1915 Austro-Ungaria promitea Rom\u00e2niei Bucovina p\u00e2n\u0103 la Siret, iar \u00een cazul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi Bucovina p\u00e2n\u0103 la Prut, zona Mehadiei \u015fi Basarabia cu Odessa(50).<\/p>\n

\u00cen anul 1914 Rusia recuno\u015ftea dreptul Rom\u00e2niei de a uni provinciile aflate sub ocupa\u0163ia austro-ungar\u0103 inclusiv a Bucovinei delimitat\u0103 dup\u0103 principiul na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Bucovina p\u00e2n\u0103 la Prut va fi recunoscut\u0103 Rom\u00e2niei \u015fi \u00een tratatul de alian\u0163\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u015fi Antant\u0103 din 4 august 1916 [16].<\/p>\n

Sfatul \u0162\u0103rii din Chi\u015fin\u0103u a hot\u0103r\u00e2t la 2 decembrie 1917 proclamarea Republicii Democratice Moldovene\u015fti, la 24 ianuarie 1918 independen\u0163a acesteia, iar la 27 martie 1918 unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

[17] Sfatul \u0162\u0103rii avea o componen\u0163\u0103 etnic\u0103 \u00een concordan\u0163\u0103 cu situa\u0163ia na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u00een provincie: 105 rom\u00e2ni, 15 ucrainieni, 13 evrei, 6 ru\u015fi, 3 bulgari, 2 germani, 2 g\u0103g\u0103nzi, 1 polonez, 1 armean, 1 grec. [18] La 28 nov. 1918 Congresul General al Bucovinei a hot\u0103r\u00e2t unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Privitor la cele mai sus pozi\u0163ia ucrainienilor a oscilat. Dup\u0103 ce Rada ucrainean\u0103 declar\u0103 la 18 iulie 1917 c\u0103 Basarabia face parte din Ucraina, \u00een ianuarie 1918 reprezentantul ucrainean la Bucure\u015fti, Georges Gasenko, declara: \u201eUcraina na\u0163ionalist\u0103 \u015fi Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103 au doi du\u015fmani comuni: bol\u015fevismul \u015fi albgardismul rus care viseaz\u0103 Rusia cea veche una \u015fi indivizibil\u0103\u2026Ucraina democratic\u0103, dup\u0103 principiile lui Wilson, nu pretinde acele teritorii care doresc s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een grani\u0163ele Rom\u00e2niei Mari. Cu aceast\u0103 Rom\u00e2nie Nou\u0103, Ucraina se va \u00een\u0163elege pe deplin\u201d [20].<\/p>\n

\u00cen 16 martie 1918 guvernul Ucrainei a trimis guvernelor german, austro-ungar, turc, bulgar \u015fi rom\u00e2n o not\u0103 \u00een care se afirma: \u201eBasarabia, din punct de vedere etnografic, economic \u015fi politic formeaz\u0103 o unitate indivizil\u0103 cu teritoriul Ucrainei\u201d. [21] \u00cenc\u0103 \u00een 26 iulie 1919 Rada ucrainean\u0103 adopt\u0103 o rezolu\u0163ie care spune c\u0103 \u201enu dore\u015fte \u00een nici un fel s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u0163ie frontiera actual\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 state \u015fi consider\u0103 Nistrul ca frontier\u0103 definitiv\u0103 \u00eentre ele\u201d [22].<\/p>\n

Pe plan interna\u0163ional unirea Bucovinei cu Rom\u00e2nia e recunoscut\u0103 la 10 septembrie 1919 [23] iar unirea Basarabiei cu Rom\u00e2nia la 28 octombrie 1920 [24].
\nRom\u00e2nia Mare nu a \u00eensemnat \u00eens\u0103 o reunire \u00een acela\u015fi stat a tuturor rom\u00e2nilor. \u00cen est, dincolo de Nistru, Rom\u00e2nia a l\u0103sat \u00eenc\u0103 sute de mii de rom\u00e2ni.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 motivele propagandistice, \u00eenfiin\u0163area \u00een cadrul Ucrainei la 12 octombrie 1924 a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovene\u015fti a recunoscut c\u0103 marginea estic\u0103 a rom\u00e2nit\u0103\u0163ii trecea cu mult de Nistru [25].<\/p>\n

Consecin\u0163\u0103 a protocolului adi\u0163ional secret la pactul \u00eencheiat \u00eentre Germania \u015fi Uniunea Sovietic\u0103 la 23 august 1939, URSS prin notele ultimative din 26 \u015fi 28 iunie 1940 oblig\u0103 Rom\u00e2nia la cedarea Basarabiei \u015fi Bucovinei de Nord [26] iar la interpretarea \u015fi punerea \u00een aplicare a acestora a mai r\u0103pit \u015fi Her\u0163a, c\u00e2teva insule pe Bra\u0163ul Chilia \u015fi Insula \u015eerpilor dup\u0103 cum se va vedea \u00een capitolele urm\u0103toare. Se pare c\u0103 \u00een 1936 G\u00f6ring ne-a propus \u00een schimbul neutralit\u0103\u0163ii s\u0103 ne garanteze grani\u0163ele fa\u0163\u0103 de Ungaria, Bulgaria \u015fi URSS, propunere refuzat\u0103 de statul rom\u00e2n.<\/p>\n

Dup\u0103 cum se va vedea, URSS \u00een perioada anterioar\u0103 lui 28 iunie 1940 l\u0103sa s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 va reuni \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti din st\u00e2nga \u015fi dreapta Nistrului form\u00e2nd o mare Republic\u0103 Moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

La 2 august 1940 \u00eens\u0103, Sovietul Suprem al URSS, dep\u0103\u015findu-\u015fi prerogativele, f\u0103r\u0103 a consulta popula\u0163ia, \u015fi contrar oric\u0103ror principii etnice, economice, istorice, sau geografice, va ceda Ucrainei Bucovina de Nord, Her\u0163a, Basarabia de Nord (Hotinul), Basarabia de Sud (jude\u0163ele Ismail \u015fi Cetatea Alb\u0103) \u015fi o mare parte din raioanele fostei republici autonome transnistriene (Cod\u00e2ma, Balta, Pesciana, Crut\u00e2i, Valea Ho\u0163ului, Ocna Ro\u015fie, Nani \u015fi B\u00e2rzu) [27].<\/p>\n

Ced\u0103rile se pot explica \u015fi prin faptul c\u0103 Ucraina a fost cea care se ocupa cu organizarea administra\u0163iei \u00een teritoriul r\u0103pit \u00een 28 iunie 1940. Maniera dubioas\u0103 \u015fi nedreapt\u0103 prin care s-au f\u0103cut ced\u0103rile teritoriale c\u0103tre Ucraina sf\u00e2\u015fiindu-se Basarabia a fost contestat\u0103 \u00een 1946 chiar de secretarul P.C. din Moldova, N. Salagor \u015fi primul ministru al R.S.S.M N.Koval care cer \u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Stalin re\u00eentoarcerea \u00een componen\u0163a R.S.S.M. a Hotinului, Cet\u0103\u0163ii Albe \u015fi Ismailului. [28] Demersul nu a primit nici un r\u0103spuns.<\/p>\n

Armata rom\u00e2n\u0103 a trecut Prutul \u00een data de 20 iunie 1941 eliber\u00e2nd \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti \u00eenstr\u0103inate cu un an \u00eenainte intr\u00e2nd \u00een Cetatea Alb\u0103 la 26 iulie 1941.<\/p>\n

Din vara anului 1941 \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prim\u0103vara lui 1944 \u00een Transnistria a func\u0163ionat o administra\u0163ie rom\u00e2neasc\u0103 amplific\u00e2nd con\u015ftiin\u0163a apartenen\u0163ei provinciei la via\u0163a na\u0163ional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. [29]<\/p>\n

Dup\u0103 ce trupele sovietice for\u0163aser\u0103 Prutul la 26 martie 1944, consecin\u0163\u0103 a politicii sferelor de influen\u0163\u0103 a marilor puteri, Rom\u00e2nia a fost nevoit\u0103 s\u0103 consimt\u0103 prin tratatul din 10 februarie 1947 la cedarea c\u0103tre URSS a teritoriilor r\u0103pite de aceasta \u00een 1940.<\/p>\n

\u00cen zadar scria regele Mihai la 24 ianuarie 1945 pre\u015fedintelui Roosevelt: \u201etrebuie subliniat c\u0103 at\u00e2t Basarabia c\u00e2t \u015fi Bucovina de Nord fuseser\u0103 timp foarte \u00eendelungat teritoriu rom\u00e2nesc \u015fi c\u0103 majoritatea locuitorilor sunt de aceea\u015fi origine etnic\u0103 \u015fi au aceea\u015fi limb\u0103 \u015fi obiceiuri ca \u015fi ceilal\u0163i locuitori ai acestei \u0163\u0103ri.\u201d [30]<\/p>\n

Declara\u0163ia de la Chi\u015fin\u0103u din 26-28 iunie 1991 men\u0163ioneaz\u0103 c\u0103 doar \u00een jude\u0163ele Cren\u0103u\u0163i, Chi\u015fin\u0103u, Cetatea Alb\u0103 \u015fi B\u0103l\u0163i au fost aresta\u0163i 1122 intelectuali \u00eentre 28 iunie – 4 iulie 1940, c\u0103 \u00een august \u201940 au fost trimi\u015fi \u00een Siberia 53.356 tineri (\u00eentre \u201844-\u201949 al\u0163i 80.000), c\u0103 \u00een 12 iunie \u201944 au fost deportate 5.000 familii, iar \u00een 28 iunie \u201949 alte 11.000, c\u0103 seceta din \u201846- \u201947 a r\u0103pus 800.000 basarabeni.<\/p>\n

Din \u00eentreg teritoriul r\u0103pit de sovietici au fost str\u0103muta\u0163i \u00een era stalinist\u0103 circa 1.300.000 rom\u00e2ni.<\/p>\n

Foarte mul\u0163i basarabeni s-au refugiat \u00een Rom\u00e2nia (mare parte a intelectualit\u0103\u0163ii). \u00cenv\u0103\u0163\u0103torii refugia\u0163i din Soroca \u00eei scriau lui dr. Petru Groza \u00een 1945 c\u0103 \u201esuntem deci\u015fi s\u0103 murim cu to\u0163ii aici dec\u00e2t s\u0103 plec\u0103m \u00een Basarabia\u201d. [53]<\/p>\n

Prin \u201eacordul\u201d sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945 intr\u0103 \u00een componen\u0163a Ucrainei \u015fi Maramure\u015ful de la nord de Tisa, [31] zon\u0103 care \u00een timpul r\u0103zboiului fusese anexat\u0103 de Ungaria.<\/p>\n

Ad\u0103ug\u00e2ndu-se la politica de colonizare cu str\u0103ini \u015fi de dezna\u0163ionalizare \u00eenf\u0103ptuit\u0103 de ru\u015fi \u015fi austrieci \u00eenainte de 1918, perioada postbelic\u0103 va duce la cote neb\u0103nuite aceste practici.<\/p>\n

Dovad\u0103 a politicii de sub\u0163iere a elementului rom\u00e2nesc \u00een zon\u0103, sunt \u015fi apelurile lui Hrusciov din 7 ianuarie 1955 \u015fi ale cotidianului \u201eMoldova Socialist\u0103\u201d din 9 ianuarie 1965 care \u00eendemna moldovenii s\u0103 plece \u00een Kazahstan \u015fi alte republici din est oferindu-le tentante avantaje. [32]<\/p>\n

\u00cens\u0103 c\u00e2nd nu reu\u015feau s\u0103 conving\u0103 apelau la alte mijloace, astfel ziarul francez \u201eFigaro\u201dscria \u00een 2 martie 1965: \u201ePentru a termina orice revendicare teritorial\u0103 a Basarabiei, URSS a reluat deportarea rom\u00e2nilor din Basarabia spre Asia Central\u0103\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 cum bine a afirmat I.Pelivan \u201eturcul ne jefuia dar nu se b\u0103ga cu cizmele lui murdare \u00een sufletul nostru st\u0103mo\u015fesc\u201d. [33] Ru\u015fii vor atenta \u015fi vor reu\u015fi \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 s\u0103 altereze con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor din teritoriile ocupate.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 a vorbi de situa\u0163ia \u015fi mai disperat\u0103 a rom\u00e2nilor din Ucraina s\u0103 amintim c\u0103 \u00een cele patru municipii ale Republicii Moldova din totalul de 106 \u015fcoli \u00een 1988 doar 6 erau pur moldovene\u015fti, iar dintre cele 201 gr\u0103dini\u0163e 119 erau ruse, 64 mixte \u015fi doar 18 moldovene\u015fti. [34]<\/p>\n

La institutul de istorie din Chi\u015fin\u0103u, p\u00e2n\u0103 \u00een 1960 nu era nici un moldovean b\u0103\u015ftina\u015f, iar prin \u201ecultur\u0103\u201d filme de genul celui intitulat \u201ePas\u0103rea alb\u0103 p\u0103tat\u0103 cu negru\u201d def\u0103imau \u201eatrocit\u0103\u0163ile\u201d rom\u00e2ne\u015fti \u015fi inoculau sentimentele rom\u00e2nofobe.[35]<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een 1961 \u00een biroul P.C.din Moldova nu a acces nici un basarabean, iar \u00een 1976 din 14 membri doar 3 erau basarabeni. \u00cen 1989 peste un sfert de milion din cet\u0103\u0163enii R. Moldova de etnie rom\u00e2n\u0103 nu mai \u015ftiau rom\u00e2ne\u015fte.<\/p>\n

Cu toate acestea rom\u00e2nii de acolo \u00eencercau s\u0103 opun\u0103 rezisten\u0163\u0103. \u00cen luna august 1948 se crea o organiza\u0163ie antisovietic\u0103 \u201eComitetul revolu\u0163ionar pentru eliberarea popoarelor Rusiei\u201d [36] iar \u00een 1949 se \u00eenfiripase un Front Na\u0163ional Patriotic ce \u00ee\u015fi propunea limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, reunirea cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n

La congresul din 29 februarie 1961 \u0163inut \u00een secret s-a alc\u0103tuit un raport de 84 pagini . Unul din autorii acestuia a cerut la 12 iunie 1970 audien\u0163\u0103 la N.Ceau\u015fescu fiind primit \u00eens\u0103 de un tovar\u0103\u015f Predescu.<\/p>\n

Consiliul Securit\u0103\u0163ii din R.S.R \u00eel toarn\u0103 la Moscova cu adresa 14\/006418 din 30.VI 1970 fiind apoi arestat el \u015fi al\u0163i patrio\u0163i basarabeni. [37] \u00cen 1960 un t\u00e2n\u0103r din B\u0103l\u0163i a arborat tricolorul pe co\u015ful unei fabrici \u015fi a luat 3 ani pentru aceasta, un grup de studen\u0163i e condamnat \u00een 1965 pentru propagand\u0103 \u00een favoarea unirii cu Rom\u00e2nia, iar \u00een 1970 Al. Usatiuc-Corbu e condamnat la 7 ani munc\u0103 silnic\u0103 \u00een Siberia dup\u0103 ce Ceau\u015fescu a trimis ru\u015filor scrisoarea pin care acesta i se pl\u00e2nsese de politica de rusificare a Basarabiei. [54]<\/p>\n

Prin pozi\u0163ia luat\u0103 de China \u00eenc\u0103 din 1964 \u015fi mai apoi \u00een 1976, aceasta critica politica de rusificare a moldovenilor, \u00eei instiga la opozi\u0163ie deschis\u0103 \u015fi consim\u0163ea s\u0103 sus\u0163in\u0103 preten\u0163iile Rom\u00e2niei asupra Basarabiei [38].<\/p>\n

Maurer a raportat lui Hru\u015fciov despre pozi\u0163ia Chinei spun\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 noi nu mai vrem Basarabia. Dup\u0103 ce \u00een mai 1976 s-a r\u0103sp\u00e2ndit zvonul \u00een Bucure\u015fti a unei confrunt\u0103ri armate sovietico-rom\u00e2ne, N.Ceau\u015fescu viziteaz\u0103 R.S.S.M. [39] \u00een 2 august 1976 cu ocazia chiar a serb\u0103rii zilei form\u0103rii acesteia afirm\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia \u201enu are probleme teritoriale cu U.R.S.S.\u201d.<\/p>\n

Aceasta a fost maniera \u00een care \u0163ara mam\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 \u00ee\u015fi ajuta fiii \u00eenstr\u0103ina\u0163i. Comuni\u015ftii rom\u00e2ni au f\u0103cut politica stru\u0163ului \u015fi c\u00e2nd Moscova l\u0103sase h\u0103\u0163urile \u00een voie (din 1986 ap\u0103ruse Mi\u015fcarea Democratic\u0103 din Moldova) \u015fi pe bun\u0103 dreptate, indignat, I. Dru\u0163\u0103 publica \u00een 30 nov.1989 urm\u0103toarele: \u201epe malul st\u00e2ng al Prutului lumea se treze\u015fte, se scoal\u0103, se apuc\u0103 de treab\u0103 pe c\u00e2nd la numai c\u00e2\u0163iva pa\u015fi (\u00een Rom\u00e2nia) neamul cobor\u00e2t din aceea\u015fi r\u0103d\u0103cin\u0103 doarme somnul de moarte.\u201d [40]<\/p>\n

Abia la \u00eencheierea Congresului al XIV-lea Ceau\u015fescu condamn\u0103 \u201etoate acordurile\u201d cu nazi\u015ftii cu aluzie la Pactul Ribbentrop\u2013Molotov.
\n\u00cen 1990, Rom\u00e2nia, de sculat s-a sculat – dar de treab\u0103 serioas\u0103 pe t\u0103r\u00e2m unionist nu s-a apucat pentru c\u0103 \u00een vreme ce Chi\u015fin\u0103ul ob\u0163inea alfabet latin (31 august 1989) tricolor \u00een 27 aprilie 1990, suveranitate \u00een 23 iunie 1990, stem\u0103 \u00een 3 nov. 1990, nou nume \u00een 23 mai 1991, independen\u0163\u0103 \u00een 27 august 1991, exist\u00e2nd \u00een Republica Moldova un val de simpatie pentru Rom\u00e2nia, iar \u00een Ucraina, un puternic liberalism \u00een problema na\u0163ional\u0103, Bucure\u015ftiul credea \u00eenc\u0103 \u00een steaua Moscovei preg\u0103tind tratate cu aceasta.<\/p>\n

Pentru a demonstra c\u0103 \u00een 1990-1991 erau coapte premisele unirii voi cita din Declara\u0163ia de Independen\u0163\u0103 a Republicii Moldova: \u201eSubliniind c\u0103 f\u0103r\u0103 consultarea popula\u0163iei din Basarabia, nordul Bucovinei \u015fi \u0163inutul Her\u0163a ocupate prin for\u0163\u0103 la 28 iunie 1940, precum \u015fi a celei din RASSM format\u0103 la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS \u00eenc\u0103lc\u00e2nd chiar prerogativele sale constitu\u0163ionale a adoptat la 2 august 1940 \u2018legea URSS cu privire la formarea RSSM unionale\u2019 iar Prezidiul s\u0103u a emis la 4 nov.1940, \u2018decretul cu privire la stabilirea grani\u0163ei \u00eentre RSS Ucraina \u015fi RSS Moldova\u2019, acte normative prin care s-a \u00eencercat \u00een absen\u0163a oric\u0103rui temei juridic real, justificarea dezmembr\u0103rilor acestor teritorii \u015fi apartenen\u0163a noii republici la URSS\u2026.<\/p>\n

Consider\u00e2nd actele de dezmembrare ale teritoriului na\u0163ional de la 1775 \u015fi 1812 ca fiind \u00een contradic\u0163ie cu dreptul istoric \u015fi de neam \u015fi cu statutul juridic al Moldovei, acte infirmate de \u00eentreaga evolu\u0163ie a istoriei \u015fi de voin\u0163a liber exprimat\u0103 a popula\u0163iei Basarabiei \u015fi Bucovinei\u2026 Subliniind d\u0103inuirea \u00een timp a moldovenilor \u00een Transnistria – parte component\u0103 a teritoriului istoric \u015fi etnic al poporului nostru\u2026<\/p>\n

Lu\u00e2nd act de faptul c\u0103 parlamentele multor state consider\u0103 \u00een\u0163elegerea \u00eencheiat\u0103 la 23 august 1939 \u00eentre URSS \u015fi Germania ca nul\u0103 ab initio \u015fi cer lichidarea consecin\u0163elor juridice ale acesteia.\u201d [41]<\/p>\n

Dup\u0103 declararea de c\u0103tre Chi\u015fin\u0103u a independen\u0163ei, un grup de senatori americani a \u00eentocmit un proiect de rezolu\u0163ie care cerea guvernului SUA \u201es\u0103 sprijine eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei de a negocia pa\u015fnic dac\u0103 o doresc, reunificarea Moldovei \u015fi nordului Bucovinei cu Rom\u00e2nia a\u015fa cum s-a stabilit \u00een tratatul de pace de la Paris din 1920 conform normelor \u00een vigoare ale dreptului interna\u0163ional \u015fi Principiului 1 al Actului final de la Helsinki\u201d.<\/p>\n

Frontul Popular din Moldova care domina atunci via\u0163a politic\u0103 la est de Prut \u00ee\u015fi propunea \u00een statutul s\u0103u \u201eretrocedarea raioanelor istorice de N \u015fi S ale Moldovei incluse \u00een mod voluntarist \u00een perioada stalinismului \u00een componen\u0163a RSS Ucrainiene\u201d. [42]<\/p>\n

Treptat Moscova s-a dezmeticit \u015fi a \u00eenceput s\u0103 sape curentul filorom\u00e2n uzit\u00e2nd o \u00eentreag\u0103 artilerie propagandist\u0103 \u015fi nu numai propagandist\u0103 (vezi r\u0103zboiul din 1992) p\u00e2n\u0103 ce a convins Moldova s\u0103 \u00eentre \u00een CSI.<\/p>\n

Av\u00e2ntul for\u0163elor na\u0163ionale s-a mai temperat, intransigen\u0163a \u00een aplicarea legii limbii de stat a sc\u0103zut (de la 531 grupe cu 12.346 ru\u015fi ce \u00eenv\u0103\u0163au rom\u00e2na \u00een \u201990, abia 27 grupe cu 350 cursan\u0163i au mai r\u0103mas \u00een \u201997).<\/p>\n

G\u0103g\u0103uzia [43] a ob\u0163inut o autonomie special\u0103 la 23 decembrie 1994 cu 30 localit\u0103\u0163i \u015fi 1850 km2, iar zona nistrean\u0103 (\u00eensum\u00e2nd raioanele din st\u00e2nga Nistrului \u015fi Tighina) e pe cale cu siguran\u0163\u0103 s\u0103 ob\u0163in\u0103 o autonomie cu competen\u0163e \u015fi mai extinse.<\/p>\n

Unionismul nu s-a stins \u00eenc\u0103 \u00een Republica Moldova, el fiind \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat de Frontul Popular Cre\u015ftin Democrat condus de Iurie Ro\u015fca \u015fi de Partidul For\u0163elor Democratice condus de Valeriu Matei.<\/p>\n

\u00cen 1996 la Congresul V al FPCD nu pu\u0163ine au fost lu\u0103rile de cuv\u00e2nt de genul \u201eNoi am fost \u015fi vom r\u0103m\u00e2ne consecven\u0163i \u00een promovarea op\u0163iunii unioniste\u201d [44]. \u015ei tupeul Kremlinului a crescut \u00eens\u0103, \u00een 1993 ap\u0103r\u00e2nd la Moscova un calendar care ar\u0103ta printre ora\u015fele ruse\u015fti \u015fi Cetatea Alb\u0103, Bender, Ismail, Orhei, Chi\u015fin\u0103u.<\/p>\n

Mi-am propus a trata mai ales despre rom\u00e2nii din Ucraina consider\u00e2nd R. Moldova stat rom\u00e2nesc unde rom\u00e2nii nu mai sunt \u00een pericol.<\/p>\n

Nu am putut \u00eens\u0103 ocoli problema rom\u00e2nilor din Republica Moldova pentru c\u0103 destinul lor a fost cam acela\u015fi \u015fi abia la destr\u0103marea URSS s-au trezit c\u0103 tr\u0103iesc \u00een \u0163\u0103ri diferite.<\/p>\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103, dup\u0103 c\u00e2teva date comune despre rom\u00e2nii din Ucraina, va urma \u00een fiecare din capitolele urm\u0103toare, o analiz\u0103 a fiec\u0103reia din provinciile rom\u00e2ne\u015fti aflat\u0103 \u00een componen\u0163a statului vecin.<\/p>\n

Ucraina are o suprafa\u0163\u0103 de 603.700 km2 \u015fi o popula\u0163ie de 51,4 mil. locuitori din care 72,7% ucrainieni iar 0,9% respectiv 459.350 rom\u00e2ni \u015fi moldoveni la recens\u0103m\u00e2ntul din 1989. Din cele 24 regiuni (oblastii) ale Ucrainei sunt populate cu rom\u00e2ni dup\u0103 cum urmeaz\u0103: Odessa (149.537), Cern\u0103u\u0163i (184.836), Transcarpatia (29.485), Nicolaev (16.673), Kirovograd (10.694) \u015fi alte regiuni (73.128) [45].<\/p>\n

Independent\u0103 de la 24 august 1991, a doua \u0163ar\u0103 european\u0103 ca \u00eentindere \u015fi a cincea ca popula\u0163ie din Europa, are \u00eenc\u0103 din 25 iunie 1992 o lege cu privire la minorit\u0103\u0163ile na\u0163ionale [46] destul de generoas\u0103, la care din 1997 se adaug\u0103 \u015fi obliga\u0163iile asumate prin tratatul cu Rom\u00e2nia, generos \u015fi el.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 acum \u00eens\u0103 aproape c\u0103 au lipsit transpunerile \u00een practic\u0103 ale legisla\u0163iei \u00een domeniu, guvernele rom\u00e2ne de p\u00e2n\u0103 acum ne\u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd nimic din lec\u0163iile pe care Ungaria le d\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii ungurilor de peste hotare atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi simpatia Europei \u00eentregi.<\/p>\n

\u00cen 27 nov. 1991, Parlamentul Rom\u00e2niei a adoptat o declara\u0163ie privind nerecunoa\u015fterea referendumului de independen\u0163\u0103 a Ucrainei pentru teritoriile smulse Rom\u00e2niei \u00een 1940 care era programat pe 1 decembrie 1991.<\/p>\n

Se cerea statelor lumii care vor recunoa\u015fte Ucraina s\u0103 declare expres c\u0103 aceast\u0103 recunoa\u015ftere nu se extinde asupra teritoriilor rom\u00e2ne\u015fti men\u0163ionate \u015fi se pronun\u0163a pentru \u00eenceperea unui dialog cu Kievul \u00een vederea examin\u0103rii \u00eempreun\u0103 a problemelor.<\/p>\n

Declar\u0163ia, din start nerealist\u0103, a r\u0103mas liter\u0103 moart\u0103 \u015fi nici nu fusese m\u0103car \u00een inten\u0163ia cuiva de a o aplica. [47] Ba poate a dat ap\u0103 la moar\u0103 nationali\u015ftilor ucrainieni grupa\u0163i \u00een RUKH.<\/p>\n

Parcurg\u00e2nd propunerile \u015fi dezideratele societ\u0103\u0163ilor \u201eM.Eminescu\u201d, \u201eAron Pumnul\u201d, \u201eAlian\u0163a Cre\u015ftin Democrat\u0103 a Rom\u00e2nilor din Ucraina\u201d, publicate \u00een revista \u201e\u0162ara\u201d din Chi\u015fin\u0103u nr.47\/1996 se poate spune c\u0103 tratatul rom\u00e2no-ucrainean din 1997 le \u00eensumeaz\u0103 \u00een cvasi-totalitatea lor.<\/p>\n

La \u00eenceputul lui decembrie 1996 la Cern\u0103u\u0163i s-a desf\u0103\u015furat o reuniune consultativ\u0103 a reprezentan\u0163ilor societ\u0103\u0163ilor culturale \u015fi ob\u015fte\u015fti \u015fi a frunta\u015filor mi\u015fc\u0103rilor de rena\u015ftere ale rom\u00e2nilor din principalele zone ale Ucrainei: Transcarpatia, Odessa, Cern\u0103u\u0163i, Kiev. Din comitetul de ini\u0163iativ\u0103 f\u0103ceau parte I.Popescu (sociolog la universitatea din Cern\u0103u\u0163i \u015fi deputat \u00een parlamentul de la Kiev reales la alegeri), Arcadie Opai\u0163 (vicepre\u015fedinte al societ\u0103\u0163ii cern\u0103u\u0163ene \u201eM.Eminescu\u201d), V.T\u0103r\u00e2\u0163eanu (director al ziarului \u201eArca\u015ful\u201d, deputat \u00een Consiliul regiunii Cern\u0103u\u0163i \u015fi cel care a \u00eenscris ACDRU \u00een Uniunea Federativ\u0103 a Na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor Europene).<\/p>\n

Scopul comitetului este \u00eenfiin\u0163area Uniunii Rom\u00e2nilor din Ucraina [48] care dup\u0103 legea ucrainean\u0103 e obligatoriu s\u0103 aib\u0103 filiale \u00een 13 regiuni ale Ucrainei. Dup\u0103 I.Popescu, dac\u0103 rom\u00e2nii ar fi uni\u0163i ar ob\u0163ine 5-6 locuri \u00een Rada Suprem\u0103, \u00eens\u0103 chiar la reuniunea amintit\u0103 cei din sudul Ucrainei (mai pu\u0163in b\u0103t\u0103io\u015fi) au cerut ca ei s\u0103 fie numi\u0163i moldoveni.<\/p>\n

Rom\u00e2ni \u201emai verzi\u201d dec\u00e2t cei din sud (basarabeni \u015fi transnistrieni), bucovinenii vor acccepta probabil ca viitoarea uniune s\u0103 poarte \u00een denumire, \u00een parantez\u0103 \u015fi sintagma de \u201eMoldovean\u201d.<\/p>\n

\u00cen Cern\u0103u\u0163i, \u00een rom\u00e2ne\u015fte, pe l\u00e2ng\u0103 cotidianul de stat, \u201eZorile Bucovinei\u201d unealt\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor, mai apar, cu greutate ce e drept \u201eArca\u015ful\u201d \u015fi \u201ePlai rom\u00e2nesc\u201d. \u00cen Odessa, p\u00e2n\u0103 \u00een 1992 ap\u0103rea \u00een mod cert \u201eLuceaf\u0103rul\u201dcare depl\u00e2ngea \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een Reni, raion cu majoritate rom\u00e2neasc\u0103, ziarul local \u00ee\u015fi \u00eencetase tocmai apari\u0163ia la fel cum \u00een Transcarpatia trecerea de la limba rus\u0103 la ucrainean\u0103 a dus la dispari\u0163ia revistei \u201ePrietenia rom\u00e2n\u0103\u201d.<\/p>\n

La alegerile parlamentare, regionale \u015fi raionale din acest an, rom\u00e2nii din Ucraina au reu\u015fit s\u0103-\u015fi impun\u0103 la Kiev pe deputatul amintit propus din partea ACDRU pe listele Partidului Rena\u015fterii Regionale, la Cern\u0103u\u0163i 23 de deputa\u0163i (cu 4 ani \u00een urm\u0103 doar 9 deputa\u0163i), din raionul Hliboca 6 locuri din 8. \u015ei acestea cu toate c\u0103 nu au mers uni\u0163i, candid\u00e2nd \u015fi \u00een afara ACDRU, ba ca independen\u0163i, ba \u00een noua Uniune a Societ\u0103\u0163ilor Rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n

ACDRU a prezentat la Praga \u00een cadrul Congresului FUEN din 20-24 mai \u201998 raportul \u201eDezna\u0163ionalizarea \u015fcolilor rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u00een care se arat\u0103 c\u0103 cele 113 \u015fcoli rom\u00e2ne\u015fti din Ucraina (87 \u00een reg. Cern\u0103u\u0163i, 18 \u00een reg. Odesa, 8 \u00een reg. Transcarpatia) sunt supuse la mari presiuni spre a nu mai fi studiate toate materiile \u00een rom\u00e2ne\u015fte. Au fost anexate documente \u015fi peste 10.000 semn\u0103turi.<\/p>\n

Depinde doar de rom\u00e2nii din Ucraina \u015fi de eforturile consecvente \u015fi insistente pe plan diplomatic \u015fi financiar ale Rom\u00e2niei dac\u0103 prevederile generoase ale tratatului vor fi sau nu aplicate.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 nici un dubiu \u00eens\u0103 tratatul recunoa\u015fte frontierele actuale ale Ucrainei, dar s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 este un tratat pe 10 ani \u015fi mai apoi referitor la acelea\u015fi teritorii Eminescu [49] prorocise la 27 iunie 1878 c\u0103 \u201erezolvarea definitiv\u0103 a chestiunii va r\u0103m\u00e2ne am\u00e2nat\u0103\u201d spunea el \u201ep\u00e2n\u0103 la un r\u0103zboi viitor\u201d, iar noi credem c\u0103 p\u00e2n\u0103 la momentul c\u00e2nd frontierele Europei vor uni \u015fi nu vor desp\u0103r\u0163i. La acea dat\u0103 \u00eens\u0103, dup\u0103 cum am mai spus, ar fi bine ca dincolo de frontier\u0103 s\u0103 mai existe rom\u00e2ni.<\/p>\n

Conform recens\u0103m\u00e2ntului din 1989 rom\u00e2nii din URSS erau 2.797.226 \u00een Moldova, 459.350 \u00een Ucraina, 178.667 \u00een Rusia, 34.053 \u00een Kazahstan, 6.113 \u00een Uzbekistan, 2.904 \u00een Georgia, 5.116 \u00een Bielorusia, 4.161 \u00een Letonia, 2.536 \u00een Turkmenistan, 1.966 \u00een Azerbaigian, 1.936 \u00een Kirghizia, 1.623 \u00een Lituania, 1.303 \u00een Estonia, 912 \u00een Tadjikistan, 557 \u00een Armenia. [51]<\/p>\n

SURSA : http:\/\/www.universulromanesc.com\/ginta\/showthread.php?t=35<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

ROM\u00c2NI UITA\u0162I Viorel Dolha Asocia\u0163ia \u00cenv\u0103\u0163\u0103torilor Ardeleni \u2013 pre\u015fedinte Neamul tracilor, dup\u0103 Iorga, \u201ese \u00eentindea pe toat\u0103 peninsula Balcanic\u0103, mergea p\u00e2n\u0103 \u00een Ucraina, se ridica foarte sus, la nord peste Tisa, avea prelungiri p\u00e2na la Vistula \u015fi \u00een Asia Mic\u0103\u201d [1]. Burebista a reu\u015fit s\u0103 unifice toate triburile cuprinse \u00eentre Carpa\u0163ii Nordici \u015fi Balcani, \u00eentre […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[460,461,672,380,421,673,669,109,451],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1730"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1734,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1730\/revisions\/1734"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}