1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaz\u0103 toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt m\u00e2inile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nic\u0103ieri si peste tot este mijlocul S\u0103u, iar chipul S\u0103u este lumina. Nimic nu este f\u0103ptuit f\u0103r\u0103 de lumin\u0103 si tot ce vine din lumin\u0103 prinde viat\u0103 si ia f\u0103ptur\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumin\u0103 tunetul si focul ce se revars\u0103, asa este si g\u00e2ndul omului, el trece \u00een vorba omului si apoi \u00een fapta sa. Deci, ia aminte la asta, c\u0103ci p\u00e2n\u0103 la focul ce arde trebuie s\u0103 fie o lumin\u0103 si un tunet. Lumina omului este g\u00e2ndul s\u0103u si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuv\u00e2nt, iar vointa omului aprinde focul prin care se f\u0103ptuiesc toate cele ce sunt \u00een jurul s\u0103u.<\/p>\n
<\/p>\n
3. Fii ca muntele cel semet si ridic\u0103 a ta lumin\u0103 mai presus de cele ce te \u00eenconjoar\u0103. Nu uita ca aceiasi pasi \u00eei faci \u00een v\u00e2rful muntelui ca si \u00een josul s\u0103u, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul \u00een v\u00e2rf de munte ca si \u00een josul s\u0103u, la fel lumineaz\u0103 soarele piscul cel semet ca si pam\u00e2ntul cel neted.<\/p>\n
<\/p>\n
4. Fii cump\u0103tat ca p\u0103m\u00e2ntul si nu vei duce lips\u0103 de nimic. Creanga prea plin\u0103 de rod este mai repede fr\u00e2nt\u0103 de v\u00e2nt, s\u0103m\u00e2nta prea ad\u00e2nc\u0103 nu r\u0103zbate si prea mult\u0103 ap\u0103 \u00eei stinge suflarea.<\/p>\n
<\/p>\n
5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu c\u00e2t este mai \u00eenalt, cu at\u00e2t r\u0103d\u0103cinile sale sunt mai ad\u00e2nci \u00een p\u0103m\u00e2nt, c\u0103ci din p\u0103m\u00e2nt \u00eesi trage t\u0103ria, nu uita asta. Cu c\u00e2t te ridici mai mult, cu at\u00e2t trebuie s\u0103 cobori mai mult, c\u0103ci m\u0103sura ridic\u0103rii este aceeasi cu m\u0103sura cobor\u00e2rii.<\/p>\n
<\/p>\n
6. Puterea omului \u00eencepe cu vorba nerostit\u0103, ea este asemeni semintei care \u00eencolteste, nici nu se vede c\u00e2nd prinde suflare de viat\u0103. Lumina semintei este cea care o ridic\u0103, p\u0103m\u00e2ntul este cel ce-i d\u0103 hrana, apa \u00eei d\u0103 vigoarea, iar r\u0103bdarea o \u00eembrac\u0103 cu t\u0103rie.<\/p>\n
<\/p>\n
7. Priveste r\u00e2ul si ia aminte la \u00eenv\u0103t\u0103tura sa. La \u00eenceput este doar un firicel de ap\u0103, dar creste tot mai mare, c\u0103ci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc \u00eemplinite, prin firea lor. Asemenea este si g\u00e2ndul cel bun si drept r\u00e2nduit, el \u00eesi face loc printre pietre si st\u00e2nci, nu tine seama de nimic, \u00eesi urmeaz\u0103 drumul si nimic nu-i st\u0103 \u00een cale. Ap\u0103 cu ap\u0103 se adun\u0103, iar \u00eempreun\u0103 puterea este si mai mare.<\/p>\n
<\/p>\n
8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de ap\u0103 stie unde va ajunge, c\u0103ci una este cu p\u0103m\u00e2ntul si toate cele ce-i vin \u00een cale nu \u00eel pot opri p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2rsit. Astfel s\u0103 iei seama la g\u00e2ndul t\u0103u unde trebuie s\u0103 ajung\u0103 si vei vedea c\u0103 nimic nu st\u0103 \u00een calea sa . S\u0103-ti fie g\u00e2ndul limpede p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2rsit; multe se vor ivi \u00een calea sa, c\u0103ci firea lucrurilor din jur este misc\u0103toare asemeni apelor. Ap\u0103 cu ap\u0103 se \u00eent\u00e2lnesc, p\u0103m\u00e2nt cu p\u0103m\u00e2nt si munte cu munte.<\/p>\n
<\/p>\n
9. Ia seama la g\u00e2ndul cel r\u0103u, fereste-te de el ca de fulger, las\u0103-l s\u0103 se duc\u0103 precum a venit, c\u0103ci te-ndeamn\u0103 la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadev\u0103r; sunt ca pulberea c\u00e2mpului ce-ti acoper\u0103 ochii, ca plasa p\u0103ianjenului pentru mintea si sufletul t\u0103u. Ele te \u00eendeamn\u0103 la trufie, \u00eensel\u0103ciune, hotie si v\u0103rsare de s\u00e2nge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, s\u0103r\u0103cia,boala, am\u0103r\u0103ciunea si moartea.<\/p>\n
<\/p>\n
10. Nu judeca oamenii dup\u0103 greutatea lor, dup\u0103 puterea lor, dup\u0103 averea lor, dup\u0103 frumusetea lor sau dup\u0103 r\u00e2vna lor, c\u0103ci si unul si altul a l\u0103sat din ceva pentru a creste \u00een altceva. Cel bogat este s\u0103rac \u00een liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are t\u0103ria lui ascuns\u0103. Cum firea lucrurilor este misc\u0103toare, asemeni este si omul. Ce d\u0103 valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult dec\u00e2t boul? E mai bogat vreunul ca p\u0103m\u00e2ntul ? Doar cunoasterea si \u00eentelepciunea \u00eel ridic\u0103 pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dac\u0103 ea nu este l\u0103murit\u0103 de vreme.<\/p>\n
<\/p>\n
11. Fierul \u00eenrosit a fost rece si se va r\u0103ci iar\u0103si; Vasul a fost p\u0103m\u00e2nt si va fi iar\u0103si p\u0103m\u00e2nt; P\u0103m\u00e2ntul ce-a fost sterp acum este p\u0103m\u00e2nt roditor si se va st\u00e2rpi iar\u0103si peste vremi. R\u00e2vna omului face schimb\u0103toare toate acestea. Dar r\u00e2vna \u00eei \u00eentoarce bucuria \u00een tristete si linistea \u00een neliniste. Fierul si focul ajut\u0103 omul, dar \u00eel si vat\u0103m\u0103. Si aceeasi r\u00e2vn\u0103 \u00eel \u00eendeamn\u0103 a merge pe c\u0103r\u0103ri nestiute si neb\u0103tute de ceilalti dinaintea lui. Tot r\u00e2vna \u00eel \u00eendeamn\u0103 la str\u00e2ngere de averi, la m\u0103rirea puterii si a se m\u0103sura cu altii. Fereste-te de a te m\u0103sura cu altul, c\u0103ci trufia de aici se naste; ea te va cobor\u00ee mai jos de dobitoace si te va desp\u0103rti de fratele si de vl\u0103starul t\u0103u.<\/p>\n
<\/p>\n
12. Ne\u00eenteleptul este m\u00e2nat de r\u00e2vn\u0103, dar \u00eenteleptul \u00eencalec\u0103 r\u00e2vna. Ne\u00eenteleptul sufer\u0103 c\u00e2nd r\u00e2vna \u00eel duce la pierdere si la c\u0103dere, dar \u00eenteleptul \u00eentotdeauna g\u0103seste c\u00e2stigul \u00een pierdere si \u00een\u0103ltarea \u00een c\u0103dere.<\/p>\n
<\/p>\n
13. Trufia r\u0103ceste iubirea inimii si o face \u00een dusm\u0103nie si nu exist\u0103 dobitoc mai josnic dec\u00e2t omul care nu mai are iubire \u00een inima sa. C\u0103ci iubirea este cea dint\u00e2i putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva g\u00e2ndul t\u0103u s\u0103 se \u00eempresoare cu trufia, c\u0103ci mai jos de dobitoace vei ajunge.<\/p>\n
<\/p>\n
14. G\u00e2ndul bun si vorba \u00eenteleapt\u0103 \u00eeti pot potoli necazul, \u00eeti pot r\u0103cori inima, dar nu te vindec\u0103, pentru c\u0103 omul sufer\u0103 dup\u0103 cum trufia a crescut \u00een el, c\u0103ci suferinta este umbra trufiei.<\/p>\n
<\/p>\n
15. Nu \u00eeti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, c\u0103ci ele asa cum vin, asa pleac\u0103. Dup\u0103 orice zi vine si noaptea, si dup\u0103 iarn\u0103 vine prim\u0103vara, c\u0103ci asa este r\u00e2nduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se v\u0103d, se nasc, cresc si apoi se \u00eentorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor r\u0103m\u00e2ne pururi, iar aceasta are nenum\u0103rate si nesf\u00e2rsite ramuri, siasemenea izvoarelor mintii si sufletului t\u0103u, ele nu se arat\u0103 la vedere. C\u0103ci o suflare si un foc fac s\u0103 creasc\u0103 toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni\u2013 si din aceeasi vatr\u0103 vin si c\u0103tre aceeasi vatr\u0103 se \u00eentorc, si vatra aceasta este pururea.<\/p>\n
<\/p>\n
16. Precum copacul cel falnic creste l\u00e2ng\u0103 cel mic f\u0103r\u0103 a-i face r\u0103u, asa s\u0103 fiti \u00eentre voi, cel mare s\u0103 nu loveasc\u0103 pe cel mic si nici s\u0103-i am\u0103rasc\u0103 sufletul, c\u0103ci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Arunc\u0103 un lemn pe r\u00e2u si mai multe vor veni din susul s\u0103u c\u0103tre tine. Adu-i multumire semenului t\u0103u, adu-i lumin\u0103 pe chip si \u00een suflet, iar toate acestea le vei g\u0103si mai t\u00e2rziu \u00eenflorite \u00een inima ta.<\/p>\n
<\/p>\n
17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe am\u0103gitoare ceea ce nu este al t\u0103u, c\u0103ci cel ce priveste prin ochii t\u0103i este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.<\/p>\n
<\/p>\n
18. Nu gr\u0103bi nici o lucrare c\u0103ci trasul de ramuri loveste \u00eenapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e nepl\u0103cut. Nu te gr\u0103bi deci s\u0103 aduni ce este \u00eenainte de vreme, c\u0103ci \u00eeti va am\u0103r\u00ee sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si ispita.<\/p>\n
<\/p>\n
19. R\u0103m\u00e2i mereu \u00een r\u0103coarea sufletului t\u0103u, dar dac\u0103 m\u00e2nia se aprinde \u00een tine, ia seama ca nu cumva s\u0103 treac\u0103 de vorba ta. M\u00e2nia vine din team\u0103 si nu a locuit dintru \u00eenceput \u00een inima ta; Dac\u0103 nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia \u00eenchide poarta \u00eentelepciunii, iar cel trufas se pune singur l\u00e2ng\u0103 dobitoace. \u00centelepciunea este mai pretuit\u0103 dec\u00e2t toate cele ce se v\u0103d cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului t\u0103u si este rodul cunoasterii udat\u0103 de vreme.<\/p>\n
<\/p>\n
20. Nu-ti am\u0103r\u00ee sufletul c\u00e2nd simti durerea si neputinta, ci mai degrab\u0103 caut\u0103 s\u0103 te folosesti de ele pentru \u00eendreptare, c\u0103ci \u00een rod ai si s\u0103m\u00e2nta. Nu se poate ca o s\u0103m\u00e2nt\u0103 bun\u0103 s\u0103 dea rod r\u0103u. L\u0103comia \u00eentotdeauna duce la pierdere, furtul \u00eentotdeauna duce la boal\u0103, g\u00e2ndurile sterpe \u00eentotdeauna duc spre r\u0103t\u0103cire, m\u00e2nia \u00eentotdeauna loveste \u00eenapoi, r\u0103utatea si neadev\u0103rul \u00eentotdeauna aduc neputinta, trufia \u00eentotdeauna aduce suferint\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
21. Mergi la izvor c\u00e2nd sufletul ti-e aprins, scormoneste \u00een apa limpede si asteapt\u0103 p\u00e2n\u0103 ce devine iar\u0103si curat\u0103. Asa se va duce si aprinderea sufletului t\u0103u, precum tulburarea aceea.<\/p>\n
<\/p>\n
22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este g\u00e2ndul t\u0103u, si cum s\u0103m\u00e2nta nu se poate f\u0103r\u0103 coaj\u0103, asa este si g\u00e2ndul cel rodnic al omului. Coaja g\u00e2ndului rodnic este vointa, iar f\u0103r\u0103 voint\u0103,g\u00e2ndul se usuc\u0103 si nu foloseste la nimic. Dar puterea este \u00een r\u0103bdarea semintei, iar vointa si r\u0103bdarea fac ml\u0103dita firav\u0103 s\u0103 razbat\u0103 p\u0103m\u00e2ntul tare.<\/p>\n
<\/p>\n
23. \u00cen vremea lucrului t\u0103u, \u00eenveseleste-ti inima la vederea lucr\u0103rii tale \u00eenainte de terminarea ei, c\u0103ci precum fructul \u00eesi anunt\u0103 venirea cu o floare, tot asa fapta omului este v\u0103zut\u0103 de cel cumintea si simtirea limpede, \u00eenainte de a fi terminat\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
24. Ia bine seama la cauza omului s\u0103rac, dar si la cauza omului grabnic avut, c\u0103ci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul s\u0103rac are multe g\u00e2nduri desarte si le schimb\u0103 de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a \u00eenvelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si \u00eensel\u0103tor, ori vede mai bine necazul altuia si caut\u0103 a-l am\u0103gi, de acolo \u00eesi trage grabnica avutie.<\/p>\n
<\/p>\n
25. Fii bl\u00e2nd si r\u0103bd\u0103tor cu cei de l\u00e2ng\u0103 tine, c\u0103ci asa cum te porti tu cu ei, asa se poart\u0103 si altii cu tine, c\u0103ci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumin\u0103 cu cea care se vede prin ochii t\u0103i.<\/p>\n
<\/p>\n
26. Unde este t\u0103ria omului acolo \u00eei este si sl\u0103biciunea, ceea ce-l ridic\u0103 \u00eel si coboar\u0103; r\u0103m\u00e2i \u00een limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel bl\u00e2nd este deasupra celui aprig. Limpede s\u0103-ti fie mintea si simtirea, si ia seam\u0103 de toate acestea.<\/p>\n
<\/p>\n
27. T\u0103ria muntelui vine din r\u0103bdarea sa, din linistea sa, st\u00e2nca \u00eei este numai \u00eenvelitoare. Dar t\u0103ria lui este \u00eencercat\u0103 de v\u00e2nt, de apa cea lin\u0103. Ia-ti puterea din r\u0103bdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea g\u00e2ndului t\u0103u, c\u0103ci nu tulburarea izvorului roade st\u00e2nca, ci limpezimea sa.<\/p>\n
<\/p>\n
28. Lucrarea f\u0103cut\u0103 din team\u0103 nu are viat\u0103 lung\u0103 si t\u0103ria ei este asemeni unei rev\u0103rs\u0103ri de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afar\u0103, dar este chemat\u0103 de teama lor, \u00eens\u0103 teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadev\u0103r, lene si trufie.<\/p>\n
<\/p>\n
29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba alb\u0103 si nerosit\u0103 de vin si las\u0103 vremea s\u0103 o \u00eembrace cu \u00eentelepciune. Nu privi la trupul lor sl\u0103bit si g\u00e2rbovit, c\u0103ci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea \u00eentelepciunii.<\/p>\n
<\/p>\n
30. Multumeste p\u0103m\u00e2ntului pentru toate cele ce-ti ofer\u0103, multumeste cerului pentru ploaia care \u00eeti hr\u0103neste p\u0103m\u00e2ntul, multumeste soarelui pentru c\u0103ldura si lumina casei tale si a p\u0103m\u00e2ntului t\u0103u, multumeste lunii pentru linistea somnului t\u0103u, multumeste stelelor c\u0103 vegheaz\u0103 asupra somnului t\u0103u, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste p\u0103durii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucr\u0103rile ce-ti arat\u0103, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si z\u00e2mbet pe chip.<\/p>\n
<\/p>\n
31. Precum iarba bun\u0103 creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama c\u0103 purtarea lor cea rea este sem\u0103nat\u0103 si crescut\u0103 din team\u0103 si neputinte, iar trufia este \u00eenvelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu c\u0103uta a-i \u00eendrepta din vorbe si mustrare, c\u0103ci ap\u0103sarea pe ran\u0103 nu o vindec\u0103. Oare iarba aceea este rea doar pentru c\u0103 este amar\u0103 p\u00e2ntecului t\u0103u? Asa este si cu omul, de vei vrea s\u0103-l \u00eendrepti, adu-i pentru \u00eenceput g\u00e2ndul si simtirea la ce este pl\u0103cut at\u00e2t omului bun, c\u00e2t si omului r\u0103u. Unul vede roata plec\u00e2nd, iar altul vede aceeasi roat\u0103 venind. Cine vede mai bine ?<\/p>\n
<\/p>\n
32. Doar cel \u00eenteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, c\u0103ci cel \u00eenteleptit a fost odat\u0103 si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au f\u0103cut s\u0103 tin\u0103 seama de alc\u0103tuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare \u00een v\u00e2rful muntelui si acolo nu a sc\u0103pat de ele, a fugit \u00een mijlocul p\u0103durii si iat\u0103 c\u0103 roadele erau cu el, apoi a privit \u00eenl\u0103untrul s\u0103u si iat\u0103 c\u0103 roadele sale amare aveau r\u0103d\u0103cini \u00een mintea si simtirea poftelor sale.<\/p>\n
<\/p>\n
33. Este o floare mai frumoas\u0103 decat cealalt\u0103? Este un izvor mai limpede dec\u00e2t altul? Este un fir de iarb\u0103 mai presus decat altul? Fiecare are t\u0103ria, frumusetea si priceperea lui. Este \u00een firea lucrurilor ca p\u0103durea s\u0103 aib\u0103 felurite soiuri de copaci, de iarb\u0103, de flori si dobitoace. Nu seam\u0103n\u0103 un deget cu altul de la aceeasi m\u00e2n\u0103, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este m\u0103rul mai \u00eentelept dec\u00e2t prunul sau p\u0103rul ? Este m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 mai bun\u0103 ca dreapta ? Altfel vede ochiul st\u00e2ng de cel drept? Cele de sus \u00eesi au rostul lor si cele de jos \u00eesi au rostul lor, cele mari \u00eesi au rostul lor si cele mici \u00eesi au rostul lor, cele repezi \u00eesi au rostul lor si cele \u00eencete \u00eesi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin \u00eesi vor avea rostul lor.<\/p>\n
<\/p>\n
34. Neputinta vine dup\u0103 r\u0103utate si neadev\u0103r, c\u0103ci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama c\u0103 lumina sufletului t\u0103u si al celui de l\u00e2ng\u0103 tine are aceeasi vatr\u0103 si r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 umbr\u0103. Vezi ce tulbur\u0103 necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui t\u0103u. Adu-i linistea \u00een suflet si limpezimea \u00een minte si b\u0103tr\u00e2netile tale vor fi ca pomul copt, oasele si t\u0103ria ta nu vor sl\u0103bi si te vei \u00eentoarce de unde ai venit, s\u0103tul de c\u0103ldura urmasilor t\u0103i.<\/p>\n
<\/p>\n
35. \u00centotdeauna va fi cineva dedesubtul t\u0103u si \u00eentotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul t\u0103u s\u0103 te uiti cu iubire si nu cu trufie c\u0103ci acolo \u00eeti sunt r\u0103d\u0103cinile, iar la cele ce sunt deasupra ta s\u0103 te uiti cu privirea de prunc si f\u0103r\u0103 team\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n
36. Cele tari, cele slabe si cele nev\u0103zute sunt cele ce alc\u0103tuiesc lumea si toate acestea le g\u0103sesti \u00een om si toate alc\u0103tuiesc un \u00eentreg. Nu este nimic care s\u0103 fie afar\u0103 si s\u0103 nu fie si \u00een\u0103untru. Ia seama la toate acestea c\u00e2nd \u00eeti apleci privirea \u00een\u0103untrul t\u0103u si vei g\u0103si toat\u0103 \u00eentelepciunea zeilor ascuns\u0103 \u00een nev\u0103zutul fiintei tale. Zeii au luat seama \u00eenaintea omului de aceast\u0103 \u00eentelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.<\/p>\n
<\/p>\n
37. Ia aminte c\u0103 b\u0103taia inimii, curgerea s\u00e2ngelui prin vine, vindecarea r\u0103nilor, frumusetea ochilor si minun\u0103tia alc\u0103tuirii trupului sunt f\u0103cute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este \u00een fiecare si al c\u0103rui chip se arat\u0103 \u00een lumin\u0103. Dar nu uita c\u0103 trupul este doar o f\u0103r\u00e2m\u0103 din putinul care se vede\u2026<\/p>\n
<\/p>\n
38. Cur\u0103tenia trupului si desf\u0103tarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, c\u0103ci nu un sunet pl\u0103cut te ridic\u0103, nici o duioas\u0103 atingere, nici un gust pl\u0103cut, nici o mireasm\u0103 \u00eemb\u0103t\u0103toare si nici o bucurie a ochilor. C\u0103ci unde este c\u0103ldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este pl\u0103cutul apare si nepl\u0103cutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este r\u00e2s, si pl\u00e2nsul p\u00e2ndeste.<\/p>\n
<\/p>\n
39. Iat\u0103 dar calea de \u00eenceput: cump\u0103tarea \u00een toate cele ce faci, ascultarea de b\u0103tr\u00e2ni si de cei \u00eentelepti, h\u0103rnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadev\u0103r si de vorbele desarte, ferirea de ceart\u0103 si de m\u00e2nie, buna purtare \u00eentre semeni. Dimineata s\u0103 te trezesti cu ele, ziua s\u0103 le porti mereu \u00een minte, seara s\u0103 le ai cu tine \u00een somn si astfel sup\u0103rarea, lipsa, am\u0103r\u0103ciunea, neputinta, boala si r\u0103utatea altora nu se vor atinge de tine.<\/p>\n
<\/p>\n
40. Dincolo de acestea se afl\u0103 iubirea, vointa, curajul, r\u0103bdarea, modestia si ele ridic\u0103 omul cu adev\u0103rat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmeaz\u0103 calea zeilor, dar \u00eengroparea lor te arunc\u0103 mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adev\u0103rata cunoastere si \u00eentelepciune, adev\u0103rata putere, adev\u0103rata bucurie, adev\u0103rata bog\u0103tie, rodnica si trainica lucrare.<\/p>\n
<\/p>\n
41. Dar iat\u0103 c\u0103 unde este iubirea poate ap\u0103rea si ura, unde este vointa poate ap\u0103rea si del\u0103sarea,unde este curajul poate ap\u0103rea si frica, unde este r\u0103bdarea, poate ap\u0103rea si graba si unde este modestia poate ap\u0103rea si trufia. C\u0103ci misc\u0103toare sunt si cele ce se v\u0103d si cele ce nu se v\u0103d din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se afl\u0103 cel ce g\u00e2ndeste si acesta este cel ce vede miscarea \u00een nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfat\u0103 \u00een cunoasterea si linistea ce \u00eentrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.<\/p>\n
<\/p>\n
42. Cel tulburat vede binele ca bine si r\u0103ul ca r\u0103u, este atras de una si fuge de cealalt\u0103, dar \u00eenteleptul vede si frumosul si ur\u00e2tul, simte si frigul si c\u0103ldura, si finetea si asprimea, aude si pl\u0103cutul si nepl\u0103cutul, gust\u0103 si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecat\u0103 \u00eentre ele. El vede deslusit c\u0103 firea lucrurilor este \u00een toate, c\u0103ci frumosul din ur\u00e2t se trage si ur\u00e2tul din frumos, dulcele a fost amar la \u00eenceput si se va face iar\u0103si amar, pl\u0103cutul se naste din nepl\u0103cut si nepl\u0103cutul din pl\u0103cut. Si toate acestea lumineaz\u0103 sufletul \u00eenteleptului pentru c\u0103 cele bune si pl\u0103cute hr\u0103nesc si bucur\u0103 trupul si simturile sale, iar cele nepl\u0103cute ne\u00eenteleptului hr\u0103nesc mintea si \u00eenielepciunea sa, c\u0103ci vede \u00eennoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.<\/p>\n
<\/p>\n
43. Nu este usoar\u0103 c\u0103rarea zeilor, dar nu uita nici o clip\u0103 c\u0103 omul poate cuprinde \u00een iubirea sa mai mult dec\u00e2t poate cuprinde \u00een ura sa, c\u0103ldura se ridic\u0103 mai mult dec\u00e2t poate cobor\u00ee frigul, cel ce este deasupra vede mai multe dec\u00e2t cel ce este dedesupt, usorul se \u00eentinde mai mult dec\u00e2t se \u00eentinde greul, lumina r\u0103zbate mai mult dec\u00e2t poate r\u0103zbate \u00eentunericul, puterea care uneste este mai mare dec\u00e2t puterea care desparte.<\/p>\n
<\/p>\n
44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijin\u0103; nev\u0103zutul si v\u0103zutul acelasi loc ocup\u0103; toate cele mari stau ascunse \u00een cele mici, iar aici este o mare tain\u0103 a firii; mare printre \u00eentelepti este cel ce o pricepe.<\/p>\n
<\/p>\n
45. \u00centeleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce g\u00e2ndeste, cel ce simte cu cel ce face, dar ne\u00eenteleptul \u00eei desparte. Deschide-ti bine ochii, c\u0103ci cel ce face, cel ce simte si cel ce g\u00e2ndeste sunt asemeni norilor care vin si pleac\u0103, dar cel ce vede prin ochii t\u0103i este vesnic si lumina sa este f\u0103r\u0103 umbr\u0103. El este dincolo de viat\u0103 si moarte, dincolo de bine si r\u0103u, dincolo de frumos si ur\u00e2t, dincolo de curgerea timpului.<\/p>\n
<\/p>\n
<\/p>\n
\u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d<\/em> \u00ee\u015fi bazeaz\u0103 Principiile \u015fi Obiectivele pe aceste LEGI FRUMOASE… LEGILE BELAGINE !!!<\/strong><\/p>\n Dac\u0103 cineva observ\u0103 la noi ceva ce nu reflect\u0103 aceste LEGI, este rugat frumos s\u0103 ne avertizeze, pentru a ne \u00eentoarce la calea just\u0103 !<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiinteaz\u0103 toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt m\u00e2inile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nic\u0103ieri si peste tot este mijlocul S\u0103u, iar chipul S\u0103u […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[749,750,210,390,295],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1967"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1970,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/1967\/revisions\/1970"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1967"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=1967"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=1967"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}