{"id":2131,"date":"2012-04-22T14:18:49","date_gmt":"2012-04-22T13:18:49","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2131"},"modified":"2012-04-22T14:18:49","modified_gmt":"2012-04-22T13:18:49","slug":"%e2%80%9emiscarea-dacia-si-%e2%80%9eistorie-adevarata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2131","title":{"rendered":"\u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d \u015fi… \u201eistorie adev\u0103rat\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

… \u201eistorie adev\u0103rat\u0103\u201d este un anonim, care combate denigratorii Dacismului, foarte bine argumentat. Iat\u0103 o selec\u0163ie din post\u0103rile sale… \u201e\u00eentre du\u015fmani\u201d :<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eNu vreau s\u0103 cad \u00een mreaja dulce-am\u0103ruie a \u00eenfl\u0103c\u0103r\u0103rii dacomanilor sau \u00een marasmul l\u00e2nced al latini\u015ftilor. Dac\u0103 vrem s\u0103 afl\u0103m adev\u0103rul, nu trebuie s\u0103 punem accent pe anumite am\u0103nunte ale problemei \u015fi s\u0103 le omitem deliberat pe celelalte. Basilica Sant’ Apollinare Nuovo din Ravenna, provincia Emilia-Romagna, e f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 una din cele mai impun\u0103toare \u015fi bine conservate monumente ale antichit\u0103\u0163ii. Ea se afl\u0103 \u00een Italia, pe teritoriul vechiului Imperiu Roman, dar nu are lag\u0103tur\u0103 cu acesta. Construc\u0163ia ei a avut loc \u00een perioada domina\u0163iei gote \u00een peninsula Italic\u0103, sub domnia lui Theodoric cel Mare. Citez: “Magii poarta costume ale unor nobili persani iar forma bonetei lor nu are absolut nici o legatura cu dacii.”. Aceast\u0103 axiom\u0103 cu preten\u0163ie de adev\u0103r absolut este mai mult dec\u00eet r\u0103ut\u0103cioas\u0103. Go\u0163ii nu au venit din Persia, ci prin Dacia. Ei nu au luat leg\u0103tur\u0103 cu per\u015fii, ci cu dacii. Ei nu cuno\u015fteau portul per\u015filor, ci pe al dacilor. S\u0103-\u015fi fi imaginat ei cum ar fi ar\u0103tat o bonet\u0103 persan\u0103, sau au reprodus una de dac, cu care erau dealtfel familiari !? \u00cen fotografia prezentat\u0103 pe blog, informa\u0163ia e trunchiat\u0103. \u00cen ea s\u00eent \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa\u0163i doar cei trei magi. Am\u0103nuntul care face diferen\u0163a nu ni se arat\u0103. \u00cen spatele magilor care aduc daruri, se afl\u0103 mironosi\u0163ele. Ele, ca s\u0103 p\u0103strez logica autorului blogului, nu poart\u0103 costume tradi\u0163ionale romane, italice sau persane, iar asem\u0103narea cu maramele \u015fi portul \u0163\u0103rnesc rom\u00e2nesc nu are absolut nici o legatura, fiind absolut \u00eent\u00eempl\u0103toare. Vezi imaginea aici :<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Portul \u00eenseamn\u0103 identitate cultural\u0103. Portul \u00eenseamn\u0103 continuitate. Este flatant pentru \u0163\u0103r\u0103ncu\u0163ele de ast\u0103zi s\u0103 afle c\u0103 ele s\u00eent p\u0103str\u0103toarele unei tradi\u0163ii milenare care, de fapt, este un kitsch ieftin al unei mode domne\u015fti vremelnice. Probabil str\u0103-str\u0103bunicile noastre d\u0103deau mai bine cu sapa \u015ftiindu-se \u00eembr\u0103cate ca ni\u015fte mici domni\u0163e<\/p>\n

………………………………….<\/p>\n

La adresa http:\/\/cimec.wordpress.com\/tag\/muzeul-romanatiului\/<\/a> e un exemplu milenar de port popular care arat\u0103 o continuitate \u00een spa\u0163iul Carpatin. Ni se spune c\u0103 civiliza\u0163ia pa\u015fnic\u0103 \u015fi egalitarist\u0103 a neoliticului a disp\u0103rut f\u0103r\u0103 a l\u0103sa urme materiale \u015fi lingvistice. Depinde de noi dac\u0103 vrem s\u0103 ne l\u0103s\u0103m \u00eendoctrina\u0163i \u00een continuare sau s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 g\u0103sim adev\u0103ratele urme ale identit\u0103\u0163ii noastre!<\/p>\n

…………………………………<\/p>\n

Este trist s\u0103 vedem istoria na\u0163ional\u0103 scris\u0103 de c\u0103rturari str\u0103ini. Dar acesta este adev\u0103rul. \u015etim despre daci \u015fi ge\u0163i din surse romane \u015fi grece\u015fti. Dac\u0103 str\u0103mo\u015fii no\u015ftrii foloseau scrisul pe t\u0103bli\u0163e de lemn, piei de animale sau alte suporturi perisabile, s\u00eent pu\u0163ine \u015fanse s\u0103 g\u0103sim \u00een viitor ceva. Piatra, metalele neferoase \u015fi lutul ars s\u00eent ideale pentru mesajele care r\u0103zbesc prin milenii. De\u015fi existau cioplitori \u00een piatr\u0103, artizani \u00een aur, argint \u015fi olari iscusi\u0163i, nici unii, nici ceilal\u0163i nu au l\u0103sat nimic scris. E foarte probabil ca, pe teritoriul locuit de daco-ge\u0163i, scrisul s\u0103 fie necunoscut sau interzis ca practic\u0103. Nu avem astfel acces la o surs\u0103 direct\u0103. Practic, nu \u015ftim nici ce fel de limb\u0103 vorbeau. Dar s\u00eentem \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i c\u0103 limba \u015fi portul lor a disp\u0103rut. Aceasta este dat\u0103 ca o certitudine. Dac\u0103 s\u00eent jefuit de un individ cu cagul\u0103, cum reu\u015fesc s\u0103-l identific la poli\u0163ie dintr-un grup de suspec\u0163i? Dac\u0103 nu \u015ftim nici un cuv\u00eent \u00een limba dacilor, cum s\u00eentem siguri de dispari\u0163ia ei? Toate popoarele care au trecut sau r\u0103mas peste Carpa\u0163i au l\u0103sat urme lingvistice \u015fi vestimentare. A existat o vreme a grecismelor, latinismelor, slavismelor, maghiarismelor, turcismelor etc. Inclusiv ast\u0103zi, limba noastr\u0103 este asaltat\u0103 de termeni de origine englezeasc\u0103. Timpul a sedimentat \u015fi debarasat balastul. Timpul a impus sau exclus cuvinte, dar nu o limb\u0103 \u015fi un port \u00eentreg! Aria de r\u0103sp\u00eendire a c\u0103ciulilor asem\u0103n\u0103toare pileusului purtat de daci, este mai mare de \u015fase mii de km \u00een diametru. Impresionant! O arie care putea fi str\u0103b\u0103tut\u0103 de popula\u0163iile migratoare de p\u0103stori. Asem\u0103narea portului dintre ace\u015fti p\u0103stori nu este \u00eent\u00eempl\u0103toare. \u015ei nu este singura. Exist\u0103 \u015fi o asem\u0103nare lingvistic\u0103. Trecem prea u\u015for peste istoria neoliticului european care \u00eencepe \u00een zona Balcano-Danubiano-Carpatic\u0103. Apari\u0163ia agriculturii europene este legat\u0103 de acest spa\u0163iu. Explozia demografic\u0103 \u015fi migrarea c\u0103tre teritoriile ocupate de v\u00een\u0103torii-culeg\u0103torii sporadici care populau continentul la acea dat\u0103 are leg\u0103tur\u0103 cu acest spa\u0163iu. Nu avem m\u0103rturii lingvistice de acum \u015fapte mii de ani. Dar avem aceast\u0103 prob\u0103 a timpului, care este judec\u0103torul suprem \u00een compara\u0163ie cu gr\u0103m\u0103ticii cancelariilor str\u0103ine care ne pov\u0103\u0163uiesc c\u0103 vorbim un arlechino lingvistic mo\u015ftenit de la to\u0163i v\u00eentur\u0103-lume care s-au perindat peste Carpa\u0163i, care spune c\u0103 rom\u00e2nescul ap\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u00een persanul \u00e2b [ \u0627\u0628 ] \u015fi sanscritul aapa [ \u0906\u092a ]. Evident, pentru un latinist este mult mai simplu s\u0103 spun\u0103 c\u0103 au transformat un schimonosit aqua, iar limba \u015fi portul str\u0103mo\u015filor a fost dat uit\u0103rii de o popula\u0163ie isterizat\u0103 de a asimila c\u00eet mai mult \u015fi c\u00eet mai repede din pre\u0163ioasa civiliza\u0163ie roman\u0103. Urm\u0103ri\u0163i a\u015fa-zisa romanizare care a avut loc \u00een Peninsula Italic\u0103. Dac\u0103 nu ar fi limba italian\u0103 literar\u0103, iar fiacare italian ar vorbi pe dialectul lui, nu s-ar \u00een\u0163elege unii cu al\u0163ii! Este identic cu \u00eencercarea de a \u00een\u0163elege un arom\u00een ce spune pe limba lui. E imposibil! \u00cen schimb, graiurile vorbite \u00een jurul Carpa\u0163ilor nu s\u00eent dialecte, ci regionalisme, ceea ce face ca un oltean s\u0103 se poate \u00een\u0163elege lesne cu un moldovean f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 se vorbeasc\u0103 \u00een limba literar\u0103. Aceast\u0103 omogenitate arat\u0103 o continuitate lingvistic\u0103 mult mai mare de dou\u0103 milenii. Despre originea germanic\u0103 a go\u0163ilor nu ne vorbesc sursele contemporane lor, ci un manuscris medieval g\u0103sit de c\u0103lug\u0103ri germani pe teritoriu german. C\u00eet este istorie adev\u0103rat\u0103, c\u00eet este istorie falsificat\u0103? Eu nu \u015ftiu ce limb\u0103 vorbeau go\u0163ii, dar Jordanes, got de origine, scrie \u00een Getica despre originea comun\u0103 a go\u0163ilor \u015fi ge\u0163ilor. Pentru c\u0103rturarii germani, bine\u00een\u0163eles, Jordanes nu \u015ftia ce spune, dar cum explic\u0103 ei dispari\u0163ia ge\u0163ilor odat\u0103 cu apari\u0163ia go\u0163ilor \u015fi inexisten\u0163a urmelor lingvistice germanice \u00een teritoriile st\u0103p\u00eenite de ei?\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  … \u201eistorie adev\u0103rat\u0103\u201d este un anonim, care combate denigratorii Dacismului, foarte bine argumentat. Iat\u0103 o selec\u0163ie din post\u0103rile sale… \u201e\u00eentre du\u015fmani\u201d :   \u201eNu vreau s\u0103 cad \u00een mreaja dulce-am\u0103ruie a \u00eenfl\u0103c\u0103r\u0103rii dacomanilor sau \u00een marasmul l\u00e2nced al latini\u015ftilor. Dac\u0103 vrem s\u0103 afl\u0103m adev\u0103rul, nu trebuie s\u0103 punem accent pe anumite am\u0103nunte ale problemei […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[487,828,695,831,832,829,415,830],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2131"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2131"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2131\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2134,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2131\/revisions\/2134"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2131"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2131"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2131"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}