{"id":2145,"date":"2012-04-28T11:54:15","date_gmt":"2012-04-28T10:54:15","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2145"},"modified":"2012-04-28T13:32:10","modified_gmt":"2012-04-28T12:32:10","slug":"miscarea-dacia-si-bulgarii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2145","title":{"rendered":"Mi\u015fcarea Dacia \u015fi… bulgarii"},"content":{"rendered":"

Cine urm\u0103re\u015fte materialele Mi\u015fc\u0103rii Dacia<\/strong>, a notat importan\u0163a acordat\u0103 unei NOI POLITICI REGIONALE<\/strong>, menit\u0103 a echilibra \u201epresiunile Est-Vest<\/em>\u201d asupra arealului traco-geto-dac. Mul\u0163i s-au \u201erevoltat\u201d : cum adic\u0103, s\u0103 te aliezi cu ungurii, bulgarii, s\u00e2rbii, polonezii, balticii, \u015fi balcanicii ??? … da domnilor… cu ei, deoarece sunt to\u0163i, mai mult sau mai pu\u0163in traco-geto-daci. Iat\u0103 ce scrie reputatul Gabriel Gheorghe<\/strong> \u00een lucrarea sa \u201eAntroponimie Rom\u00e2neasc\u0103\u201d<\/a> , pe care o recomand c\u0103lduros tuturor celor ce contest\u0103 PRIMORDIALITATEA \u015fi CONTINUITATEA<\/strong><\/em> noastr\u0103:<\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eBulgarii, o popula\u0163ie mongoloid\u0103, care \u00een sec. VII se g\u0103sea \u00een nordul M\u0103rii Negre, la 679 e.n. au fost adu\u015fi de bizantini \u00een sudul Dun\u0103rii pentru a fi folosi\u0163i ca armat\u0103 de represiune \u00eempotriva popula\u0163iei locale, vlahe, care se revolta mereu contra fiscalit\u0103\u0163ii excesive din Imperiul Bizantin. De atunci, provincia s-a numit Bulgaria, dup\u0103 numele celor adu\u015fi \u00een scopul “p\u0103str\u0103rii ordinei\u201d. <\/em><\/p>\n

Dup\u0103 un timp, conduc\u0103torii bulgarilor, d\u00e2ndu-\u015fi seama c\u0103 lini\u015ftea Imperiului Bizantin \u00een aceast\u0103 zon\u0103 depinde de ei, au \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 pe unul dintre ei pe tronul din Bizan\u0163. De\u015fi n-au reu\u015fit, au mai \u00eencercat de c\u00eeteva ori, p\u00een\u0103 \u00een 986, c\u00e2nd \u00eemp\u0103ratul Vasile II \u00eentreprinde o campanie \u00een Peninsula Balcanic\u0103 pentru a zdrobi r\u0103scoala condus\u0103 de Samuil, \u00eentemeietorul \u0162aratului bulgar de Apus.<\/em><\/p>\n

La 1014 (29 iulie), la Belasi\u0163e, bulgarii, sub \u0163arul Samuil, s\u00eent zdrobi\u0163i de bizantini. La 14.000 de prizonieri \u201cbulgari\u201d li se scot ochii. P\u00een\u0103 la 1018, bulgarii mongoloizi s\u00eent urm\u0103ri\u0163i peste tot \u015fi omor\u00ee\u0163i, ceea ce-i aduce \u00eemp\u0103ratului Vasile II epitetul de bulgaroctonul (\u02c6 omor\u00eetorul de bulgari), iar, la 1018, odat\u0103 cu ocuparea Ohridei, ia sf\u00eer\u015fit \u0163aratul lui Samuil \u015fi dispar pentru totdeauna bulgarii din Peninsula Balcanic\u0103. <\/em><\/p>\n

Unele revolte ulterioare, la care iau parte \u201cbulgarii\u201d, se refer\u0103 la locuitorii din tema (provincia) Bulgaria, c\u0103rora, dup\u0103 numele temei, li se atribuie o apartenen\u0163\u0103 etnic\u0103 pe care ei n-o aveau.<\/em><\/p>\n

Dovezile converg \u015fi probeaz\u0103 aceast\u0103 realitate de necontestat.<\/em><\/p>\n

Astfel, la 1185 \u2013 1186, se produce r\u0103scoala vlahilor sub conducerea fra\u0163ilor Petru \u015fi Asan, \u00eempotriva abuzurilor bizantine \u015fi se \u00eentemeiaz\u0103 \u0163aratul vlahilor.<\/em><\/p>\n

Este de mirare de unde \u015fi pe ce considerente unii istorici numesc acest \u0163arat fie bulgar, fie vlaho-bulgar, deoarece, la acest moment istoric, picior de bulgar nu mai putea fi g\u0103sit la sudul Dun\u0103rii, ca de altfel nici \u00een alt\u0103 zon\u0103 din Europa.<\/em><\/p>\n

Cronicarul bizantin Leon Diaconul scrie despre evenimentele petrecute \u00eentre 959 \u015fi 976 \u015fi particip\u0103 la reprimarea de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Vasile II a revoltei antibizantine a \u0163arului bulgar Samuil la 986, c\u00e2nd a \u00eenceput ac\u0163iunea de lichidare a bulgarilor, mongoloizi, din Peninsula Balcanic\u0103. El nume\u015fte Bulgaria \u0162ara moesilor.<\/em><\/p>\n

Ana Comnena (1083 \u2013 dup\u0103 1148) scrie o cronic\u0103 a domniei tat\u0103lui ei, Alexie I Comnenul, dar nu men\u0163ioneaz\u0103 nici o ciocnire cu a\u015fa-zi\u015fii bulgari.<\/em><\/p>\n

Conform cronicarilor bizantini, \u00eemp\u0103ra\u0163ii bizantini posteriori lui Vasile II, poart\u0103 r\u0103zboaie cu sci\u0163ii (ru\u015fii, pecenegii, cumanii), cu misii (vlahii), cu sarma\u0163ii, cu cel\u0163ii (normanzii), cu hunii (ungurii), dar niciodat\u0103 cu bulgarii care au disp\u0103rut \u00eentre 986 \u015fi 1018.<\/em><\/p>\n

Unii cronicari dau \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 date clare asupra realit\u0103\u0163ilor etnice privind popula\u0163iile din sudul Dun\u0103rii:<\/em><\/p>\n

a) Iar mul\u0163imea\u2026 va fi colonizat\u0103 \u00een \u0163ara bulgarilor, care era pustie \u00een cea mai mare parte a ei, deoarece neamul acela fusese de cur\u00e2nd nimicit (\u010322\u00ee, p. 222-223, referitor la perioada 1048 – 1053)<\/em><\/p>\n

b) La 1186, Leon Monasteriotes \u00eei repro\u015feaz\u0103 \u00eemp\u0103ratului Isaac II Anghelos c\u0103 nu a respectat dispozi\u0163iile lui Vasile II Bulgaroctonul (mss. B): este \u00eentristat sufletul \u00eemp\u0103ratului bulgarocton, c\u0103ci el, c\u00e2nd i-a distrus cu des\u0103v\u00e2r\u015fire pe ace\u015ftia, a poruncit ca, dac\u0103 vreodat\u0103 iar\u0103\u015fi se vor r\u0103scula vlahii, cel care urmeaz\u0103 s\u0103 dea lupta \u00eempotriva lor trebuie s\u0103 procedeze astfel\u2026 A fost \u00eenc\u0103lcat\u0103 porunca aceasta, c\u0103ci tu, \u00eemp\u0103rate \u2026 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0163i vin\u0103 \u00een minte ceva din porunca lui, lu\u00e2nd a\u015fadar \u00een r\u00ees \u015fi-n joac\u0103 cele poruncite de el \u2026 (\u010323\u00ee, p. 259).<\/em><\/p>\n

Din aceste texte rezult\u0103 cu claritate c\u0103 bulgarii, fiind pu\u0163ini, ei, cel mult, au incitat la r\u0103scoal\u0103 \u015fi s-au instalat \u00een postura de \u015fefi.<\/em><\/p>\n

Nu exist\u0103 nici o dovad\u0103 c\u0103, la sudul Dun\u0103rii, ar fi existat 14.000 de bulgari, astfel c\u0103 printre cei c\u0103rora Vasile II le-a scos ochii trebuie s\u0103 fi g\u0103sit un foarte important procent de vlahi, popula\u0163ia de baz\u0103 a Peninsulei Balcanice, antrena\u0163i \u00een r\u0103scoala lui Samuil.<\/em><\/p>\n

Acest adev\u0103r nu poate fi infirmat \u00een nici un fel, el fiind probat cu numeroase texte ale unor cronicari care scriu despre situa\u0163ia din Balcani:<\/em><\/p>\n

c) Prin bulgari se \u00een\u0163eleg trupele din tema Bulgaria (\u010323\u00ee, p. 90 \u015fi 142-143; a se vedea \u015fi Fontes III, p. 71, precum \u015fi Cronica lui Mihail Attaliates ) <\/em><\/p>\n

d) \u2026 barbarii din muntele Hemus, care mai \u00eenainte se numeau misieni, iar acum se cheam\u0103 vlahi \u2026 (\u010323\u00ee, p. 225)<\/em><\/p>\n

e) \u00cen anul urm\u0103tor, vlahii au n\u0103v\u0103lit din nou, \u00eempreun\u0103 cu cumanii \u015fi, dup\u0103 ce au pr\u0103dat cele mai importante regiuni ale \u0163\u0103rii, s-au \u00eenapoiat \u201c\u00een \u0163inuturile lor\u201d nev\u0103t\u0103ma\u0163i (\u010323\u00ee, p. 307)<\/em><\/p>\n

etc.\u201d<\/em><\/p>\n

………………………………………………………………………………<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

\u201eDin pu\u0163inele considerente \u015fi argumente pe care spa\u0163iul ne-a \u00eeng\u0103duit s\u0103 le invoc\u0103m, rezult\u0103 limpede, credem, c\u0103 bulgarii au reprezentat \u00een Peninsula Balcanic\u0103 un accident de durat\u0103 limitat\u0103: s-au aflat pu\u0163ini, la sud de Dun\u0103re, \u00eentre 679 \u015fi, cel mai t\u00e2rziu, 1018 e.n.<\/em><\/p>\n

Oricine c\u0103l\u0103tore\u015fte la sud de Dun\u0103re poate constata c\u0103 tipul antropologic al popula\u0163iei locale este cel european, vlah, c\u0103 tipul mongoloid, bulgar, este inexistent.<\/em><\/p>\n

Prof. Antoni Buzbuchi de la Universitatea din Salonic, arat\u0103 c\u0103, \u00een vorbirea popula\u0163iei din sudul Dun\u0103rii, nu se g\u0103sesc dec\u00e2t 7 \u2013 8 cuvinte bulgare [19].<\/em><\/p>\n

Defunctul academician bulgar Vladimir Georgiev arat\u0103 (\u010328\u00ee, p. 10):<\/em><\/p>\n

Le bulgare et le roumain ne sont pas \u00e9troitement apparent\u00e9s quant \u00e0 leur origine (? nota ns., G.G.), mais leur lexique contient 38 % de mots identiques ou semblables. Cette statistique est faite d\u2019apr\u00e8s les dictionnaires des langues \u00e9crites; dans les langues parl\u00e9es (et dans les dialectes), ce pourcentages est encore plus \u00e9lev\u00e9 . (Bulgara \u015fi rom\u00e2na nu s\u00eent neap\u0103rat \u00eenrudite \u00een ceea ce prive\u015fte originea lor, dar lexicul lor con\u0163ine 38 % cuvinte identice sau asem\u0103n\u0103toare. Aceast\u0103 statistic\u0103 e f\u0103cut\u0103 dup\u0103 dic\u0163ionarele limbilor scrise; \u00een limbile vorbite – \u015fi \u00een dialecte \u2013 acest procent este \u00eenc\u0103 mai ridicat).<\/em><\/p>\n

\u00cen graiuri, Maria Osman-Zavera a g\u0103sit: 465 substantive de origine rom\u00e2n\u0103, 21 verbe, 11 adjective, 3 expresii etc. (\u010329\u00ee, p. 189). \u00cen general, este vorba de peste 500 cuvinte populare fa\u0163\u0103 de circa 800 c\u00e2t are limba unui \u0163\u0103ran obi\u015fnuit.<\/em><\/p>\n

\u00centr-o scrisoare c\u0103tre Ion Ghica, la jum\u0103tatea sec. XIX, Nicolae B\u0103lcescu arat\u0103 c\u0103 n-a \u00eent\u00eelnit bulgari \u00een Bulgaria, iar Constantin Nicol\u0103escu-Plop\u015for spune c\u0103 a parcurs, \u00een anii \u201930, Bulgaria de la Dun\u0103re la grani\u0163a cu Grecia, vorbind peste tot limba rom\u00e2n\u0103. Dr.Al. \u015euga (\u010333\u00ee, p. 5) scrie: \u00cen secolul trecut majoritatea popula\u0163iei din sudul Dun\u0103rii vorbea limba rom\u00e2n\u0103.<\/em><\/p>\n

C\u0103, \u00een sudul Dun\u0103rii, se vorbea limba rom\u00e2n\u0103 o arat\u0103 \u015fi unul din cronicarii deja cita\u0163i, Laonic Chalcocondil (Fontes, IV, p. 485): \u015ei muntele Pind \u00eel locuiesc vlahii care vorbesc aceea\u015fi limb\u0103 cu dacii \u015fi sunt asemenea cu dacii de la Istru.<\/em><\/p>\n

Credem c\u0103 cel mai clar argument, privitor la inexisten\u0163a bulgarilor la sud de Dun\u0103re, dup\u0103 genocidul lui Vasile II Bulgaroctonul, \u00eel reprezint\u0103 cele dou\u0103 volume de cronici referitoare la cucerirea Constantinopolului [20] de c\u0103tre Cruciata a IV-a. Primul volum se refer\u0103 la evenimentele cuprinse \u00eentre 1199 \u2013 1203, iar al doilea la cele dintre 1203 \u2013 1207, c\u00e2nd Ioni\u0163\u0103 Vlahul reu\u015fe\u015fte s\u0103-i alunge pe crucia\u0163i din Peninsula Balcanic\u0103.<\/em><\/p>\n

La 1204, Cruciata IV ocup\u0103 Constantinopolul. Villehardouin este cronicarul Cuceririi Constantinopolului. Cronica lui are peste 600 pagini de text \u00een a\u015fa-zisa francez\u0103 veche, ininteligibil\u0103 pentru un francez din timpurile noastre, dar \u00een\u0163eleas\u0103 de c\u0103tre un rom\u00e2n cultivat.<\/em><\/p>\n

\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 cronic\u0103 se vorbe\u015fte numai de vlahi \u015fi de Johannisse li rois de Blakie venoit secoure cels d\u2019Andrenople a mult grant ost (\u010320.2\u00ee \u00a7 352) (Ioni\u0163\u0103 regele Vlahilor venea s\u0103-i ajute pe cei din Adrianopol cu o foarte mare oaste).<\/em><\/p>\n

Ioni\u0163\u0103 Vlahul este cel care-l prinde pe Baudouin de Flandra (14 aprilie 1205) care se instalase \u00eemp\u0103rat la Constantinopol, dup\u0103 cucerirea ora\u015fului, \u015fi-l arunc\u0103 \u00een \u00eenchisoarea din T\u00eernovo, dar, dup\u0103 un an (14 iulie 1206), neob\u0163in\u00e2nd p\u0103r\u0103sirea Constantinopolului de c\u0103tre crucia\u0163i, pu\u015fi pe jaf, \u00eel scoate din \u00eenchisoare \u015fi-i taie capul.<\/em><\/p>\n

\u00cen toat\u0103 cronica sa, Villehardouin nu men\u0163ioneaz\u0103 niciodat\u0103 bulgari. Ar fi imposibil de crezut c\u0103 se bate cu bulgarii \u015fi-i nume\u015fte Vlahi.\u201d\u00a0<\/em><\/p>\n

 <\/p>\n

… poate citesc \u015fi… \u201eistoricii lui pe\u015fte\u201d ! \u00a0\ud83d\ude42\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cine urm\u0103re\u015fte materialele Mi\u015fc\u0103rii Dacia, a notat importan\u0163a acordat\u0103 unei NOI POLITICI REGIONALE, menit\u0103 a echilibra \u201epresiunile Est-Vest\u201d asupra arealului traco-geto-dac. Mul\u0163i s-au \u201erevoltat\u201d : cum adic\u0103, s\u0103 te aliezi cu ungurii, bulgarii, s\u00e2rbii, polonezii, balticii, \u015fi balcanicii ??? … da domnilor… cu ei, deoarece sunt to\u0163i, mai mult sau mai pu\u0163in traco-geto-daci. Iat\u0103 ce […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[839,838,836,210,809,205,763,837],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2145"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2145"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2145\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2147,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2145\/revisions\/2147"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2145"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2145"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2145"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}