<\/p>\n
Continui aici s\u0103 propun \u201dAntroponimie Rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>\u201d, lucrare a d-lui Gabriel Gheorghe<\/strong>, un alt inginer ce se ocup\u0103 al\u0103turi de doctori, ofi\u0163eri, avoca\u0163i \u015fi al\u0163i profesioni\u015fti, de \u201eumplerea golurilor\u201d din Istoria<\/strong> \u015fi (\u00een cazul de fa\u0163\u0103) Lingvistica<\/strong> noastr\u0103.<\/p>\n Cine crede c\u0103 numai ISCORNICII<\/strong> sunt de vin\u0103 pentru propagarea unor teorii roesleriene<\/strong> ce \u201emineaz\u0103\u201d CONTINUITATEA<\/strong> noastr\u0103, se \u00een\u015feal\u0103 deoarece LIMBI\u015eTI<\/strong> precum IORGU IORDAN sau A.I.PHILIPPIDE sunt implica\u0163i p\u00e2n\u0103 la pr\u0103sele !<\/p>\n A\u015fa se explic\u0103 de ce DIC\u0162IONARELE noastre sunt alc\u0103tuite \u201edin c\u0103ut\u0103ri \u00een dic\u0163ionarele altora\u201d !?!?<\/strong><\/p>\n Avem datoria moral\u0103 s\u0103 RESCRIEM ISTORIA \u015eI DIC\u0162IONARELE, deoarece ne-am s\u0103turat s\u0103 \u201efacem pe placul du\u015fmanilor\u201d !!! <\/strong><\/p>\n \u0102\u015ftia nu se satur\u0103 cu resursele noastre, ba chiar vor s\u0103 ne desfiin\u0163eze ca Neam !!!<\/strong><\/p>\n Iat\u0103 c\u00e2teva \u201econtre\u201d ale d-lui Gabriel Gheorghe<\/strong> :<\/p>\n <\/p>\n \u201eAcest fel de vorb\u0103rie cap\u0103t\u0103 propor\u0163ii apocaliptice, \u00eentr-o total\u0103 lips\u0103 de scrupule \u015ftiin\u0163ifice, \u00een volumul, nereprezentativ, al lui Iorgu Iordan<\/strong>, Dic\u0163ionar al numelor de familie rom\u00e2ne\u015fti<\/em> [15]\u00ee.<\/p>\n Fiul unui gr\u0103dinar <bulgar>, refugiat de la sud de Dun\u0103re \u015fi stabilit \u00een mahalaua dinspre Tecucel, la marginea ora\u015fului Tecuci (7.000 locuitori la na\u015fterea lui I. I., conform memoriilor sale), I. Iordan face \u00een \u201copera lui \u015ftiin\u0163ific\u0103\u201c un acerb na\u0163ionalism bulgar, pentru o realitate iluzorie.<\/p>\n Indecen\u0163a lui I. I. merge p\u00een\u0103 acolo c\u0103 \u015fi nume ca nenea (care face parte din sistemul, unic, al apelativelor rom\u00e2ne\u015fti pentru grade de rudenie \u2013 a se vedea Prefa\u0163a), neica, Gogu, Lac, Lacea, Ladea, Latu, Paiu, Pacea, Rali\u0163a etc. s\u00eent date, f\u0103r\u0103 nici o \u00eencercare de dovad\u0103, ca provenind din bulgar\u0103.<\/p>\n Infantilismul na\u0163ionalistului bulgar I. I., dezvoltat pe teren rom\u00e2nesc, merge p\u00een\u0103 acolo \u00eenc\u00eet, pe multe pagini, trece c\u00e2te 13 \u2013 14 – dar \u015fi 21 (p. 387) ori 23 (p. 386) – nume rom\u00e2ne\u015fti de origine “bulgar\u0103\u201c. F\u0103r\u0103 pic de logic\u0103 \u015fi argumenta\u0163ie, aplic\u0103 sistemului antroponimistic primordial al Europei o iluzorie influen\u0163\u0103 bulgar\u0103.<\/p>\n Roeslerian \u00eent\u00e2rziat<\/strong>, lipsit de orice brum\u0103 de spirit \u015ftiin\u0163ific, eminamente agitator politic \u015fi politruc<\/strong>, ridicat politic de c\u0103tre partidul comunist la ranguri importante \u00een via\u0163a social\u0103, dar \u015fi \u00een cea \u015ftiin\u0163ific\u0103, unde aplica “politica partidului\u201d, slavizant al limbii rom\u00e2ne p\u00een\u0103 \u00een 1950, (c\u00e2nd apare bro\u015fura lui I. V. Stalin Cu privire la marxism \u00een lingvistic\u0103, afirm\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2na nu este slav\u0103)<\/strong>, Iorgu Iordan a \u00eencercat, cu ni\u015fte lucr\u0103ri derizorii, s\u0103 schimonoseasc\u0103, s\u0103 distrug\u0103 caracterele civiliza\u0163iei \u015fi culturii rom\u00e2ne multimilenare.<\/p>\n Pentru a dovedi c\u0103 influen\u0163a antroponimiei zis\u0103 bulgar\u0103 nu putea s\u0103 existe deoarece, de aproape o mie de ani, nu mai existau bulgari \u00een Europa, trebuia s\u0103 aducem dovezile de rigoare. Acesta este motivul pentru care s-a dezvoltat partea privind scurta perioad\u0103 a prezen\u0163ei bulgare la sudul Dun\u0103rii.\u201d<\/p>\n …………………………………………………………………………………………….<\/p>\n \u201e P\u00een\u0103 \u015fi nume ca Dacu, Daciu, Daca<\/em> s\u00eent, dup\u0103 Iordan<\/strong>, de origine bulgar\u0103<\/em>\u00a0!?\u00a0 Anumite nume pe care un Dic\u0163ionar echivalent bulgar le consider\u0103 de origine rom\u00e2n\u0103 (v. de ex. Datcu), Iordan le consider\u0103 de provenien\u0163\u0103 bulgar\u0103. Magister dixit. \u015fi cu asta basta.<\/p>\n Nume tipic rom\u00e2ne\u015fti ca Gaia, Gaga (substantiv comun, sora mai mare, \u00een Oltenia rural\u0103), Dardu, Maica, Nana (m\u0103tu\u015f\u0103, sau femeie mai \u00een v\u00eerst\u0103), Ilinca etc., unele men\u0163ionate \u00een scris, \u00een aceast\u0103 zon\u0103, cu secole \u00eenainte de sosirea bulgarilor la Dun\u0103re, s\u00eent declarate \u00eemprumuturi din bulgar\u0103.<\/p>\n Atunci c\u00eend dou\u0103 cuvinte, sau dou\u0103 nume se g\u0103sesc \u00een dou\u0103 limbi diferite, f\u0103r\u0103 dovezi exterioare, f\u0103r\u0103 argumente incontestabile, un om de \u015ftiin\u0163\u0103 n-ar cuteza s\u0103 afirme care-i \u00eemprumut\u0103torul \u015fi care-i \u00eemprumutatul, mai ales c\u0103 s-ar putea ca \u00eemprumut\u0103torul s\u0103 fie un ter\u0163. O astfel de circumspec\u0163ie ar trebui observat\u0103 cu at\u00eet mai mult c\u00eend \u00een joc apare limba rom\u00e2n\u0103, o limb\u0103 str\u0103veche, \u00eenchegat\u0103 \u00eenainte de apari\u0163ia unora din limbile vecine.<\/p>\n \u00cen scrisoarea pe care mi-a adresat-o, la 16 ianuarie 1981, Pre\u015fedintele Universit\u0103\u0163ii Jean Moulin, din Lyon, prof. Jacques Goudet<\/strong>, unul din cei mai mari romani\u015fti ai lumii, scrie: \u00a0Un anumit num\u0103r de fapte privind structura limbilor rom\u00e2n\u0103 \u015fi albanez\u0103, m\u0103 determin\u0103 s\u0103 g\u00eendesc eu \u00eensumi c\u0103 substratul daco-trac a jucat un rol foarte important \u00een formarea limbilor rom\u00e2n\u0103 \u015fi albanez\u0103 \u015fi, de asemeni, bulgar\u0103, a\u015fa cum le cunoa\u015ftem\u2026 \u00cen ce prive\u015fte lexicul, eu cred c\u0103 cel daco-trac a fost cu necesitate mult mai bogat dec\u00eet consider\u0103m noi.<\/strong><\/p>\n <\/p>\n ……………………………………………………………………………………………………<\/p>\n <\/p>\n Iat\u0103 alte \u201eperle\u201d ale stimabilului bulgarofil<\/strong> : hahahaha !\u00a0<\/strong>(nu m\u0103 pot ab\u0163ine… dar s\u0103-l l\u0103s\u0103m pe G.Gheorghe s\u0103 \u201er\u0103spund\u0103\u201d )<\/p>\n Pe l\u00eeng\u0103 pronun\u0163area cu aplomb, cu cifre precise, asupra unor lucruri despre care m\u0103rturise\u015fte singur c\u0103 n-are nici o idee clar\u0103, c\u0103 vorbe\u015fte a\u015fa (s. n.), ca s\u0103 se afle \u00een treab\u0103, metod\u0103 de lucru frecvent\u0103 \u00een lumea <\u015ftiin\u0163ific\u0103>, dar spune ni\u015fte enormit\u0103\u0163i c\u0103 \u015fi copiii s-ar pr\u0103p\u0103di de r\u00ees citindu-le. \u015ei asta cu aerul cel mai dezinvolt \u015fi… <savant> din lume.<\/p>\n V\u0103 rog s\u0103 g\u0103si\u0163i, al\u0103turat, o pagin\u0103 (anexa 11) din revista american\u0103 <National Geographic>, noiembrie 1977 (deci ap\u0103rut\u0103 cu mult \u00eenaintea interviului publicat \u00een revista noastr\u0103) \u00een care se arat\u0103 c\u0103 metalurgia cuprului era \u00eenfloritoare \u00een spa\u0163iul carpatic cu peste 2000 ani \u00eenainte de cele mai vechi unelte similare din Grecia (p. 621), deci cu peste trei milenii \u00eenaintea fond\u0103rii Romei.<\/p>\n V\u0103 place, nu? Uneltele pe care spa\u0163iul carpatic le produce cu peste 3000 ani \u00eenainte de existen\u0163a Romei, dup\u0103 omul de \u015ftiin\u0163\u0103 I. Iordan nu erau cunoscute \u00een spa\u0163iul carpatic!<\/p>\n Dup\u0103 corectarea dat\u0103rilor cu radiocarbon 14, tot dup\u0103 speciali\u015ftii americani, civiliza\u0163ia spa\u0163iului carpatic dep\u0103\u015fe\u015fte 4000 ani \u00ee. e. n., \u00een timp ce piramidele \u015fi Sumerul s\u00eent datate la 3000 \u00ee. e. n., Creta la 2600, Micene la 1600 \u00ee. e. n. etc., neexist\u00eend (v. art. citat, p. 617) nici o datare mai veche de 4000 \u00ee. e. n. \u00een Europa.<\/p>\n Aceea\u015fi realitate este relevant\u0103 de savan\u0163i sovietici (v. <Znanie Silo>, numerele din ianuarie \u015fi februarie 1983), ca \u015fi de numero\u015fi savan\u0163i britanici, vest-germani, francezi etc.<\/p>\n Dac\u0103 a\u0163i fi numai foarte pu\u0163in obiectiv, a\u0163i recunoa\u015fte deschis ce nivel de <\u015ftiin\u0163\u0103>, de anticunoa\u015ftere r\u0103sp\u00eende\u015fte veneratul I. Iordan. \u015ei, asta, chiar printre elevi.<\/p>\n Deci, ne spune I. Iordan c\u0103 la daci se f\u0103cea agricultur\u0103 pu\u0163in\u0103, din cauza configura\u0163iei solului (sic!!) – \u00een cea mai m\u0103noas\u0103 c\u00eempie din Europa, reprezent\u00eend cca 40% din suprafa\u0163a \u0163\u0103rii!!<\/p>\n S\u0103 vedem ce spun autorii antici (V. Mu\u015fat \u015fi I. Ardeleanu, De la statul geto-dac la statul rom\u00e2n unitar, p. 21):<\/strong><\/p>\n 1) Agricultura era ramura cea mai important\u0103 a economiei geto-dace, rezult\u0103 din \u00eensemn\u0103rile lui Herodot, Ptolemeu, completate cu informa\u0163iile date de Criton, medicul grec al lui Traian.<\/p>\n 2) Din acelea\u015fi izvoare rezult\u0103 marea dezvoltare a agriculturii \u015fi viticulturii, iar \u00een scrierile lui Strabon, Arrian \u015fi Ptolemeu se men\u0163ioneaz\u0103 marea \u00eentindere a sem\u0103n\u0103turilor de gr\u00eeu.<\/p>\n 3) Demostene (Discursuri) \u00een sec. IV \u00ee. e. n. arat\u0103: Cantitatea de gr\u00eeu adus\u0103 din Pont este mai mare dec\u00eet tot ceea ce ne vine din celelalte porturi, deoarece ACEST \u0162INUT PRODUCE CEA MAI MARE CANTITATE DE GR\u00ceU.<\/p>\n 4) Descriind expedi\u0163ia lui Alexandru cel Mare la nordul Dun\u0103rii, Arrian din Nicomedia scrie: \u00cen cursul nop\u0163ii au mers prin locuri unde holdele de gr\u00eeu erau \u00eembel\u015fugate. \u00cen felul acesta au r\u0103mas neobserva\u0163i \u00een \u00eenaintarea lor pe mal. La ivirea zorilor Alexandru a pornit prin holde. El a poruncit pedetra\u015filor s\u0103 \u00eenainteze, cul\u00e2\u00eend gr\u00eeul cu l\u0103ncile \u00eenclinate p\u00een\u0103 au ajuns la locurile necultivate (s. n.).<\/p>\n Fa\u0163\u0103 de I. Iordan nu pot s\u0103 aib\u0103 dreptate Herodot, Criton, Strabon, Arrian, Ptolemeu etc., to\u0163i la un loc neav\u00eend at\u00eetea titluri c\u00eete are I. Iordan singur. Mai vre\u0163i \u015fi alte mostre de <\u015ftiin\u0163\u0103> la I. Iordan? Dac\u0103 da, s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 am o t\u00eern\u0103 plin\u0103.\u201d<\/p>\n …………………………………………………………………………………….<\/p>\n <\/p>\n \u201e… \u00a0 \u015fti\u0163i mai bine dec\u00eet mine c\u0103 \u00eentr-un anumit moment, I. Iordan<\/strong> silabisea, dup\u0103 Philippide<\/strong>, cea mai mare enormitate istoric\u0103: rom\u00e2nii s\u00eent un popor migrator (!)<\/strong>. Poate \u00een filologie s\u0103 se poat\u0103 afirma orice, doar domeniul filologiei (e) mai pu\u0163in solid, fiindc\u0103-i prea subiectiv (I. Iordan, lucr. cit., p. 25).<\/em><\/p>\n S\u0103-l ascult\u0103m pe eminentul savant care, de mai bine de 70 de ani, sluje\u015fte cu str\u0103lucire \u015ftiin\u0163a etc., etc.<\/p>\n a. Dar unde D-l Philippide atinge maximum de originalitate este la stabilirea VALURILOR DE MIGRA\u0162IE A (sic!) Rom\u00e2nilor (I. Iordan, Originea rom\u00e2nilor, Extras din <Revista Critic\u0103>, 1929, p. 6).<\/p>\n b. Spre a urm\u0103ri geografic MIGRA\u0162IILE DIFERITELOR RAMURI ALE ROMANILOR (subl. ns.)… singurul mijloc cu putin\u0163\u0103 era cel folosit de D-l Philippide… Pentru a fi imaginat acest procedeu, un fel de ou al lui Columb, (!) dac\u0103 vre\u0163i,… decanul lingvi\u015ftilor rom\u00e2ni merit\u0103 admira\u0163iunea deplin\u0103 a tuturor oamenilor de specialitate (sic!) – p. 7.<\/p>\n c. Dacorom\u00e2nii s-au stabilit \u00een actualele lor teritorii mai de cur\u00eend, relativ, mai \u00een \u00eendelungat\u0103 vreme \u015fi mai treptat… \u00cen migra\u0163ia lor spre nord \u015fi spre r\u0103s\u0103srit Dacorom\u00e2nii s-au desp\u0103r\u0163it \u00een dou\u0103 ramuri (p. 8).\u201d<\/p>\n ……………………………………………………………..<\/p>\n <\/p>\n \u201eDar s\u0103 mai lu\u0103m aminte. \u00centr-o c\u0103rticic\u0103 de fabule despre limba rom\u00e2n\u0103, I. Iordan, \u00een 1983, \u00eel desfii\u0163eaz\u0103 pur \u015fi simplu pe I. Iordan din 1934: A intervenit un punct de vedere pur politic, drept consecin\u0163\u0103, interpretat\u0103 interesat \u015fi ne\u015ftiin\u0163ific, a p\u0103r\u0103sirii Daciei de c\u0103tre Aurelian \u00een a doua jum\u0103tate a sec. al III-lea (p. 9). Chestiunea cu golul este pur \u015fi simplu o copil\u0103rie \u015fi de aceea nu merit\u0103 a fi pus\u0103. Interpretarea aceasta a p\u0103r\u0103sirii Daciei de c\u0103tre romani este contrar\u0103 celei mai elementare logici… etc. …poporul rom\u00e2n, deci \u015fi limba lui, s-au format at\u00eet la nordul, c\u00eet \u015fi la sudul Dun\u0103rii (p. 10).\u201d<\/strong><\/p>\n <\/p>\n ……………………………………………………………….<\/p>\n \u00a0Abera\u0163iile limbistice ale lui Iorgu Iordan au fost \u201edesfiin\u0163ate\u201d \u015fi de alte personalit\u0103\u0163i, precum Al Graur, P Ciuculescu , Gh Bolocan, Al Pele, \u015f.a. dup\u0103 cum se demonstreaz\u0103 mai jos :\u00a0<\/em><\/p>\n \u201e\u00a0Penibila improviza\u0163ie a lui Iorgu Iordan<\/strong> a ap\u0103rut \u00een iulie 1983, iar prima men\u0163iune a acestui a\u015fa-zis Dic\u0163ionar s-a publicat la 22 sept. 1983 \u00een <Rom\u00e2nia literar\u0103> \u015fi a apar\u0163inut lui Al. Graur<\/strong>. Este o prezentare de c\u00eeteva r\u00e2nduri, neutr\u0103. Totu\u015fi, cu toat\u0103 prietenia, Al. Graur nu poate s\u0103 nu-l ironizeze<\/strong> pe prietenul s\u0103u, dezl\u0103n\u0163uit<\/strong> \u00een a acorda origini bulgare, ucrainiene, maghiare etc. unor nume rom\u00e2ne\u015fti \u015fi, uneori, numai rom\u00e2ne\u015fti.<\/em><\/p>\n De\u015fi ironia lui Al. Graur n-au priceput-o mul\u0163i, chiar universitari (a se vedea scrisoarea lui I. Fischer \u00een partea II.2 \u015fi r\u0103spunsul autorului acestor r\u00eenduri \u00een partea II.3), ea apare limpede: \u00een materie de nume de persoane, nu avem un sens al cuv\u00eentului, afar\u0103 de faptul c\u0103 ne serve\u015fte pentru a denumi un individ. Prin urmare, c\u00e2nd g\u0103sim c\u0103 acela\u015fi grup e folosit \u00een dou\u0103 limbi (\u2026), nu putem stabili cu siguran\u0163\u0103 etimologia. Altfel spus, nu \u00een\u0163elegi c\u0103, \u00een ce prive\u015fte numele de familie, nu ai nici un criteriu, nici o metod\u0103 de a stabili etimologia? Cum po\u0163i s\u0103 distribui arbitrar origini pentru mii de nume de familie?<\/em><\/p>\n Indirect, Graur \u00eei spune lui I. Iordan, prin pres\u0103, c\u0103-i un act de tembelism s\u0103 atribui origini f\u0103r\u0103 acoperire<\/strong>.\u201d…\u015fi \u0163ine\u0163i cont c\u0103 Graur e… evreu (zic eu).<\/p>\n ……………………………………………………………….<\/p>\n <\/p>\n \u00cen <Convergen\u0163e rom\u00e2ne\u015fti<\/em>> din aprilie 1984 \u010336\u00ee, P. Ciuculescu<\/strong> re\u0163ine c\u0103 Dic\u0163ionarul lui I. I. a trezit un val de critici foarte aspre, iar mai departe: Exist\u0103 nume proprii de persoan\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de aspect slav care \u00eens\u0103 nu pot fi g\u0103site la nici unul din popoarele slave din jur \u2026 I. Iordan, lingvist de oarecare reputa\u0163ie, dar subordonat unor vederi mai cur\u00e2nd politice dec\u00e2t lingvistice. Bulgar la origine\u2026, cu o carier\u0103 spectaculoas\u0103 \u015fi politic\u0103, mai ales dup\u0103 cel de al doilea r\u0103zboi mondial, c\u00e2nd devine un fel de pap\u0103 ne\u00eencoronat al lingvisticii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi ambasador rom\u00e2n la Moscova. I. I. a oferit prin onomastica rom\u00e2neasc\u0103 o lucrare rigid\u0103, dogmatic\u0103 \u015ftiin\u0163ific, de un roeslerianism \u00eent\u00eerziat\u2026\u201d<\/strong><\/p>\n …………………………………………………………………..<\/p>\n <\/p>\n \u201e Gh. Bolocan<\/strong>, \u00eentr-o lung\u0103 recenzie \u010338\u00ee, critic\u0103 absen\u0163a a numeroase surse \u015fi foarte multe nume, apreciind c\u0103 Dic\u0163ionarul nu con\u0163ine dec\u00eet cca 30%<\/strong> din numele de familie folosite \u00een \u0163ara noastr\u0103.\u201d<\/p>\n ……………………………………<\/p>\n <\/p>\n \u201eAlexandru Pele<\/strong> (Oradea), \u00eentr-o recenzie de 42 pagini, r\u0103mas\u0103, din p\u0103cate, \u00een manuscris [39], face o analiz\u0103 de profunzime \u015fi dovede\u015fte c\u0103 unele nume, c\u0103rora I. I. le atribuie origini bulgare, figureaz\u0103 \u00een Iliada<\/strong> (cu 17 secole \u00eenainte de aducerea bulgarilor \u00een sudul Dun\u0103rii, \u00een diferite inscrip\u0163ii etc. dinainte de apari\u0163ia bulgarilor.\u201d<\/p>\n …………………………………………….<\/p>\n <\/p>\n CONCLUZII<\/strong> \u00a0ale d-lui Gabriel Gheorghe<\/strong> :<\/p>\n Tuturor celor care au scris despre Dic\u0163ionarul numelor de familie rom\u00e2ne\u015fti al lui I. Iordan, de care avem cuno\u015ftin\u0163\u0103, nu le-a sc\u0103pat observa\u0163ia, formulat\u0103 \u00een varii forme, c\u0103 tipul nu este dec\u00eet un prestidigitator c\u0103ruia \u00eei place s\u0103 califice \u015fmecheriile \u015fi vicleniile lui infantile ca strict \u015ftiin\u0163ifice (a se vedea Convorbirea cu Mihai Zamfir [37]).<\/p>\n \u00cen realitate (v. Partea II), noi n-am putut identifica urme de \u015ftiin\u0163\u0103 \u00een lucr\u0103rile sale, pe care le-am studiat. Dic\u0163ionarul nu reprezint\u0103 dec\u00eet ultima consecin\u0163\u0103 dintr-o succesiune de lucr\u0103ri produse de un creier care s-a ilustrat prin lips\u0103 de sistematizare, prin neor\u00eenduial\u0103 mintal\u0103. Astfel c\u0103 Dic\u0163ionarul, lipsit de virtu\u0163ile speciei, este inutilizabil pentru antroponimie, ceea ce dovede\u015fte – a c\u00eeta oar\u0103? – c\u0103 un om de \u015ftiin\u0163\u0103 poate deveni un bun politician, dar, dintr-un politruc, nu se poate ob\u0163ine niciodat\u0103 un om de \u015ftiin\u0163\u0103.<\/p>\n Dat\u0103 fiind importan\u0163a deosebit\u0103 a unui Dic\u0163ionar de antroponime rom\u00e2ne\u015fti pentru spiritualitatea rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi european\u0103, sper\u0103m ca organele abilitate s\u0103 ia \u00een seam\u0103 necesitatea alc\u0103tuirii unui corpus de nume rom\u00e2ne\u015fti, pe baz\u0103 de surse determinate apriori. Dup\u0103 rezultatele de p\u00een\u0103 acum ale Margaretei Dovganiuc<\/strong>, s\u00eentem \u00eendrept\u0103\u0163i\u0163i s\u0103 estim\u0103m c\u0103 acesta va dep\u0103\u015fi 150.000 de nume, mai ales populare, ceea ce va situa antroponimstica rom\u00e2neasc\u0103 de departe pe primul loc \u00een Europa.<\/p>\n <\/p>\n \u00cenchei aici postarea, concluzion\u00e2nd c\u0103 mul\u0163i venetici \u201eau spus iordane\u201d despre Istoria \u015fi Limba noastr\u0103 \u015fi c\u0103 a venit vremea \u201es\u0103 facem cur\u0103\u0163enie \u00een ograda noastr\u0103, ci nu a lor\u201d !!! … la astfel de \u201ebulg\u0103roi cu ceafa groas\u0103 \u015fi grecotei cu nas sub\u0163ire\u201d se referea \u015fi Marele Eminescu !!!… nu suntem \u201ena\u0163ionali\u015fti extremi\u015fti\u201d, dar nici nu accept\u0103m ca \u201evenetici\u201d s\u0103 ne st\u00e2lceasc\u0103 Istoria \u015fi Limba !!!\u00a0<\/strong><\/p>\n <\/p>\n P.S.<\/strong> Men\u0163ionez c\u0103 d-l Gabriel Gheorghe<\/strong> este inginer, dar se prezint\u0103 astfel :<\/p>\n \u201e\u00a0Am solicitat admiterea \u00een Societatea de Studii Clasice<\/strong><\/em> \u00een 1978, iar activit\u0103\u0163ile care-mi confer\u0103 autoritatea, exclusiv \u015ftiin\u0163ific\u0103 (at\u00eeta c\u00eet exist\u0103), s\u00eent cu totul independente de prezen\u0163a mea \u00een SSC.<\/p>\n Astfel:<\/p>\n a. Sunt de dou\u0103 ori laureat (\u00een 1968 \u015fi 1069) al premiilor republicane pentru lucr\u0103ri deosebit da valoroase \u00een cercetare – proiectare,<\/p>\n b. Am elaborat (\u00een afara articolelor de ziar \u015fi conferin\u0163elor) \u015fi publicat cca 50 lucr\u0103ri, \u00eensum\u00eend cca 5000 pagini editoriale. Dintre acestea unele au fost publicate direct \u00een str\u0103in\u0103tate: Fran\u0163a, 1967 \u015fi 1973, R. F. Germania, 1969 \u015fi 1973, Belgia, 1968, Italia, 1969 \u015fi 1970, Austria, 1977.<\/p>\n Ultimele mele c\u0103r\u0163i s-au bucurat de traduceri \u00een englez\u0103, spaniol\u0103, german\u0103 \u015fi maghiar\u0103, ca s\u0103 m\u0103 refer numai la cele pentru care am fost solicitat \u015fi am dat acorduri scrise. O lucrare de specialitate, de peste 500 pagini este \u00een curs de publicare la una din cele mai celebre edituri din str\u0103in\u0103tate.<\/p>\n c. Numeroase inova\u0163ii, inven\u0163ii, metode de lucru \u015fi de calcul proprii, comunicate \u015fi recunoscute pe plan interna\u0163ional.<\/p>\n d. Activitatea mea \u015ftiin\u0163ific\u0103, concretizat\u0103 \u00een lucr\u0103ri, este cunoscut\u0103 \u015fi apreciat\u0103 \u00een:<\/p>\n – SUA (anexele 1 \u015fi 2);<\/p>\n – Marea Britanie (anexele 3 \u015fi 4);<\/p>\n – Fran\u0163a (anexele 5, 6 \u015fi 7);<\/p>\n – Italia (anexa 8);<\/p>\n – Austria (anexa 9);<\/p>\n – Ungaria (anexa 10) etc.<\/p>\n De\u015fi de\u0163in c\u00eeteva zeci de aprecieri de genul celor men\u0163ionate, m\u0103 opresc la 10 anexe) a5\u00ee , care pot fi ilustrative, pentru a nu risca refuzul po\u015ftei la expedierea scrisorii.<\/p>\n Calificat \u00een SUA ca well known Rumanian specialist<\/strong> (anexa 2), \u00een Italia ca noto sul piano internationale<\/strong> (anexa 8), lucr\u0103rile mele, \u00eensum\u00eend cca 1800 pagini editoriale<\/strong>, fiind considerate impressive, very fine<\/strong> (anexele 1, 3, 4), fondamentale<\/strong> (anexa 6) etc., ce spor de autoritate ar putea ad\u0103uga calitatea de simplu membru \u00eentr-o societate de studii, oricare ar fi aceasta? \u015ei ce \u00eenseamn\u0103 un membru (poate fi \u015fi de simplu auditor) \u00eentre sutele de membri ai unei astfel de societ\u0103\u0163i?<\/p>\n Nu cred \u00een acest neant \u00eenregistrabil, totu\u015fi neant, care este autoritatea titlurilor, \u015fi nu calific lucr\u0103rile dec\u00eet dup\u0103 valoarea lor intrinsec\u0103, a sporului de cunoa\u015ftere pe care-l aduc. Nu exist\u0103 cercet\u0103tor con\u015ftiincios care s\u0103 nu fi parcurs mun\u0163i de prostie, imprima\u0163i sub titulaturi pompoase.\u201d<\/p>\n <\/p>\n
\n\u201e Popula\u0163ia autohton\u0103 a Daciei era, s\u0103 zicem pe vremea aceea de cel mult (!) un milion de oameni. N-am nici o idee clar\u0103, dar vorbesc a\u015fa (!). Deci din punct de vedre etnic, noi s\u00eentem daci, dar din punctul de vedere al limbii \u015fi al culturii, cam 80 la sut\u0103 (!) s\u00eentem romani. Sigur c\u0103 n-avem de la daci numai s\u00eengele, cum se zice, avem \u015fi ceva spiritual, f\u0103r\u0103 nici o discu\u0163ie. Nu era un popor \u00eenapoiat, n-a tr\u0103it \u00een epoca de piatr\u0103 (sic!). Avea o cultur\u0103 \u015fi o civiliza\u0163ie, dar modeste (sic!!) \u00een compara\u0163ie cu a romanilor. Erau mai ales p\u0103stori, din cauza configura\u0163iei solului (!). Ce se putea face? Agricultur\u0103 foarte pu\u0163in\u0103 (!)… Nu cuno\u015fteau o parte din unelte (!) amintite mai sus (p. 10).<\/em><\/p>\n