{"id":2161,"date":"2012-04-30T11:38:58","date_gmt":"2012-04-30T10:38:58","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2161"},"modified":"2012-04-30T11:38:58","modified_gmt":"2012-04-30T10:38:58","slug":"artefactul-%e2%80%9eextraterestru-de-la-aiud","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2161","title":{"rendered":"Artefactul \u201eextraterestru\u201d de la Aiud"},"content":{"rendered":"<p>\u201eUn obiect cu provenien\u0163\u0103 necunoscut\u0103, descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Mure\u015f la Aiud, jude\u0163ul Alba, ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns de 40 de ani. Denumit \u201ec\u0103lc\u00e2iul de aluminiu\u201c, obiectul pare din alt\u0103 lume, iar unii sus\u0163in c\u0103 este extraterestru.<br \/>\nObiectul a fost descoperit \u00een anul 1973, de c\u00e2\u0163iva muncitori care lucrau la o balastier\u0103 pe malul Mure\u015fului, l\u00e2ng\u0103 Aiud. Au scos din p\u0103m\u00e2nt, de la peste 10 metri ad\u00e2ncime, trei corpuri, dintre care dou\u0103 erau asem\u0103n\u0103toare, iar unul diferit.<br \/>\nChemat la fa\u0163a locului, un specialist a identificat dou\u0103 corpuri ca fiind fosile, iar al treilea ceva ce sem\u0103na cu un topor din metal.<br \/>\nObiectele au fost duse la Cluj-Napoca pentru a fi analizate am\u0103nun\u0163it. Speciali\u015ftii din Cluj au identificat dou\u0103 fragmente de os din scheletul unui mastodont, dar nu au putut identifica ce reprezint\u0103 a treia pies\u0103 \u00een greutate de aproximativ 2 kilograme.<br \/>\n\u201eObiectul, lung de circa 20 de centimetri, lat de circa 12,5 cm \u015fi gros de 7 cm, prezenta dou\u0103 goluri cilindrice, de diametre diferite, practicate astfel \u00eenc\u00e2t golul cu sec\u0163iunea mai redus\u0103 penetra c\u0103tre baza celuilalt, perpendicular. Golul cu diametrul mai mare prezenta \u00een plus o ovalizare a p\u0103r\u0163ii sale inferioare, efect ce p\u0103rea a fi produs de un ax cu capul rotunjit, cu care s-ar fi asamblat. Pe suprafa\u0163a sa inferioar\u0103 c\u00e2t \u015fi lateral, obiectul prezenta urme ale unor lovituri repetate, dintre care unele au fost puternice. Toate detaliile remarcate sugerau faptul c\u0103 piesa a facut parte c\u00e2ndva dintr-un ansamblu func\u015fional \u015fi c\u0103 a fost pierdut\u0103 dintr-un motiv oarecare, \u00een albia de atunci a raului\u201c, a scris inginerul Florin Gheorghi\u0163\u0103, \u00een cartea \u201eEnigme in Galaxie\u201c, ap\u0103rut\u0103 \u00een anul 1983.<br \/>\nCercet\u0103rile efectuate la Cluj au indicat c\u0103 oasele g\u0103site au apar\u0163inut unui rinocer p\u0103ros, animal care a tr\u0103it \u00eentre perioad\u0103 cuprins\u0103 \u00eentre 10.000 de ani \u015fi 80.000 de ani \u00een urm\u0103. Problemele au ap\u0103rut atunci c\u00e2nd s-a \u00eencercat datarea c\u0103lc\u00e2iului de aluminiu.<br \/>\nSupozi\u0163ie: Talpa unui suport pentru aterizare<br \/>\n\u201eRepetatele analize metalografice aveau s\u0103 ridice semne de \u00eentrebare \u015fi mai mari. Astfel, din buletinul emis de centrul de cercet\u0103ri ICPMMN (M\u0103gurele) rezulta c\u0103 metalul din care fusese realizat\u0103 piesa era de fapt un aliaj complex, format din 12 elemente diverse, \u00eentre care elementul principal, era aluminiul, \u00een propor\u0163ie de circa 80%. Deci, piesa respectiv\u0103 este un aliaj din aluminiu!<br \/>\nUn aspect cu totul neobi\u015fnuit era existen\u0163a unui strat anormal de oxid de aluminiu pe \u00eentrega suprafa\u0163\u0103 a obiectului. Este \u015ftiut faptul c\u0103 acest metal se oxideaz\u0103 foarte greu \u00een profunzime, \u00een mod uzual acoperindu-se cu un strat superficial de oxid protector care limiteaz\u0103 p\u0103trunderea fenomenului de oxidare \u00een masa metalului.<br \/>\nExplica\u0163ia cea mai plauzibil\u0103 pare a fi \u015fi din acest punct de vedere, vechimea foarte mare a obiectului\u2026 Dar aluminiul a fost descoperit \u00een laborator \u00een anul 1825 de catre Oersted, \u015fi producerea sa pe cale industrial\u0103 a \u00eenceput abia \u00een 1883\u2026 \u00centr-un secol era practic imposibil sa se produca un strat de oxid at\u00e2t de gros\u201d, afirm\u0103 autorul Florin Gheorghi\u0163a.<br \/>\nNimeni nu a putut s\u0103 identifice obiectul sau s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 vreo asem\u0103nare cu un produs al omului. Excep\u0163ie a f\u0103cut un specialist \u00een tehnica aviatic\u0103 ce a sugerat c\u0103 obiectul ar putea fi talpa unuia din supor\u0163ii de aterizare, de la un aparat de zbor nu prea mare, care \u00een cobor\u00e2re, se a\u015feaza lent pe sol. O mostr\u0103 din obiect a fost analizat\u0103 \u00een Elve\u0163ia, unde s-au confirmat rezultatele buletinului de la M\u0103gurele. Unii speciali\u015ftii au spus c\u0103 ar avea o vechime de 250.000 de ani. Rezultatele analizelor efectuate indic\u0103 faptul c\u0103 obiectul ar avea \u00eentre 400 de ani \u015fi 80.000 de ani.<br \/>\nAl\u0163ii au mers mai departe \u015fi au apreciat c\u0103 fiind g\u0103sit l\u00e2ng\u0103 oasele de mastodont ar fi putut r\u0103m\u00e2ne acolo dup\u0103 o lupt\u0103 dintre animalul preistoric \u015fi aparatul care a aterizat pe p\u0103m\u00e2nt. Toate sunt specula\u0163ii care \u00eencing imagina\u0163ia celor care analizeaz\u0103 posibile prezen\u0163e extraterestre pe p\u0103m\u00e2nt.<br \/>\n<strong>\u201eC\u0103lc\u00e2iul\u201c de la Aiud este \u015fi ast\u0103zi \u00een custodia Muzeului de Istorie din Cluj-Napoca, care nu l-a expus niciodat\u0103 pe motiv c\u0103 nu are o provenien\u0163\u0103 cert\u0103.<\/strong><\/p>\n<p>Articol preluat de la Magazin Cultural \u015etiin\u0163ific : <a href=\"http:\/\/www.2012en.ro\/2012\/04\/artefactul-extraterestru-de-la-aiud\/\">http:\/\/www.2012en.ro\/2012\/04\/artefactul-extraterestru-de-la-aiud\/<\/a><\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"http:\/\/www.youtube.com\/embed\/Pe9KWuNRCpk\" frameborder=\"0\" width=\"560\" height=\"315\"><\/iframe><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&#8230; nu \u00een\u0163eleg de ce nu este expus !? Faptul c\u0103 \u201enu are origine cunoscut\u0103\u201d nu este un argument. M\u00eeine-poim\u00e2ine cineva va spune c\u0103 provine de la c\u0103ru\u0163a lui Atilla (presupun\u00e2nd c\u0103 acesta cuno\u015ftea roata) \u015fi atunci poate va fi expus !? \ud83d\ude42<\/p>\n<p>Cert este c\u0103 dac\u0103 putem proba \u015ftiin\u0163ific existen\u0163a unor \u201eobiecte prelucrate\u201d mai vechi dec\u00e2t permit \u201edocumentele\u201d, ori unele ori altele au hibe importante. S\u0103 ne amintim de \u201ecuiul dacic\u201d ce este alc\u0103tuit din fier pur \u015fi care are o structur\u0103 intim\u0103 posibil de ob\u0163inut numai \u00een&#8230; imponderabilitate,dar asta o \u015ftiu metalurgii, ci nu &#8230; istoricii !<\/p>\n<p>Aceste obiecte EXIST\u0102 \u015fi ridic\u0103 mari semne de \u00eentrebare, la care \u201eistoricii\u201d nu \u015ftiu s\u0103 r\u0103spund\u0103. Iat\u0103 de ce trebuie \u201etrimi\u015fi\u201d la Legende, care sunt mult mai fundamentate dec\u00e2t \u201edocumentele lor\u201d !&#8230; dar ei nu o vor face, deoarece se dau \u201eoameni de \u015ftiin\u0163\u0103\u201d care \u201enu cred p\u00e2n\u0103 nu v\u0103d (documente)\u201d. Sunt curios ce vor scrie \u00een viitor istoricii despre R\u0103zboiul din Afganistan, Irak, etc. Cum \u015ftiu deja r\u0103spunsul, concluzionez c\u0103 Istoria Scris\u0103 nu este rodul unei \u201ecercet\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice\u201d, ci doar \u201emijloc de manipulare\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201eUn obiect cu provenien\u0163\u0103 necunoscut\u0103, descoperit \u00eent\u00e2mpl\u0103tor l\u00e2ng\u0103 r\u00e2ul Mure\u015f la Aiud, jude\u0163ul Alba, ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns de 40 de ani. Denumit \u201ec\u0103lc\u00e2iul de aluminiu\u201c, obiectul pare din alt\u0103 lume, iar unii sus\u0163in c\u0103 este extraterestru. Obiectul a fost descoperit \u00een anul 1973, de c\u00e2\u0163iva muncitori care lucrau la o balastier\u0103 pe malul Mure\u015fului, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[847,844,846,845,696],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2161"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2161"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2161\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2163,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2161\/revisions\/2163"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2161"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2161"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2161"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}