{"id":2170,"date":"2012-04-30T23:17:31","date_gmt":"2012-04-30T22:17:31","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2170"},"modified":"2012-05-01T08:30:45","modified_gmt":"2012-05-01T07:30:45","slug":"despre-secui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2170","title":{"rendered":"Despre secui"},"content":{"rendered":"<p>Secuii \u00een Evul Mediu<\/p>\n<p>Primele izvoare scrise privitoare la secui dateaz\u0103 din anul 1116, c\u00e2nd au fost men\u021biona\u021bi, al\u0103turi de pecenegi, ca alc\u0103tuind avangarda cavaleriei ungare.[47] Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost coloniza\u021bi \u00een sistemul de pris\u0103ci medievale de-a lungul grani\u021bei nou extinse. Secuii se aflau \u00een serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima men\u021biune a lor, din anul 1116, \u00eei descrie ca participan\u021bi la b\u0103t\u0103lia de la Olsava, sub comanda regelui \u0218tefan al II-lea al Ungariei (1116-1131). O alt\u0103 men\u021biune autentic\u0103 a secuilor pare s\u0103 fie un document al regelui B\u00e9la al II-lea (1108\/1110-1141), databil \u00een jurul anului 1131, care pomene\u0219te o slug\u0103 \u00eens\u0103rcint\u0103 cu transportul s\u0103rii, cu numele de Scichul.[48]C\u00e2teva decenii mai t\u00e2rziu, \u00een 1146, secuii, al\u0103turi de aceia\u0219i pecenegi, f\u0103ceau parte din oastea regelui G\u00e9za al II-lea al Ungariei (1141-1162), fiind implica\u021bi \u00een luptele de pe Leitha, \u00eempotriva markgrafului Heinrich al II-lea de Austria.<\/p>\n<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<\/p>\n<p>De asemenea, \u201eCronica lui Marcus\u201d men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 secuii ar fi un rest de popula\u021bie hun\u0103, care s-a retras \u00een mun\u021bi, stabilindu-se al\u0103turi de valahi. De la ace\u0219tia secuii au \u00eemprumutat alfabetul. Aceste informa\u021bii se re\u00eent\u00e2lnesc \u0219i \u00een \u201eChronicon pictum vindobonense\u201d (Cronica pictat\u0103 de la Viena).<br \/>\n\u201eAu r\u0103mas \u00eens\u0103 din huni trei mii de b\u0103rba\u021bi care, sc\u0103pa\u021bi din b\u0103t\u0103lia Crumheldin\u0103 printr-o p\u0103trundere plin\u0103 de groaz\u0103, s-au \u00eengrijit a se aduna \u00een c\u00e2mpia Chiglamezey. Care b\u0103rba\u021bi, deoarece se temeau de na\u021biunile occidentale, ca nu cumva s\u0103-i atace pe nea\u0219teptate, au intrat \u00een Erdeelw \u0219i s-au numit pe sine nu unguri, ci Zecul&#8230; totu\u0219i, dup\u0103 cum au vrut ungurii, nu \u0219i-au hot\u0103r\u00e2t soarta \u00een c\u00e2mpia Pannoniei, ci cu valahii \u00een mun\u021bii din vecin\u0103tate\u201d<br \/>\n\u2014Cronica lui Marcus<\/p>\n<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<\/p>\n<p>Cronicarul ungur S\u00edmon de K\u00e9za ar\u0103ta \u00een cronica Gesta Hunnorum et Hungarorum, scris\u0103 \u00een jurul anului 1283:<br \/>\n\u201eDe aceea (secuii) amestec\u00e2ndu-se cu blackii se zice c\u0103 se foloseau de literele lor\u201d<br \/>\n\u201ecum Blackis in montibus confinii sortem habuerunt\u201d (wiki)<\/p>\n<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.<\/p>\n<p><strong>&#8230; deci \u201ealfabetul secuiesc\u201d este de fapt&#8230; valah !!!<\/strong><\/p>\n<p><strong>&#8230; cum hunii au \u201ecutreierat\u201d Europa \u00a0la cump\u0103na anilor 300-400 d.C. pentru circa 50 de ani, rezult\u0103 c\u0103 VLAHII deja existau \u00een Ardeal.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Secuii \u00een Evul Mediu Primele izvoare scrise privitoare la secui dateaz\u0103 din anul 1116, c\u00e2nd au fost men\u021biona\u021bi, al\u0103turi de pecenegi, ca alc\u0103tuind avangarda cavaleriei ungare.[47] Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost coloniza\u021bi \u00een sistemul de pris\u0103ci medievale de-a lungul grani\u021bei nou extinse. Secuii se aflau \u00een serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[852,851,492],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2170"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2170"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2170\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2173,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2170\/revisions\/2173"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2170"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2170"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2170"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}