{"id":2201,"date":"2012-05-19T01:08:18","date_gmt":"2012-05-19T00:08:18","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2201"},"modified":"2012-05-19T23:36:05","modified_gmt":"2012-05-19T22:36:05","slug":"despre-continuitatea-traco-daco-geta-in-spatiul-carpato-dunareano-pontic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2201","title":{"rendered":"Despre Continuitatea traco-daco-get\u0103 \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic (1)"},"content":{"rendered":"

De trei ani m\u0103 tot ciocnesc cu diver\u015fi indivizi pe teme daciste \u015fi asta nu deoarece \u201e\u00eei caut\u201d, ci deoarece m\u0103 caut\u0103 ei pe mine, c\u00e2nd citesc numele mi\u015fc\u0103rii. Ba unii se introduc \u00een mi\u015fcare ca un adev\u0103rat \u201ecal troian\u201d … unii din prostie, al\u0163ii din… interes.
\n\u201eCaii de b\u0103taie\u201d ai denigratorilor dacologiei sunt:<\/p>\n

1. \u201eBarbarismul\u201d societ\u0103\u0163ii traco-geto-dacice.<\/em>
\n2. Lipsa atest\u0103rii limbii traco-geto-dacilor.<\/em>
\n3. Lipsa atest\u0103rii CONTINUIT\u0102\u0162II (mileniul \u00eentunecat), deci negarea \u201er\u0103d\u0103cinii traco-geto-dacice a poporului rom\u00e2n\u201d, b\u0103t\u00e2ndu-se moned\u0103 pe \u201einfluen\u0163a popoarelor migratoare\u201d asupra form\u0103rii poporului rom\u00e2n \u015fi a limbii rom\u00e2ne.<\/em><\/p>\n

\u00cen continuare o s\u0103 m\u0103 dedic explic\u0103rii unui concept care poate explica \u00een mare m\u0103sur\u0103, nu numai \u201elipsa atest\u0103rilor\u201d, ci \u015fi \u201efelul nostru de a fi… NECIVILIZA\u0162I\u201d.
\nAfirm \u00een acest context, c\u0103 rom\u00e2nii de azi sunt urma\u015fii traco-geto-dacilor, CONTINUITATEA<\/strong> noastr\u0103 fiind asigurat\u0103 de \u201eCIVILIZA\u0162IA DE TIP S\u0102TESC\/TRIBAL\u201d<\/strong>, favorizat\u0103 de :
\n1. CADRUL NATURAL<\/strong> specific spa\u0163iului carpato-dun\u0103reano-pontic, caracterizat de : mun\u0163i falnici, p\u0103duri de nep\u0103truns ce acopereau aproape \u00eentreg teritoriul \u015fi ape multe \u015fi bogate cu v\u0103i ad\u00e2nci u\u015for de controlat, ce au format o adev\u0103rat\u0103 CETATE FORTIFICAT\u0102 NATURAL<\/strong>, propice SUPRAVIE\u0162UIRII\/CONTINUIT\u0102\u0162II.<\/em>
\n2. RESURSELE NATURALE<\/strong> de o varietate excep\u0163ional\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu… SAREA a c\u0103rei importan\u0163\u0103 pu\u0163ini o sesizeaz\u0103 \u015fi termin\u00e2nd cu terenurile \u015fi apele favorabile oric\u0103rei activit\u0103\u0163i agricole, silvice, piscicole, pomicole, sau zootehnice.<\/em>
\n3. O CONCEP\u0162IE DE VIA\u0162\u0102<\/strong> mo\u015ftenit\u0103 din negura veacurilor, potrivit c\u0103reia \u201eomul este parte a Naturii\u201d, ci nu st\u0103p\u00e2n al acesteia, motiv pentru care singurele legi care guvernau societatea erau LEGILE NATURALE<\/strong>, chemate uneori Legile Belagine, Legile Frumoase, sau Legea P\u0103m\u00e2ntului.<\/strong> A\u015fa se explic\u0103 \u201elipsa fricii de moarte\u201d la \u00eenainta\u015fii no\u015ftri… ei \u015ftiau c\u0103 moartea \u201ee ceva natural\u201d! Tot a\u015fa se explic\u0103 \u201erespingerea futilului\u201d, cu concentrarea pe \u201esupravie\u0163uirea cu mimimul efort\u201d \u015fi pe \u201elibertate\u201d, pentru care se mergea p\u00e2n\u0103 la \u201esacrificiul suprem\u201d cu lini\u015ftea celui care \u015ftie c\u0103 tot acolo ajunge, cu at\u00e2t mai mult, dac\u0103 sunt \u201ealterate\u201d aceste dou\u0103 exigen\u0163e. A\u015fa se explic\u0103 \u015fi \u201edezinteresul pentru Material\u201d \u015fi \u201einteresul pentru Spiritual\u201d, precum \u015fi afirma\u0163ia c\u0103 \u201edacii erau cei mai viteji \u015fi mai cinsti\u0163i dintre traci\u201d.<\/em>
\n4. OCUPA\u0162IA DE BAZ\u0102<\/strong> a str\u0103bunilor no\u015ftri care era… OIERITUL<\/strong>, ce presupune traiul \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu Mediul \u00cenconjur\u0103tor, cicluri naturale de transhuman\u0163\u0103, izolare fa\u0163\u0103 de alte comunit\u0103\u0163i \u015fi simplitatea vie\u0163ii cotidiene determinat\u0103 de desele schimb\u0103ri de ambient. Aceast\u0103 activitate este prevalent montan\u0103\/sub-montan\u0103, ceea ce ne determin\u0103 s\u0103 consider\u0103m c\u0103 leag\u0103nul poporului rom\u00e2n se afl\u0103 \u00een zona montan\u0103 \u015fi sub-montan\u0103, aceea care a asigurat supravie\u0163uirea\/continuitatea Na\u0163iei. \u015eesurile , podi\u015furile \u015fi v\u0103ile largi au fost \u201eterenuri de penetra\u0163ie a intru\u015filor\u201d, care pe alocuri au reu\u015fit chiar s\u0103-i \u00eenl\u0103ture\/asimileze pe autohtoni. \u00cen paralel cu oieritul, se lucra lemnul, lutul \u015fi metalele \u015fi se practica o \u201eagricultur\u0103 de subzisten\u0163\u0103\u201d.<\/em><\/p>\n

Scurt\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic de-a lungul mileniilor<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00cenvit\u00e2ndu-v\u0103 s\u0103 \u0163ine\u0163i cont de cele expuse mai sus, o s\u0103 \u00eencerc s\u0103-mi exprim opiniile \u00een acest\u0103 chestiune.
\nNu o s\u0103 m\u0103 afund prea mult \u00een \u201enegura vremurilor\u201d pentru a explora temeiul teoriilor despre \u201eciviliza\u0163iile necunoscute \u00eenc\u0103\u201d, ci o s\u0103 pornesc \u00een a prezenta viziunea mea de la momentul COMUNEI PRIMITIVE\/GENTILICE.<\/strong><\/p>\n

Marija Gimbutas<\/strong> afirm\u0103 pe bun\u0103 dreptate c\u0103 \u00een acea perioad\u0103, Matriarhatul caracteriza societatea omeneasc\u0103, aduc\u00e2nd ca probe Cultura Cucuteni, care abundeaz\u0103 de reprezent\u0103ri sacre feminine. \u00cen aceea perioad\u0103, datorit\u0103 abundan\u0163ei spa\u0163iului vital \u015fi deci \u015fi a resurselor, \u201ecultura r\u0103zboinic\u0103\u201d nu ap\u0103ruse \u00eenc\u0103, dovada fiind mormintele din care lipseau cu des\u0103v\u00e2r\u015fire armele. Rolul femeii era justificat de primordialitatea maternit\u0103\u0163ii, cre\u015fterii prolei, conducerii treburilor casnice \u015fi preg\u0103tirii hranei, \u00een vreme ce b\u0103rba\u0163ii erau mai mult \u00een afara satului\/tribului, pentru v\u00e2n\u0103toare, activit\u0103\u0163i agricole, conducerea turmelor, procurarea lemnului \u015fi a altor materiale, etc.
\nPrima \u201erevolu\u0163ie\u201d se produce c\u00e2nd acest spa\u0163iu vital se aglomereaz\u0103 datorit\u0103 cre\u015fterii demografice, n\u0103sc\u00e2ndu-se \u201ecompeti\u0163ia\u201d. Atunci intr\u0103 \u00een rol elementul masculin, care treptat se pune \u00een fruntea societ\u0103\u0163ii.
\nTot Marija Gimbutas afirm\u0103 c\u0103 \u201eleag\u0103nul civiliza\u0163iei europene\u201d este \u00een bazinul inferior al Dun\u0103rii \u015fi nordul M\u0103rii Negre.
\nDar nu trebuie uitat, c\u0103 mult timp \u00eenaintea ei, Nicolae Densu\u015fianu<\/strong> scria acela\u015fi lucru \u00een \u201eDacia Preistoric\u0103\u201d<\/strong>, pentru ca ast\u0103zi o gr\u0103mad\u0103 de n\u0103rozi s\u0103-l der\u00e2d\u0103 !?
\nTot \u00eenaintea Marijei Gimbutas, colectivul de istorici ai Universit\u0103\u0163ii Cambridge, publica \u201eThe Cambridge History of India\u201d (1922),<\/strong> unde se afirma c\u0103 bazinul Dun\u0103rii este \u201eleag\u0103nul civiliza\u0163iei euro-indiene\u201d.
\nS\u0103 nu-mi spun\u0103 mie cineva c\u0103 pustiurile din jurul Tigrului \u015fi Eufratului erau locul ideal pentru deavoltarea unei \u201eciviliza\u0163ii primordiale\u201d !?!? Orientul Mijlociu nu are caracteristicile unui \u201eSpa\u0163iu Vital Primordial\u201d, mai ales pentru… CAUCAZICI\/ARIENI (o zice \u015fi numele) !
\nExplica\u0163ia acestei localiz\u0103ri este simpl\u0103 :<\/span>
\nDup\u0103 ultima glacia\u0163iune, ghe\u0163arii din nordul Europei se topesc treptat, clima temperat\u0103 favorizeaz\u0103 supravie\u0163uirea \u015fi deci explozia demografic\u0103, mai ales pe v\u0103ile apelor. Cum Dun\u0103rea este \u201ecea mai cea din Europa\u201d, oferind \u201econdi\u0163iile cele mai prielnice\u201d, are loc o explozie demografic\u0103 ce duce la migrarea treptat\u0103 a \u201esurplusului\u201d, mai \u00eent\u00e2i spre Est \u015fi Vest, iar mai apoi spre Nord. A\u015fa s-ar explica limbile romanice, slave \u015fi germanice. Confirmarea acestei evolu\u0163ii este Lepenski-Vir\/Schela Cladovei<\/strong>, unde s-au descoperit cele mai vechi urme de civiliza\u0163ie uman\u0103 (mil. 6-7 \u00ee.C.).
\nAce\u015fti migratori au fost primii care au r\u0103sturnat Matriarhatul, deoarece \u00een mi\u015fcarea lor au \u00eent\u00e2lnit alte popula\u0163ii, cu care au intrat \u00een \u201ecompeti\u0163ie pentru spa\u0163iu vital\u201d. Locul unde Matriarhatul a rezistat cel mai mult a fost \u201espa\u0163iul originar\u201d, a\u015fa explic\u00e2ndu-se existen\u0163a… Amazoanelor \u00een nordul M\u0103rii Negre.
\n\u00cen spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic, putem vorbi deci despre o perpetuare a \u201enon-violen\u0163ei\u201d \u00een vremuri c\u00e2nd \u00eencepuse deja \u201ecultura r\u0103zboinic\u0103\u201d.
\nAceast\u0103 \u201ecultur\u0103 r\u0103zboinic\u0103\u201d a determinat apari\u0163ia \u201eculturii urbane\u201d, caracterizat\u0103 de \u201elocalit\u0103\u0163ile fortificate\u201d ca \u201ecentre de control\u201d a popula\u0163iei \u015fi teritoriului.
\nOdat\u0103 cu apari\u0163ia \u201ecet\u0103\u0163ii\/urbei\u201d se impune \u201econsemnarea rela\u0163iilor inter-umane\u201d \u015fi astfel se trece de la \u201ecultura oral\u0103\u201d la … SCRIERE.
\nO parantez\u0103 despre SCRIERE :<\/span><\/em><\/strong>
\nLa \u00eenceput a fost … G\u00c2NDUL<\/strong>, care pentru a fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit, a dat na\u015ftere VERBULUI<\/strong>. Pentru \u201econsemnarea Verbului\u201d s-a apelat la SCRIERE<\/strong>. <\/span>
\nDac\u0103 facem o \u201eanaliz\u0103 calitativ\u0103\u201d a acestor trei no\u0163iuni, observ\u0103m c\u0103 G\u00c2NDUL este cel mai pur \u015fi nu poate fi \u201eechivoc\u201d. VERBUL deja poart\u0103 \u00een sine \u201es\u0103m\u00e2n\u0163a denatur\u0103rii\u201d, motiv pentru care la mare cinste erau \u00een Grecia antic\u0103 ORATORII, care \u201eerau me\u015fteri \u00een ale Verbului\u201d. SCRIEREA este cea mai \u201evulnerabil\u0103 denatur\u0103rii\u201d, devenind \u00een timp \u201eprincipalul mijloc de manipulare \u00een mas\u0103\u201d.<\/span>
\nAm citit undeva : \u201eCuv\u00e2ntul Scris \u00ee\u015fi pierde a treia dimensiune (a Verbului), devenind bidimensional\u0103\u201d. Nu cumva G\u00c2NDUL are … patru dimensiuni ??? … a\u015f zice chiar a\u015fa ! Imagina\u0163i-v\u0103 \u00een c\u00e2te feluri se poate exprima VERBAL cuv\u00e2ntul \u201emama\u201d \u015fi o s\u0103 pricepe\u0163i c\u0103 nici semnele de punctua\u0163ie nu sunt suficiente pentru a le \u201etranspune \u00een SCRIS\u201d !!!<\/span>
\nIat\u0103 deci cum prin SCRIERE, reu\u015fim s\u0103 \u201econsemn\u0103m\u201d, dar este evident c\u0103 nu cuprindem toate dimensiunile, d\u00e2ndu-se na\u015ftere la INTERPRET\u0102RI DIFERITE \u00een func\u0163ie de… CITITOR !… apoi apar COPIERILE\/TRANSCRIERILE care pierd (uneori \u00een totalitate) \u201emesajul ini\u0163ial\u201d … cu sau f\u0103r\u0103 voia \u201escriitorului\u201d !!!<\/span>
\nIat\u0103 cum un \u201ehandicap\u201d al traco-geto-dacilor (lipsa scrierilor) poate deveni o \u201eform\u0103 de puritate\u201d, prin perpetuarea (dictat\u0103 de \u00eemprejur\u0103ri) a \u201emesajului ini\u0163ial\u201d. Sau poate tocmai de aceea str\u0103bunii no\u015ftri nu permiteau (?) oricui s\u0103 scrie (c\u00e2nd v\u0103d azi ce \u015fi cum scriu unii… le dau dreptate !) !?
\nS\u0103 re\u0163inem deci, c\u0103 SCRISUL apare \u00een \u201eciviliza\u0163ia urban\u0103\u201d, pe c\u00e2nd \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic \u201ese r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103\u201d, datorit\u0103 perpetu\u0103rii unei \u201eciviliza\u0163ii rurale\/tribale – ORALE\u201d.<\/strong><\/span><\/p>\n

Un alt efect al \u201emigra\u0163iei din spa\u0163iul ini\u0163ial\u201d, este \u201ecompeti\u0163ia pentru spa\u0163iu vital\u201d care stimuleaz\u0103 dezvoltarea la migran\u0163i a unor noi tehnici de lupt\u0103, tipologii constructive, scrieri, etc., produc\u00e2ndu-se ceea ce se cheam\u0103… PROGRESUL. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 \u201epopula\u0163ia din spa\u0163iul originar\u201d r\u0103m\u00e2ne din nou \u00een urm\u0103 ! A\u015fa se face c\u0103 traco-geto-dacii se vor ap\u0103ra c\u00e2nd vor fi ataca\u0163i, cu COASE \u015eI SECERE \u201eadaptate\u201d noii \u00eentrebuin\u0163\u0103ri, pe care le numeau ei FALX \u015fi
\nSICA, ni\u015fte \u201earme neconven\u0163ionale\u201d, curbe \u015fi cu t\u0103i\u015ful spre interior. Dar cine sunt cei ce i-au atacat ? P\u0103i majoritatea (\u00eencep\u00e2nd cu romanii) erau tot \u201ede-ai lor\u201d, care \u201eau f\u0103cut un tur mai mult sau mai pu\u0163in larg\u201d, s-au mai amestecat pe ici pe colea cu al\u0163ii \u015fi au ajuns din nou de unde au plecat !?… bine\u00een\u0163eles c\u0103 se \u00eentorceau mai \u201eprogresa\u0163i\u201d, sau altfel spus \u201emai civiliza\u0163i\u201d (???). Al\u0163ii erau numai ni\u015fte s\u0103lbatici din stepe \u015fi pustiuri \u00eendep\u0103rtate, care h\u0103l\u0103duiau dup\u0103 m\u00e2ncare, ne\u015ftiind ei s\u0103 \u015fi-o procure singuri. Norocul traco-geto-dacilor, c\u0103 tr\u0103iau r\u0103sfira\u0163i prin mun\u0163i \u015fi v\u0103i ad\u00e2nci, la ad\u0103postul unor p\u0103duri \u00eentunecoase \u015fi feri\u0163i de ape dese \u015fi n\u0103valnice, \u00een a\u015fa fel c\u0103 \u201enoii veni\u0163i\u201d nu puteau dec\u00e2t s\u0103 vin\u0103 \u00een hait\u0103, s\u0103 fure pu\u0163inul ce omul nu putea s\u0103 duc\u0103 cu el pe creste, sau \u00een codru \u015fi s\u0103 plece, deoarece ei nu erau obi\u015fnui\u0163i s\u0103 produc\u0103, ci s\u0103 fure \u015fi s\u0103 distrug\u0103, motiv pentru care erau folosi\u0163i ca mercenari de unii sau de al\u0163ii, p\u00e2n\u0103 disp\u0103reau de pe scena Europei, ale c\u0103ror popoare a\u015fa-zis caucaziene\/ariene, nu le puteau uita f\u0103r\u0103delegile \u015fi \u00eei h\u0103ituiau ne\u00eencetat. Astfel, popoare de alte rase, venite din locuri \u00eendep\u0103rtate, au disp\u0103rut unul dup\u0103 altul dup\u0103 h\u0103l\u0103duiri de 100-200 de ani, de parc\u0103 nici nu fuseser\u0103 \u201espaima Europei\u201d ! Asta a fost soarta hunilor, vandalilor, pecenegilor, cumanilor, etc. Pu\u0163inii care au venit cu \u201eg\u00e2nduri pa\u015fnice\u201d au fost primi\u0163i cu ospitalitate \u015fi… asimila\u0163i. Al\u0163ii au venit \u00een num\u0103r mai mare \u015fi s-au a\u015fezat pe la \u015fesuri, sau v\u0103i mai largi, s-au fortificat, ba chiar s-au \u015fi aliat cu al\u0163ii de aceea\u015fi teap\u0103, sau s-au supus unor \u201eputeri\u201d, care i-au legitimat, cu condi\u0163ia s\u0103 le poarte interesele.<\/p>\n

(va urma)<\/span><\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De trei ani m\u0103 tot ciocnesc cu diver\u015fi indivizi pe teme daciste \u015fi asta nu deoarece \u201e\u00eei caut\u201d, ci deoarece m\u0103 caut\u0103 ei pe mine, c\u00e2nd citesc numele mi\u015fc\u0103rii. Ba unii se introduc \u00een mi\u015fcare ca un adev\u0103rat \u201ecal troian\u201d … unii din prostie, al\u0163ii din… interes. \u201eCaii de b\u0103taie\u201d ai denigratorilor dacologiei sunt: 1. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[887,883,882,886,878,110,884,875,141,833,885,43,879,881,763,880],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2201"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2201"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2201\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2209,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2201\/revisions\/2209"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2201"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2201"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2201"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}