{"id":2276,"date":"2012-06-16T23:58:37","date_gmt":"2012-06-16T22:58:37","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2276"},"modified":"2012-06-24T19:00:18","modified_gmt":"2012-06-24T18:00:18","slug":"continuitatea-traco-geto-dacica-in-spatiul-carpato-dunareano-pontic-10-civilizatia-sateascagentilica-in-contrast-cu-civilizatia-urbanasclavagistaglobalizatoare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2276","title":{"rendered":"Continuitatea traco-geto-dacic\u0103 \u00een Spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic (9) Civiliza\u0163ia s\u0103teasc\u0103\/gentilic\u0103 \u00een contrast cu civiliza\u0163ia urban\u0103\/sclavagist\u0103\/globalizatoare"},"content":{"rendered":"<p><em>Reamintesc tuturor celor ce citesc aceste r\u00e2nduri, c\u0103 exprim opinii personale, ce nu sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de \u201eistoriografia contemporan\u0103\u201d, de\u015fi exist\u0103 suficiente probe, pe care \u00eencerc s\u0103 le produc. Demersul meu nu este \u201emaniacal\u201d, deoarece chestiunea este at\u00e2t de complex\u0103, \u00eenc\u00e2t nimeni nu poate avea certitudini&#8230; dar nici m\u0103car \u201eistoricii \u015fi lingvi\u015ftii lui pe\u015fte\u201d nu pot afirma c\u0103 sunt de\u0163in\u0103torii \u201eadev\u0103rului absolut\u201d, deoarece numai pro\u015ftii au CERTITUDINI ! O s\u0103 continui s\u0103 propun noi \u201epuncte de vedere\u201d, care sigur nu au fost contemplate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, sau care au fost tratate disparat.<\/em><\/p>\n<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.<\/p>\n<p><strong>O s\u0103 \u00eencep cu citarea lui <em>Lucian Blaga<\/em>, ce afirma \u00eentr-o convorbire cu <em>Mircea Eliade<\/em> urm\u0103toarele :<\/strong><\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline;\"><span style=\"color: #000080; text-decoration: underline;\"><em><strong>\u00a0\u201eMoartea pentru cei de la sat, are o cu totul alt\u0103 semnifica\u0163ie dec\u00eet pentru or\u0103\u015feni. Sufletul mortului pleac\u0103 s\u0103-\u015fi int\u00eelneasc\u0103 fra\u0163ii, rudele, prietenii, \u00een lumea cealalt\u0103. Este vorba deci, de o nou\u0103 comunitate a \u201ecelor du\u015fi\u201d. De aceea nici durerea \u00een fa\u0163a mor\u0163ii nu este at\u00eet de tragic\u0103, la sat.\u201d&#8230;<\/strong><\/em><\/span><\/span><\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline; color: #000080;\"><em><strong>\u201eIn cartea mea, Geneza metaforei \u015fi sensul culturii, am dedicat un \u00eentreg capitol Satului, dezvolt\u00eend tocmai aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de care d\u0103 dovad\u0103 s\u0103teanul c\u0103 tr\u0103ie\u015fte \u00een centrul Lumii. Geografia \u00een care \u00ee\u015fi fixeaz\u0103 s\u0103teanul locuin\u0163a, este o geografie mitologic\u0103. Via\u0163a satului, \u00een \u00eentregimea ei, are un sens cosmic, totalitar.\u201d &#8230;<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline; color: #000080;\"><em><strong>\u201e \u00a0\u0162\u0103ranul de pretutindeni, dar mai ales. \u0163\u0103ranul rom\u00e2n \u2014 care se p\u0103streaz\u0103 \u015fi ast\u0103zi autentic \u2014 este un politehnician. El singur e arhitect, plugar, c\u00eent\u0103re\u0163, zidar. Fire\u015fte, exist\u0103 \u015fi la sat o diviziune a muncii, dar ea e infinit mai pu\u0163in riguroas\u0103 ca la ora\u015f. Via\u0163a satului e totalitar\u0103 \u015fi cosmocentric\u0103\u2026\u201d&#8230;<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Mircea Eliade c\u0103tre Lucian Blaga :<\/strong><\/p>\n<p><span style=\"color: #800000;\"><em><strong>\u201e&#8230; \u00a0noi, rom\u00e2nii, avem misiunea de a crea un om universal, altul dec\u00eet cel \u00eentrupat de greci sau de Rena\u015ftere. Eu v\u0103d \u00een \u201esistemul\u201d\u2018 dumitale unul din semnele care vestesc acest \u201eom universal\u201d&#8221; rom\u00e2nesc\u2026\u201d<\/strong><\/em><\/span><\/p>\n<p><strong>extrase din :<\/strong><br \/>\n<strong>\u201eVremea\u201d, Anul X, Nr. 501, 22 August 1937, p. 10-11<\/strong><\/p>\n<p>&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Am afirmat mai devreme, c\u0103 <strong>civiliza\u0163ia traco-geto-dac\u0103<\/strong> a fost una de tip <strong>s\u0103tesc-gentilic\u0103<\/strong>, fapt ce a determinat un \u201ecurs paralel\u201d cu civiliza\u0163ia ce continu\u0103 s\u0103 se manifeste \u015fi care poate fi definit\u0103 ca fiind <strong>\u201eurban\u0103-sclavagist\u0103-globalizatoare\u201d<\/strong>. Aceasta explic\u0103 <strong>lipsa scrierilor<\/strong>, datorit\u0103 <strong>\u201ecaracterului oral\u201d<\/strong>, dar \u015fi<strong> lipsa relicvelor arheologice<\/strong>, deoarece este o civiliza\u0163ie construit\u0103 pe \u201eelemente naturale, expuse prin defini\u0163ie degrad\u0103rii \u015fi recicl\u0103rii \u00een Ambient\u201d. \u00cen acest sens probeaz\u0103 Folclorul (vezi Miori\u0163a), Datinile (\u201ep\u0103g\u00e2ne\u201d) \u015fi Legile Nescrise (Legea Valah\u0103, Legile Belagine, Legea P\u0103m\u00e2ntului), toate transmise exclusiv pe <strong>cale oral\u0103.\u00a0<\/strong><br \/>\nPe de alt\u0103 parte, \u201eurmele l\u0103sate posterit\u0103\u0163ii\u201d (<strong>probe arheologice<\/strong>) sunt rare, deoarece <strong>\u201eintegrarea \u00een Ambient\u201d<\/strong> \u015fi <strong>\u201emicimea comunit\u0103\u0163ilor\u201d<\/strong>, presupune utilizarea \u201ematerialelor naturale\u201d (lemn, lut), iar \u201el\u0103sarea pentru posteritate a urmelor vremelnicii treceri prin via\u0163\u0103\u201d, nu face parte dintre obiectivele \u201e\u00eenscrise \u00een ADN-ul str\u0103mo\u015filor no\u015ftri\u201d, care punctau pe <strong>Spirit<\/strong> \u015fi nu pe <strong>Material<\/strong>. Materialul era contemplat numai \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103spundea cerin\u0163ei minime de \u201esupravie\u0163uire fizic\u0103 \u015fi spiritual\u0103\u201d. <strong>PROBELE DOCUMENTARE<\/strong> lipsesc, deoarece nimeni nu se preocupa de popula\u0163iile pa\u015fnice autohtone, cronicile cuprinz\u00e2nd \u201eispr\u0103vile\u201d invadatorilor \u015fi cuceritorilor temporari. A\u015fa se explic\u0103 de ce se vorbe\u015fte de <strong>Cumania, Vandalia, Pecenegia, etc<\/strong>., de\u015fi urmele lor \u00een IDENTITATEA NA\u0162IONAL\u0102 a autohtonilor sunt NULE !<\/p>\n<p>Lipsa <span style=\"color: #000080;\"><strong>cet\u0103\u0163ilor fortificate<\/strong><\/span> \u00een spa\u0163iul carpato-dun\u0103reano-pontic, se explic\u0103 prin \u00een\u0163elegerea INUTILIT\u0102\u0162II lor pentru men\u0163inerea IDENTIT\u0102\u0162II NA\u0162IONALE, baz\u00e2ndu-se pe CREA\u0162II MATERIALE !&#8230; nimeni nu a reu\u015fit pe aceast\u0103 cale, deoarece MATERIALUL nu este ETERN. Iat\u0103 un subiect de medita\u0163ie pentru lingvi\u015fti, arheologi \u015fi istorici.<\/p>\n<p><span style=\"color: #000080;\"><strong>IDENTITATEA NA\u0162IONAL\u0102<\/strong><\/span>\u00a0s-a format \u015fi perpetuat prin DISPERSIA \u00een <strong>forme organizatorice auto-suficiente<\/strong>, \u00eentr-un <strong>\u201espa\u0163iu fortificat \u00a0natural\u201d<\/strong> \u015fi bogat \u00een <strong>\u201eresurse pentru supravie\u0163uire\u201d<\/strong>. P\u00e2n\u0103 \u015fi <strong>tactica militar\u0103<\/strong> a autohtonilor a fost din cele mai vechi timpuri \u015fi p\u00e2n\u0103 azi, <span style=\"color: #800000;\">\u201eretragerea strategic\u0103 din fa\u0163a invadatorului superior numeric, tehnic \u015fi material\u201d<\/span> pe <strong>\u00een\u0103l\u0163imi \u015fi \u00een codrii<\/strong>, p\u00e2rjolind totul \u00een calea lor, pentru a produce \u201ecriza de resurse\u201d, f\u0103r\u0103 de care<strong> PERMANEN\u0162A<\/strong> \u00a0nu e de conceput. Chiar \u015fi \u00een cazurile de \u201esta\u0163ion\u0103ri prelungite, sau chiar permanente\u201d (de obicei pe v\u0103i \u015fi \u015fesuri), veneticii nu au ajuns NICIODAT\u0102 s\u0103-\u015fi asigure CONTROLUL INTREGULUI TERITORIU, f\u0103r\u0103 de care PREPONDEREN\u0162A nu s-a putut r\u0103sturna, deoarece \u00een timp, \u201emocanii coborau din mun\u0163i ca s\u0103-\u015fi redob\u00e2ndeasc\u0103 posesiunile multimilenare\u201d.<\/p>\n<p><span style=\"text-decoration: underline; color: #800000;\"><em>\u00a0O s\u0103 ne \u00eentoarcem acum s\u0103 privim \u00een trecutul \u00eendep\u0103rtat, pentru a releva alte \u201eelemente\u201d neconsiderate suficient :<\/em><\/span><\/p>\n<p>Am vorbit despre <span style=\"color: #800000;\"><strong>PRIMA MARE REVOLU\u0162IE SOCIO-ECONOMIC\u0102<\/strong><\/span> ce se datoreaz\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><strong>OIERITULUI<\/strong><\/span>. Mul\u0163i sociologi consider\u0103 <span style=\"color: #000080;\"><strong>Cultivarea P\u0103m\u00e2ntului<\/strong><\/span> ca fiind prima revolu\u0163ie socio-economic\u0103, dar mie mi se pare c\u0103 aceast\u0103 trecere de la stadiul de <span style=\"color: #000080;\">culeg\u0103tor<\/span>, la acela de <span style=\"color: #000080;\">cultivator<\/span>, nu a fost suficient\u0103 s\u0103 asigure o<span style=\"color: #000080;\"><strong> \u201eexplozie demografic\u0103\u201d<\/strong><\/span> pe m\u0103sura <span style=\"color: #800000;\"><strong>OIERITULUI<\/strong><\/span>, acesta din urm\u0103 aduc\u00e2nd<span style=\"color: #800000;\"><strong> bel\u015fug de hran\u0103 \u015fi \u00eembr\u0103c\u0103minte.<\/strong><\/span> Cu toate astea, nu minimiz\u0103m importan\u0163a cultiv\u0103rii terenului, mai ales c\u0103 este cauza evolu\u0163iilor socio-economice de-a lungul marilor cursuri de ap\u0103 :<span style=\"color: #800000;\"> Tigru, Eufrat \u015fi Dun\u0103re<\/span> (<em>ca s\u0103 ne referim numai arealul caucazienilor<\/em>). Privind harta de mai jos \u015fi \u0163in\u00e2nd cont c\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><strong>Anatolia<\/strong><\/span> poate r\u0103spunde cerin\u0163elor de agricultur\u0103 numai \u00een restr\u00e2nse zone litorale, descoperim c\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><strong>\u201earealul tracic\u201d<\/strong><\/span> este considerat ca mult anterior <span style=\"color: #800000;\"><strong>\u201earealului italic\/roman\u201d<\/strong><\/span>. Dac\u0103 mai \u0163inem cont c\u0103 Tigrul \u015fi Eufratul sunt fluvii ce seac\u0103 total \u00een anumi\u0163i ani \u015fi c\u0103 \u00eentregul <span style=\"color: #800000;\"><strong>\u201eareal sumerian\u201d<\/strong><\/span> <span style=\"color: #800000;\">are o \u00eentindere mult mai mic\u0103 dec\u00e2t Muntenia<\/span>, pricepem c\u0103 nu putea fi \u201esursa civiliza\u0163iei caucaziene\u201d, a\u015fa cum nici Nilul nu putea fi. Ambele arealuri sunt \u201estr\u00eemte\u201d \u015fi nu pot justifica <span style=\"color: #800000;\"><strong>explozii<\/strong> <strong>demografice<\/strong><\/span> semnificative, numai prin cultivarea terenurilor, datorit\u0103 <span style=\"color: #000080;\">\u201es\u0103r\u0103ciei de resurse alimentare\u201d<\/span>. Cu toate astea, chiar \u015fi <span style=\"color: #000080;\"><strong>Anatolia<\/strong><\/span> a fost, cel pu\u0163in dup\u0103 venirea<span style=\"color: #000080;\"><strong> FRIGIENILOR<\/strong><\/span> <span style=\"color: #000080;\">dinspre Balcani<\/span>, tot un <span style=\"color: #000080;\"><strong>AREAL TRACIC<\/strong><\/span>, p\u00e2n\u0103 la vremea <span style=\"color: #000080;\"><strong>PAR\u0162ILOR<\/strong><\/span> care erau \u015fi ei <span style=\"color: #000080;\">\u201eurma\u015fi ai lui Alexandru Machedon\u201d<\/span> (cel pu\u0163in conduc\u0103torii).<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/agricult.gif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-2277\" title=\"propagarea agriculturii\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/agricult-300x230.gif\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"230\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/agricult-300x230.gif 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/agricult.gif 400w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a> \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 Propagarea agriculturii<\/p>\n<p>Ca s\u0103 ne facem o idee despre posibilitatea ca <span style=\"color: #000080;\"><strong>Arealul Anatolic<\/strong><\/span>, sau <span style=\"color: #000080;\"><strong>Arealul Sumero-Babilonian<\/strong><\/span>, s\u0103 fie considerat \u201eposibil leag\u0103n al omenirii\u201d, v\u0103 prezint f\u0103r\u0103 cuvinte, aceste h\u0103r\u0163i ale unor teritorii<span style=\"color: #000080;\"><strong> INOSPITALIERE dpdv GEO-CLIMATIC<\/strong><\/span> \u00een cea mai mare parte, spre deosebire de<span style=\"color: #800000;\"><strong> Spa\u0163iul Carpato-Dun\u0103reano-Pontic :<\/strong><\/span><\/p>\n<div id=\"attachment_2289\" style=\"width: 310px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/800px-Turkey_topo1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-2289\" class=\"size-medium wp-image-2289\" title=\"800px-Turkey_topo\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/800px-Turkey_topo1-300x161.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"161\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/800px-Turkey_topo1-300x161.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/800px-Turkey_topo1.jpg 800w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-2289\" class=\"wp-caption-text\">Anatolia<\/p><\/div>\n<div id=\"attachment_2290\" style=\"width: 310px\" class=\"wp-caption aligncenter\"><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/650px-Iran_topo_en1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-2290\" class=\"size-medium wp-image-2290\" title=\"650px-Iran_topo_en\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/650px-Iran_topo_en1-300x276.jpg\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"276\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/650px-Iran_topo_en1-300x276.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/650px-Iran_topo_en1.jpg 650w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-2290\" class=\"wp-caption-text\">Iran<\/p><\/div>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Pe de alt\u0103 parte, iat\u0103 cum ar\u0103ta Europa acum 18.000 de ani \u00een vremea erei glaciale \u015fi cum arat\u0103 azi, pentru a pricepe cum e treaba cu <span style=\"color: #800000;\"><strong>HIPERBOREENII\/PELASGII<\/strong><\/span> \u0103\u015ftia, pe care unii nu pricep c\u0103 provin din arealul nostru, devenit \u00een timp <span style=\"color: #800000;\"><strong>AREALUL TRACIC<\/strong><\/span> (<span style=\"color: #000080;\"><em>c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in \u015fi sci\u0163ii, \u015fi sarma\u0163ii &#8211; ce sunt caucazieni, ci nu protopersani\/iranieni &#8211; , precum \u015fi str\u0103bunii germanicilor \u015fi slavilor<\/em><\/span>).<a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/000.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-2295\" title=\"000\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/000.jpg\" alt=\"\" width=\"720\" height=\"467\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/000.jpg 720w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/000-300x194.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 720px) 100vw, 720px\" \/><\/a><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/LGM1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-2293\" title=\"LGM\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/LGM1.jpg\" alt=\"\" width=\"720\" height=\"455\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/LGM1.jpg 720w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/LGM1-300x189.jpg 300w\" sizes=\"(max-width: 720px) 100vw, 720px\" \/><\/a><\/p>\n<p>\u0162ine\u0163i de asemenea cont c\u0103 <span style=\"color: #000080;\"><strong>sumerienii<\/strong><\/span> (<span style=\"color: #800000;\">\u00eencep\u00e2nd cu mil. al V-lea \u00ee.C. &#8211; 1000 de ani dup\u0103 LEPENSKY VIR \u015fi T\u0102RT\u0102RIA<\/span>), erau considera\u0163i \u00eenainte de venirea <span style=\"color: #000080;\">semiticilor akadieni<\/span> (mileniul al III-lea \u00ee.C.), \u201ecu capete negre\u201d, numi\u0163i a\u015fa probabil de oamenii lui <span style=\"color: #000080;\"><strong>Ghilgame\u015f<\/strong><\/span> sc\u0103pa\u0163i \u201ede la potop\u201d(care probabil c\u0103 aveau&#8230; \u201ecapete palide\u201d). \u00cen ultimul timp se acrediteaz\u0103 tot mai mult ipoteza c\u0103 <span style=\"color: #800000;\">POTOPUL a avut loc \u00een Arealul M\u0103rii Negre.<\/span><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">Marea Neagr\u0103 a fost lac cu ap\u0103 dulce (de aceea este azi SALMASTR\u0102, adic\u0103 \u201epu\u0163in s\u0103rat\u0103\u201d)<\/span><\/em><br \/>\nStudiind sedimentele \u015fi geografia M\u0103rii Negre, <span style=\"color: #000080;\"><strong>cercet\u0103torii Ryan \u015fi Pitman<\/strong><\/span> au ajuns la concluzia c\u0103 acum 12 000 de ani, c\u00e2nd respectiva mare era un lac cu ap\u0103 dulce, \u00eenconjurat de p\u0103m\u00e2nturi cultivabile &#8211; din cauza \u00eenc\u0103lzirii climatice, ghe\u0163arii au \u00eenceput s\u0103 se topeasc\u0103, proces ce ar fi durat 5000 de ani. Mediterana a crescut \u00een volum \u015fi, \u00een jurul anului 7000 \u00ee.C. (contemporan cu <span style=\"color: #800000;\"><strong>LEPENSKY VIR \/ T\u0102RT\u0102RIA<\/strong><\/span> \u015fi pu\u0163in anterior culturii <span style=\"color: #800000;\"><strong>CUCUTENI<\/strong><\/span>), un volum uria\u015f de ap\u0103 s-a ridicat \u015fi a n\u0103v\u0103lit \u00een Marea Neagr\u0103 cu for\u0163a a 200 de cascade Niagara. Atunci s-au format str\u00e2mtorile Bosfor \u015fi Dardanele, iar nivelul M\u0103rii Negre a crescut \u00een timp p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a ajuns s\u0103 \u00eenece p\u0103m\u00e2nturile cultivate din jur \u00eempreun\u0103 cu posesorii lor, surprin\u015fi de inunda\u0163ii. Cei doi geologi americani presupun c\u0103 povestea potopului a fost p\u0103strat\u0103 \u00een memoria supravie\u0163uitorilor \u00eengrozi\u0163i \u015fi, transmis\u0103 probabil, din genera\u0163ie \u00een genera\u0163ie, sub forma <span style=\"color: #800000;\"><strong>legendei lui Noe<\/strong><\/span>, ceea ce ar explica universalitatea nara\u0163iunilor despre diluviu.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/figure17_10.gif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-2296\" title=\"figure17_10\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/figure17_10-285x300.gif\" alt=\"\" width=\"285\" height=\"300\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/figure17_10-285x300.gif 285w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/figure17_10.gif 400w\" sizes=\"(max-width: 285px) 100vw, 285px\" \/><\/a><\/p>\n<p>Cert este c\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><strong>\u00eenc\u0103lzirea planetar\u0103<\/strong><\/span> continu\u0103 \u015fi azi, accelerat\u0103 de <span style=\"color: #800000;\">\u201econtribu\u0163ia omeneasc\u0103 iresponsabil\u0103\u201d<\/span> a\u015fa cum se pricepe din graficul de mai jos, ce arat\u0103 o cre\u015ftere de peste un grad \u00een ultimii 100 de ani. Dac\u0103 \u0163inem cont c\u0103 diferen\u0163a de temperatur\u0103 \u00eentre perioada glacial\u0103 \u015fi cea \u201eoptim\u0103 vie\u0163ii\u201d este de 4-5 grade, \u015fi se realizeaz\u0103 \u00een mii de ani, rezult\u0103 c\u0103 procesul actual de \u00eenc\u0103lzire este foarte\/prea rapid.<span style=\"color: #800000;\"><strong> \u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d<\/strong><\/span> \u0163ine cont de acest fenomen \u00een<span style=\"color: #800000;\"> Principiile \u015fi Obiectivele<\/span> sale, nu at\u00e2t pentru a \u00eempiedica un curs de altfel natural, c\u00e2t pentru a contrasta o <span style=\"color: #000080;\"><strong>\u201eexploatare nesustenabil\u0103 a planetei\u201d !<\/strong><\/span><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/Fig.A.lrg_.gif\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-2297\" title=\"Fig.A.lrg\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2012\/06\/Fig.A.lrg_-300x203.gif\" alt=\"\" width=\"300\" height=\"203\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/Fig.A.lrg_-300x203.gif 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2012\/06\/Fig.A.lrg_.gif 656w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><span style=\"color: #000080;\">Despre sumerieni \u015fi urma\u015fii lor, aici sunt ni\u015fte informa\u0163ii interesante (\u00een englez\u0103), printre care \u015fi despre ni\u015fte GUTI, care tare m\u0103 duc cu g\u00e2ndul la&#8230; GE\u0162I\/GO\u0162I :\u00a0<\/span><\/p>\n<p><em><span style=\"color: #800000;\">\u201eAssyriologist Julius Oppert sought to connect the Gutians of remote antiquity with the later Gutones (Goths), whom Ptolemy in 150 AD had known as the Guti, a tribe of Scandia.<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">According to the historian Henry Hoyle Howorth (1901), Assyriologist Theophilus Pinches (1908), renowned archaeologist Leonard Woolley (1929) and Assyriologist Ignace Gelb (1944) the Gutians were pale skinned and blonde haired. This identification of the Gutians as fair haired first came to light when Julius Oppert (1877) published a set of tablets he had discovered which described Gutian (and Subarian) slaves as namrum or namr\u00fbtum, meaning &#8220;light colored&#8221; or &#8220;fair-skinned&#8221;. This racial character of the Gutians as blondes or being light skinned was also taken up by Georges Vacher de Lapouge in 1899 and later by historian Sidney Smith in his Early history of Assyria (1928)<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">Gutian dynasty of Sumer<\/span><\/em><\/p>\n<p><em><span style=\"color: #800000;\">As Akkadian might went into a decline, the Gutians began to practice hit-and-run tactics on Mesopotamia; they would be long gone by the time forces could arrive to deal with the situation. Their raids crippled the economy of Sumer. Travel became unsafe, as did work in the fields, resulting in famine. The Gutians eventually overran Akkad, and as the King List tells us, their army also subdued Uruk for hegemony of Sumer \u2014 although it seems that autonomous rulers soon arose again in a number of city-states, notably Gudea of Lagash.<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;.<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">The Gutians (also Guteans or Guti) were a tribe that overran southern Mesopotamia when the Akkadian empire collapsed in approximately 2154 BC.<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">Sumerian sources portray the Gutians as a barbarous, ravenous people from Gutium or Qutium (Sumerian: Gu-tu-umki or Gu-ti-umki) in the mountains&#8230;<\/span><\/em><br \/>\n<em><span style=\"color: #800000;\">The Sumerian king list represents them as ruling over Sumer for a short time after the fall of the Akkadian Empire, and paints a picture of chaos within the Gutian administration.\u201d<\/span><\/em><\/p>\n<p>Tot ce am descris succint p\u00e2n\u0103 aici, pare f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu tema <span style=\"color: #000080;\"><strong>CONTINUIT\u0102\u0162II<\/strong><\/span> , sau cu aceea a <span style=\"color: #000080;\"><strong>CIVILIZA\u0162IEI GENTILICE\/S\u0102TE\u015eTI<\/strong><\/span>, dar la o privire general\u0103, NU !<\/p>\n<p>Astfel, <em><span style=\"color: #800000;\">\u201eciviliza\u0163ia urban\u0103\/sclavagist\u0103\u201d s-a dezvoltat cu \u00eencepere de la Arealul Iranian<\/span><\/em> \u015fi s-a propagat pe linia Atena-Roma \u015fi mai departe, iar cea<em><span style=\"color: #000080;\"> \u201egentilic\u0103-s\u0103teasc\u0103\u201d a \u201erezistat\u201d \u00een Arealul Hiperborean\/Pelasgic<\/span><\/em>.<\/p>\n<p>C\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><em>arealul sumero-babilonean este izvorul \u201eciviliza\u0163iei urbane\/sclavagiste\u201d<\/em><\/span>, o demonstreaz\u0103 <span style=\"color: #800000;\"><strong>CODUL lui HAMMURABI<\/strong><\/span> ( <a href=\"http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Hammurabi\">http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Hammurabi<\/a> )<\/p>\n<p><span style=\"color: #800000;\"><strong>CIVILIZA\u0162IA URBAN\u0102\/SCLAVAGIST\u0102<\/strong><\/span> a fost condi\u0163ionat\u0103 de <span style=\"color: #800000;\"><strong>CULTIVAREA P\u0102M\u00c2NTULUI<\/strong><\/span>, care implica \u201emari mase de oameni pentru pu\u0163in\u0103 hran\u0103\u201d. Acest <span style=\"color: #800000;\"><em>DEFICIT DE HRAN\u0102<\/em><\/span> a condus la <span style=\"color: #800000;\"><em>\u201ediviziunea pe clase<\/em><\/span>\u201d a popula\u0163iei, care \u00een mare majoritate erau \u015fi sunt&#8230; <span style=\"color: #800000;\"><strong>SCLAVI.<\/strong><\/span> Tot acest <span style=\"color: #800000;\"><em>DEFICIT DE HRAN\u0102<\/em><\/span> a stimulat <em><span style=\"color: #800000;\">MIGRA\u0162IILE<\/span><\/em> din locurile de ba\u015ftin\u0103, c\u0103tre <span style=\"color: #800000;\"><em>\u201elocuri mai binecuv\u00e2ntate de Natur\u0103\u201d<\/em><\/span>, cu implementarea <span style=\"color: #800000;\"><em>VIOLEN\u0162EI ARMATE<\/em><\/span> ca form\u0103 de acaparare a <span style=\"color: #800000;\"><em><strong>RESURSELO<\/strong><\/em><em><strong>R<\/strong><\/em><\/span>.<\/p>\n<p>Treptat, \u015fi arealul hiperboreic\/pelasgic a c\u0103zut victim\u0103 acestui SISTEM, singurii care au rezistat \u015fi continu\u0103 \u00eenc\u0103 s\u0103 o fac\u0103, fiind <span style=\"color: #000080;\">locuitorii spa\u0163iului carpato-dun\u0103reano-pontic<\/span>, favoriza\u0163i de <span style=\"color: #000080;\"><strong>CETATEA FORTIFICAT\u0102 NATURAL<\/strong><\/span> \u00een care s\u0103l\u0103\u015fluiesc \u015fi de <span style=\"color: #000080;\">OCUPA\u0162IA DE BAZ\u0102-OIERITUL<\/span>, care-i face <span style=\"color: #000080;\"><em>MOBILI \u00eentr-un MEDIU INACCESIBIL, IZOLA\u0162I \u00een mici comunit\u0103\u0163i familiare\/tribale \u015fi guverna\u0163i \u00een rela\u0163iile sociale de LEGI SIMPLE NATURALE.<\/em><\/span><br \/>\n<span style=\"color: #800000;\"><strong>\u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d<\/strong><\/span> \u00ee\u015fi propune s\u0103 men\u0163in\u0103 acest curs \u015fi s\u0103 anihileze efectele devastatoare ale <span style=\"color: #333300;\"><strong>SISTEMULUI URBAN\/<span style=\"color: #003300;\">SCLAVAGIST\/GLOBALIZATOR<\/span><\/strong><\/span>, profit\u00e2nd de <span style=\"color: #003300;\"><strong>CRIZA IREVERSIBIL\u0102<\/strong><\/span> \u00een care acesta se afl\u0103 \u015fi care este determinat\u0103 de <span style=\"color: #003300;\"><strong>SUPRAPOPULA\u0162IA<\/strong><\/span> ce nu mai este necesar\u0103 azi <span style=\"color: #003300;\"><strong>SISTEMULUI<\/strong><\/span>, datorit\u0103 \u201ecuceririlor tehnologice\u201d \u015fi care necesit\u0103 <span style=\"color: #003300;\"><strong>RESURSE<\/strong><\/span> mai mari dec\u00e2t cele disponibile, pentru men\u0163inerea<em><span style=\"color: #003300;\"> \u201estandardelor actuale de bun\u0103stare\u201d.<\/span><\/em><br \/>\nOmenirea trebuie \u201es\u0103 se \u00eentoarc\u0103\u201d la <span style=\"color: #000080;\"><strong>ARMONIA CU MEDIUL \u00ceNCONJUR\u0102TOR<\/strong><\/span>, iar asta nu este posibil cu actualele <span style=\"color: #800000;\"><strong>AGLOMER\u0102RI URBANE<\/strong><\/span>, care nu-\u015fi justific\u0103 <span style=\"color: #003300;\"><strong>NECESITATEA SOCIO-ECONOMIC\u0102<\/strong><\/span>, ci doar sunt surs\u0103\/fruct de&#8230; <span style=\"color: #000080;\"><em><strong>FUTIL !<\/strong><\/em><\/span><br \/>\n<span style=\"color: #800000;\"><strong>\u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d<\/strong><\/span> are <em><span style=\"color: #800000;\">Principii \u015fi Obiective<\/span><\/em> clare \u00een aceast\u0103 chestiune !<br \/>\nMul\u0163i se vor \u201eminuna\u201d \u015fi se vor \u00eentreba : <span style=\"color: #003300;\"><em>cum o s\u0103 facem la New York de exemplu ?<\/em><\/span><br \/>\nFoarte simplu :<span style=\"color: #003300;\"><em> o s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u015fi americanii o \u201enou\u0103 cucerire spre Vest\u201d, de data asta RESPECTUO\u015eI PENTRU AMBIENT !!!<\/em><\/span><\/p>\n<p><span style=\"color: #800000;\">&#8230; acela\u015fi curs se poate implementa pretutindeni, \u00eencep\u00e2nd cu ELIMINAREA FUTILULUI din via\u0163a socio-economic\u0103 \u015fi cu acceptarea ideii c\u0103 nu suntem st\u0103p\u00e2ni aici, ci doar PARTE COMPONENT\u0102 !!!<\/span><br \/>\n<em><span style=\"color: #000080;\">SCHIMBAREA MODULUI DE VIA\u0162\u0102 \u015fi a MORALIT\u0102\u0162II nu va fi o trecere \u201ef\u0103r\u0103 dureri\u201d (ca orice facere) \u015fi va necesita mul\u0163i ani pentru implementare, dar trebuie \u00eenceput de undeva, iar noi suntem \u201e\u00een prima linie\u201d !!! &#8230; \u0102IA PU\u0162INI DE AZI, CARE VOR FI MUL\u0162I M\u00c2INE !!!<\/span><\/em><\/p>\n<p>Surse :<br \/>\nhttp:\/\/www.physicalgeography.net\/fundamentals\/7x.html &#8230; paleoclimatologie<br \/>\nhttp:\/\/www.scotese.com\/future2.htm &#8230; paleogeografie<br \/>\nhttp:\/\/www.ncdc.noaa.gov\/paleo\/ctl\/clihis10k.html &#8230; potop\/traci<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Reamintesc tuturor celor ce citesc aceste r\u00e2nduri, c\u0103 exprim opinii personale, ce nu sunt \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de \u201eistoriografia contemporan\u0103\u201d, de\u015fi exist\u0103 suficiente probe, pe care \u00eencerc s\u0103 le produc. Demersul meu nu este \u201emaniacal\u201d, deoarece chestiunea este at\u00e2t de complex\u0103, \u00eenc\u00e2t nimeni nu poate avea certitudini&#8230; dar nici m\u0103car \u201eistoricii \u015fi lingvi\u015ftii lui pe\u015fte\u201d nu pot [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[272,929,932,910,930,210,885,931,549],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2276"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2276"}],"version-history":[{"count":23,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2276\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2300,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2276\/revisions\/2300"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}