Daniela Lupascu
\nAceasta este traducerea unui raport german, care poart\u0103 data de 4 noiembrie 1940.
\nAutorul acestui text stabile\u015fte strategia de ac\u0163iune a Germaniei naziste \u00een Rom\u00e2nia, la
\ndou\u0103 luni de la alungarea regelui Carol al II lea \u015fi la pu\u0163in\u0103 vreme de la sosirea misiunii
\nmilitare germane. Documentul se g\u0103se\u015fte la Arhivele Na\u0163ionale ale Rom\u00e2niei, Fondul
\nMicrofilme SUA, rola 258 cadrul 1405523. Raportul a fost recuperat din arhivele naziste
\nde armata american\u0103, \u00eens\u0103 din p\u0103cate nu a fost \u00eenregistrat\u0103 provenien\u0163a lui. Dup\u0103 ton,
\nvocabular \u015fi atitudine pare s\u0103 fie elaborat de un membru al NSDAP. Diploma\u0163ii \u015fi
\neconomi\u015ftii celui de-al treilea Reich rareori se exprimau at\u00e2t de direct \u00een rapoartele
\nscrise.
\nDincolo de originile acestui raport \u015fi identitatea autorului s\u0103u este \u015focant\u0103 viziunea
\nasupra trecutului \u015fi viitorului Rom\u00e2niei. \u00cen ziua de azi g\u0103sim destui rom\u00e2ni care sus\u0163in
\nidei asem\u0103n\u0103toare cu cele din acest raport. Pe de alt\u0103 parte acest document scoate la
\nlumin\u0103 adev\u0103rata p\u0103rere a nazi\u015ftilor fa\u0163\u0103 de legionari.
\nC\u00e2t despre viitorul rezervat Rom\u00e2niei lucrurile sunt spuse limpede: o colonie
\nfurnizoare de materii prime \u015fi for\u0163\u0103 de munc\u0103<\/p>\n
Raport german din 4 noiembrie 1940<\/strong><\/span><\/p>\n Rom\u00e2nia de pe cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i ale Carpa\u0163ilor reprezint\u0103 dou\u0103 entit\u0103\u0163i deplin diferite.<\/strong><\/span> <\/p>\n Putem concluziona c\u0103 mai sunt oameni, inclusiv rom\u00e2ni, care cred \u00een a\u015fa ceva !!! Daniela Lupascu Aceasta este traducerea unui raport german, care poart\u0103 data de 4 noiembrie 1940. Autorul acestui text stabile\u015fte strategia de ac\u0163iune a Germaniei naziste \u00een Rom\u00e2nia, la dou\u0103 luni de la alungarea regelui Carol al II lea \u015fi la pu\u0163in\u0103 vreme de la sosirea misiunii militare germane. Documentul se g\u0103se\u015fte la Arhivele Na\u0163ionale ale […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[312,210],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2421"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2421"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2421\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2423,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2421\/revisions\/2423"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2421"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2421"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2421"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n Transilvania \u015fi Banatul sunt marcate de Europa Central\u0103; Valahia, Moldova \u015fi<\/strong><\/span>
\n \u0163inuturile de la gurile Dun\u0103rii sunt mai degrab\u0103 oriental-asiatice . \u00cenc\u0103 din secolul al X<\/strong><\/span>
\n lea cultura \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 \u015fi or\u0103\u015feneasc\u0103 a Imperiului a ajuns p\u00e2n\u0103 la arcul carpatic. De<\/strong><\/span>
\n cealalt\u0103 parte a Carpa\u0163ilor nu s-a putut cl\u0103di ceva asem\u0103n\u0103tor, de aici \u00eencepe un spa\u0163iu<\/strong><\/span>
\n colonial care nu este capabil s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00eentr-un mod propriu \u015fi este influen\u0163at de<\/strong><\/span>
\n formele exterioare. Valahia \u015fi Moldova au fost dependente de imperiile german, turc \u015fi<\/strong><\/span>
\n rus \u015fi din p\u0103cate la dorin\u0163a acestor puteri au devenit state “independente”. “Na\u0163iunea<\/strong><\/span>
\n rom\u00e2n\u0103” nu este nici \u00een ziua de azi nimic altceva dec\u00e2t o legend\u0103 a istoriografiei. P\u00e2n\u0103 \u00een<\/strong><\/span>
\n secolul al XIX lea nu a existat de fapt dec\u00e2t o via\u0163\u0103 vegetativ\u0103 a micului popor de \u0163\u0103rani<\/strong><\/span>
\n \u015fi p\u0103stori valahi care num\u0103ra cu pu\u0163in peste un milion de oameni care niciodat\u0103 nu au<\/strong><\/span>
\n avut o clas\u0103 conduc\u0103toare proprie ci ni\u015fte profitori patriarhali care se schimbau adesea.<\/strong><\/span>
\n \u00cenmul\u0163irea de zece ori a acestei popula\u0163ii \u00een secolele XIX \u015fi XX s-a reu\u0163it prin apari\u0163ia<\/strong><\/span>
\n sistemului industrial european care a transformat stepele \u00een terenuri agricole. Aceast\u0103<\/strong><\/span>
\n mare \u015fans\u0103 economic\u0103 s-a transformat, ca la to\u0163i primitivii, \u00eentr-o cre\u015ftere a popula\u0163iei.<\/strong><\/span>
\n De aici a rezultat un num\u0103r mai mare \u015fi o clas\u0103 de mari proprietari lacomi care nu aveau <\/strong><\/span>
\n nici o leg\u0103tur\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntul \u015fi cu masele muncitoare; f\u0103r\u0103 s\u0103 existe un popor \u015fi cu at\u00e2t<\/strong><\/span>
\n mai pu\u0163in o na\u0163iune. Pu\u0163inul care are leg\u0103tur\u0103 cu voin\u0163a poporului vine din Transilvania.<\/strong><\/span>
\n \u00cen cercurile rom\u00e2nilor emigra\u0163i aici ca for\u0163\u0103 de munc\u0103, \u00een urma contactului str\u00e2ns cu<\/strong><\/span>
\n cultura m\u0103rcilor de grani\u0163\u0103 ale Imperiului a ap\u0103rut dorin\u0163a de a da o via\u0163\u0103 mai bun\u0103<\/strong><\/span>
\n neamului propriu. \u00cens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een ziua de azi s-a r\u0103mas la stadiul de dorin\u0163\u0103.<\/strong><\/span>
\n Aceasta nu putea s\u0103 fie altfel, spune Garda de Fier deoarece clasa conduc\u0103toare str\u0103in\u0103<\/strong><\/span>
\n orientat\u0103 doar spre c\u00e2\u015ftig a nimicit toate \u00eencerc\u0103rile de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire. Faptul c\u0103 turcii,<\/strong><\/span>
\n grecii, evreii \u015fi al\u0163i str\u0103ini au devenit zeii idealului \u00eembog\u0103\u0163irii f\u0103r\u0103 limite \u015fi acceptarea<\/strong><\/span>
\n corup\u0163iei ca sistem au f\u0103cut ca aceste dorin\u0163e idealistice s\u0103 nu aib\u0103 nici o \u015fans\u0103. Abia<\/strong><\/span>
\n revolu\u0163ia din 1940 a dat ocazia unei rena\u015fteri a poporului rom\u00e2n pentru o via\u0163\u0103 de<\/strong><\/span>
\n na\u0163iune independent\u0103.<\/strong><\/span>
\n Ar fi o gre\u015feal\u0103 acceptarea necritic\u0103 a acestei teze a G\u0103rzii de Fier. Este adev\u0103rat c\u0103<\/strong><\/span>
\n mi\u015fcarea lui Codreanu este cea mai puternic\u0103 expresie de s\u0103n\u0103tate \u015fi voin\u0163\u0103 proprie<\/strong><\/span>
\n care a ap\u0103rut \u00een r\u00e2ndurile popula\u0163iei Rom\u00e2niei. Putem astfel vedea c\u0103 exist\u0103 aici<\/strong><\/span>
\n substan\u0163e ale unei rase vrednice. Este \u00eens\u0103 \u00eendoielnic c\u0103 acestea sunt destul de<\/strong><\/span>
\n puternice pentru a crea un stat \u015fi a transforma o popula\u0163ie \u00eentr-un popor. \u00cen primul<\/strong><\/span>
\n r\u00e2nd nu exist\u0103 un conduc\u0103tor \u015fi nici o clas\u0103 conduc\u0103toare . Codreanu \u015fi 17.000 de<\/strong><\/span>
\n comandan\u0163i subordona\u0163i au fost \u00eenl\u0103tura\u0163i \u015fi “poporul” nu s-a mi\u015fcat. Revolu\u0163ia nu a fost<\/strong><\/span>
\n f\u0103cut\u0103 de Garda de Fier, ci de Antonescu, un general despre care se poate spune c\u0103<\/strong><\/span>
\n este un b\u0103rbat curajos. Lovitura de stat i-a reu\u015fit deoarece inamicii s\u0103i au fost ni\u015fte<\/strong><\/span>
\n nemernici la\u015fi. \u015ei chiar \u015fi a\u015fa Antonescu nu ar fi reu\u015fit nimic dac\u0103 pr\u0103bu\u015firea politicii<\/strong><\/span>
\n externe a vechiului sistem nu i-ar fi pus \u00een m\u00e2n\u0103 toate atuurile. Revolu\u0163iile adev\u0103rate au<\/strong><\/span>
\n drept urmare modificarea politicii externe. Noua Rom\u00e2nie \u00eens\u0103 tr\u0103ie\u015fte de la \u00eenceput pe<\/strong><\/span>
\n baza atotputernicei bun\u0103voin\u0163e a Axei, chiar \u015fi din punctul de vedere al politicii interne.<\/strong><\/span>
\n Anume nu \u00eempotriva unor puteri str\u0103ine a trebuit Antonescu s\u0103 cheme trupele<\/strong><\/span>
\n germane, ci \u00eempotriva propriei sale armate \u015fi \u00eempotriva rezisten\u0163ei din cadrul aparatului<\/strong><\/span>
\n de stat pentru c\u0103 \u00eentr-adev\u0103r nu avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 for\u0163e proprii care s\u0103 \u00eei fie al\u0103turi. \u00centr-<\/strong><\/span>
\n o \u0163ar\u0103 ai c\u0103rei ofi\u0163eri, func\u0163ionari \u015fi intelectuali aproape f\u0103r\u0103 excep\u0163ie sunt obi\u015fnui\u0163i s\u0103<\/strong><\/span>
\n tr\u0103iasc\u0103 din tr\u0103dare, acest b\u0103rbat care \u00eenainte de toate pretinde cinste s-a confruntat<\/strong><\/span>
\n imediat cu o du\u015fm\u0103nie cresc\u00e2nd\u0103 . De asemenea trebuie evitat\u0103 luarea drept realitate a<\/strong><\/span>
\n viselor gardi\u015ftilor. Noua Rom\u00e2nie va avea nevoie pentru totdeauna din punct de vedere<\/strong><\/span>
\n al politicii externe de sprijinul trupelor germane, iar din punctul de vedere al politicii<\/strong><\/span>
\n interne pentru cel pu\u0163in c\u00e2teva decenii.<\/strong><\/span>
\n Garnizoanele germane din Rom\u00e2nia \u00eei dau Reichului garan\u0163ia c\u0103 nu vor ap\u0103rea dezordini<\/strong><\/span>
\n \u00een sud-estul spa\u0163iului s\u0103u vital care ar fi p\u0103guboase din punct de vedere politic \u015fi pentru situa\u0163ia
\naprovizion\u0103rii sale.
\nMul\u0163umit\u0103 capacit\u0103\u0163ii popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti de a r\u0103bda de <\/strong><\/span>foame, mica supraproduc\u0163ie agrar\u0103
\na Rom\u00e2niei va fi la dispozi\u0163ia Reichului \u015fi petrolul \u00ee\u015fi<\/strong><\/span>
\n va g\u0103si drumul spre Reich c\u00e2t\u0103 vreme acesta va curge. Astfel prin aceste exporturi<\/strong><\/span>
\n rom\u00e2ne\u015fti se pare c\u0103 vor asigurate lipsurile industriei germane. Apare acum \u00eentrebarea<\/strong><\/span>
\n dac\u0103 Reichul trebuie s\u0103 se mul\u0163umeasc\u0103 cu at\u00e2t. Nu ar fi mai degrab\u0103 \u00een interesul s\u0103u s\u0103<\/strong><\/span>
\n foloseasc\u0103 pe deplin bog\u0103\u0163iile naturale \u015fi for\u0163a de munc\u0103 din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 apropiat\u0103?<\/strong><\/span>
\n Recolta medie la hectar \u00een Rom\u00e2nia este doar pu\u0163in mai mare dec\u00e2t jum\u0103tate din media<\/strong><\/span>
\n Reichului, \u00een ciuda faptului c\u0103 terenul este \u00een general cu mult mai bun dec\u00e2t cel din<\/strong><\/span>
\n Germania. De asemenea nu sunt folosite nici pe departe toate oportunit\u0103\u0163ile agricole<\/strong><\/span>
\n ale Rom\u00e2niei. Tratatul Wohlthat a indicat numeroase c\u0103i rin care s\u0103 fie folosite puterile<\/strong><\/span>
\n economice ale Rom\u00e2niei \u015fi s\u0103 fie \u00eensufle\u0163ite schimburile comerciale. Tratatul este \u00een<\/strong><\/span>
\n continuare \u00een vigoare \u015fi piedicile politice care se opuneau punerii lui \u00een aplicare au<\/strong><\/span>
\n disp\u0103rut. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 mijloacele prev\u0103zute \u00een tratat pot fi folosite acum mai bine,<\/strong><\/span>
\n \u00eens\u0103 este nevoie de un discipol dornic de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi care s\u0103 fie capabil de dezvoltare<\/strong><\/span>
\n asupra c\u0103ruia s\u0103 se fac\u0103 sim\u0163ite efectele pedagogice. \u00cens\u0103 aceast\u0103 viziune trebuie mai<\/strong><\/span>
\n \u00eent\u00e2i analizat\u0103 \u00een mod corect. \u00centreaga dezvoltare istoric\u0103 pasiv\u0103 de p\u00e2n\u0103 acum a<\/strong><\/span>
\n Rom\u00e2niei vorbe\u015fte \u00eempotriva unei posibilit\u0103\u0163i de acest fel. Cunosc\u0103torii \u0163\u0103rii ne asigur\u0103<\/strong><\/span>
\n c\u0103 popula\u0163ia Rom\u00e2niei nu este una ambi\u0163ioas\u0103 \u015fi c\u0103 \u00een mod oriental-slav se<\/strong><\/span>
\n mul\u0163ume\u015fte cu ast\u00e2mp\u0103rarea foamei \u00een loc s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi asigure toate cele<\/strong><\/span>
\n necesare. Religiozitatea moart\u0103 a bisericii ortodoxe \u00eei \u00eent\u0103re\u015fte \u00een aceast\u0103 atitudine.<\/strong><\/span>
\n Faptul c\u0103 credin\u0163a ortodox\u0103 se g\u0103se\u015fte al\u0103turi de ideea na\u0163ional\u0103 \u015fi de cea de ordine \u00een<\/strong><\/span>
\n ideologia Mi\u015fc\u0103rii Legionare ne face s\u0103 nu ne a\u015ftept\u0103m la nici un fel de schimbare. Dac\u0103<\/strong><\/span>
\n se dore\u015fte ca Rom\u00e2nia s\u0103 nu fie doar p\u0103strat\u0103 ci s\u0103 fie folosit\u0103 pe deplin acest lucru nu<\/strong><\/span>
\n poate avea succes doar prin consiliere, ci prin metode coloniale. Pentru aceasta este nevoie ca \u00een locul propriet\u0103\u0163ilor \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti minuscule prost exploatate s\u0103 apar\u0103 mari<\/strong><\/span>
\n mo\u015fii care s\u0103 fie administrate dup\u0103 metode moderne sub conducere german\u0103. Apoi<\/strong><\/span>
\n trebuie ca for\u0163a de lucru care acum leneve\u015fte s\u0103 fie ocupat\u0103 intensiv pe model colonial<\/strong><\/span>
\n cu agricultura \u015fi trebuie alc\u0103tuite mair armate de muncitori care s\u0103 refac\u0103 sistemul de<\/strong><\/span>
\n drumuri extrem de \u00eenapoiat. Industriile care necesit\u0103 for\u0163\u0103 de munc\u0103 intensiv\u0103 trebuie<\/strong><\/span>
\n s\u0103 fie transferate din Reich \u00een Rom\u00e2nia.<\/strong><\/span>
\n \u00cen acest fel i se va da poporului german din Rom\u00e2nia o \u015fans\u0103 de implicare care s\u0103 \u00eei dea<\/strong><\/span>
\n \u015fi con\u015ftiin\u0163a c\u0103 joac\u0103 un rol important \u00een cadrul Reichului. Poporul german din Rom\u00e2nia<\/strong><\/span>
\n a devenit de pu\u0163in\u0103 vreme o corpora\u0163ie de drept public. Ei se poat al\u0103tura drapelului<\/strong><\/span>
\n Reichului \u015fi pot s\u0103 \u00ee\u015fi satisfac\u0103 serviciul militar \u00een regimente proprii. Prin aceasta se<\/strong><\/span>
\n reu\u015fe\u015fte ca Reichul s\u0103 nu cedeze acest vechi post de grani\u0163\u0103, ci s\u0103 \u00eel p\u0103streze \u015fi cum este
\nde dorit, s\u0103 \u00eel dezvolte. \u0162ara de dincoace de Carpa\u0163i poate prin munca sa\u015filor<\/strong><\/span>
\n transilv\u0103neni s\u0103 primeasc\u0103 din nou caracterul unui district german. De asemenea grupul<\/strong><\/span>
\n etnic german ofer\u0103 o rezerv\u0103 necesar\u0103 de oameni cunosc\u0103tori ai \u0163\u0103rii care s\u0103 fie folosi\u0163i<\/strong><\/span>
\n pentru rezolvarea problemelor de cealalt\u0103 parte a Carpa\u0163ilor.<\/strong><\/span>
\n Aceste sarcini pot fi \u00eendeplinite f\u0103r\u0103 s\u0103 fie atins\u0103 suveranitatea formal\u0103 a Rom\u00e2niei<\/strong><\/span>
\n (caracteristicile cele mai importante ale suveranit\u0103\u0163ii oricum \u00eei lipsesc acestui stat) \u015fi<\/strong><\/span>
\n f\u0103r\u0103 ca s\u0103 fie blocate posibilit\u0103\u0163ile de dezvoltare ale puterilor vrednice din r\u00e2ndul<\/strong><\/span>
\n popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti. Modalitatea de ac\u0163iune trebuie s\u0103 fie o impunere pe cale pa\u015fnic\u0103.<\/strong><\/span>
\n Nu ar trebui s\u0103 fie dificil de ob\u0163inut sprijinul guvernului rom\u00e2n pentru \u00eenfiin\u0163area unor<\/strong><\/span>
\n mo\u015fii model \u015fi treptat num\u0103rul acestor mari mo\u015fii s\u0103 fie crescut. De asemenea nu ar<\/strong><\/span>
\n trebui s\u0103 fie \u00eent\u00e2mpinate obstacole de netrecut pentru punerea sub regie german\u0103 a<\/strong><\/span>
\n construc\u0163iilor de drumuri \u015fi canale. Nu este nevoie de mijloace violente pentru<\/strong><\/span>
\n penetrarea industrial\u0103. Exist\u0103 destul capital \u00een Reich care caut\u0103 oportunit\u0103\u0163i \u015fi care<\/strong><\/span>
\n printr-o organiza\u0163ie central\u0103 de intermediere \u00een mod planificat s\u0103 fie orientat c\u0103tre<\/strong><\/span>
\n Rom\u00e2nia.<\/strong><\/span>
\n Printr-o politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 bazat\u0103 pe realit\u0103\u0163i \u015fi nu pe programul imposibil de realizat<\/strong><\/span>
\n al unei minorit\u0103\u0163i de gardi\u015fti fiecare va primi ceea ce i se cuvine: masele capabil de<\/strong><\/span>
\n dezvoltare o mai bun\u0103 supraveghere \u015fi alimentare ca p\u00e2n\u0103 acum, germanii vor primi<\/strong><\/span>
\n conducerea \u00een ceea ce prive\u015fte interesele Reichului \u015fi foloasele cuvenite pentru<\/strong><\/span>
\n contribu\u0163ia \u015fi responsabilitatea lor politico-militar\u0103, for\u0163ele vrednice de origine<\/strong><\/span>
\n rom\u00e2neasc\u0103 vor primi participarea la guvernare \u015fi administrare, conducerea produc\u0163iei<\/strong><\/span>
\n \u015fi a comer\u0163ului.<\/strong><\/span>
\n Misiunea militar\u0103 german\u0103 din Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 apere ordinea astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai<\/strong><\/span>
\n fie posibile dezordinile. Reichul german nu trebuie s\u0103 lase s\u0103 \u00eei scape posibilit\u0103\u0163ile<\/strong><\/span>
\n coloniale care se g\u0103sesc la u\u015fa sa.<\/strong><\/span><\/p>\n
\n<\/strong>\u201eMi\u015fcarea Dacia\u201d<\/span> va combate astfel de ABERA\u0162II !!!
\nPostarea anterioar\u0103 se refer\u0103 la aceste \u201etendin\u0163e separatiste\u201d… cum pot fi mai accesibile
\nresursele umane \u015fi materiale din spa\u0163iul carpato-danubiano-pontic, dac\u0103 nu DIVIZATE ???
\nDIVIDE ET IMPERA \u00a0este practicat de 2000 de ani… a venit vremea s\u0103 ne trezim !
\n<\/strong><\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"