{"id":2429,"date":"2012-10-10T19:31:59","date_gmt":"2012-10-10T18:31:59","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2429"},"modified":"2012-10-10T19:31:59","modified_gmt":"2012-10-10T18:31:59","slug":"ce-ar-trebui-sa-fie-si-nu-este-teoria-economica-actuala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2429","title":{"rendered":"CE AR TREBUI S\u0102 FIE \u015eI NU ESTE TEORIA ECONOMIC\u0102 ACTUAL\u0102?"},"content":{"rendered":"

Am pl\u0103cerea s\u0103 prezint pe Silviu Pricope<\/strong><\/span>, ca pe o achizi\u0163ie de valoare a \u201eMi\u015fc\u0103rii Dacia\u201d<\/strong><\/span> !
\nIat\u0103 una din analizele sale, \u00een perfect\u0103 armonie cu Principiile<\/span>\u00a0noastre, motiv pentru care a fost adoptat\u0103 ca DOCUMENT al \u201eMi\u015fc\u0103rii Dacia\u201d :<\/p>\n

CE AR TREBUI S\u0102 FIE \u015eI NU ESTE TEORIA ECONOMIC\u0102 ACTUAL\u0102?<\/em><\/span><\/p>\n

Creat\u0103 ini\u0163ial de civiliza\u0163ia uman\u0103 ca s\u0103 r\u0103spund\u0103 c\u00e2t mai bine satisfacerii nevoilor acesteia, teoria economic\u0103 de azi \u00ee\u015fi poart\u0103 s\u0103m\u00e2n\u0163a r\u0103ului \u00een \u00eens\u0103\u015fi principiile care o guverneaz\u0103. De aceea, vom \u00eencerca s\u0103 definim \u00een mare c\u00e2teva din acestea. Pentru cei obi\u015fnui\u0163i cu limbajul discursului economic contemporan, toate acestea vor p\u0103rea c\u00e2t se poate de fire\u015fti. <\/em><\/span><\/p>\n

Primul principiu de baz\u0103 al teoriei economice actuale presupune c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 continu\u0103 \u015fi sus\u0163inut\u0103, m\u0103surat\u0103 cantitativ \u2013 la nivelul unei \u0163\u0103ri \u2013 prin volumul produsului intern brut, este calea c\u0103tre progresul umanit\u0103\u0163ii. Consecin\u0163ele acesteia sunt l\u0103sate deliberat la o parte, pentru c\u0103 la o analiz\u0103 atent\u0103 s-ar descoperi mult mai multe dezavantaje dec\u00e2t avantaje sau oricum, mult tr\u00e2mbi\u0163atele avantaje ar p\u0103li foarte mult \u00een fa\u0163a eviden\u0163elor aduse de inconveniente. Analiza responsabil\u0103 a acestor neajunsuri este etichetat\u0103 imediat drept neo-comunism sau anarhism.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Al doilea principiu de baz\u0103 al ideologilor economi\u015fti este pia\u0163a liber\u0103, ne\u00eengr\u0103dit\u0103 \u00een nici un fel de guvern sau de alte ingerin\u0163e externe. Despre aceasta se spune cu aplomb, c\u0103 produce \u00een general cea mai eficient\u0103 \u015fi mai optim\u0103 distribuire a resuselor din punct de vedere social, fiind practic reglementat\u0103 de o lege natural\u0103, cum este aceea a cererii \u015fi ofertei. \u00cens\u0103, c\u00e2t de libere sunt aceste pie\u0163e se poate vedea din analizele sociologice privind comportamentul indus consumatorilor in general sau de pove\u015ftile de succes ale unor finan\u0163i\u015fti celebri precum George Soros, care \u00eentr-un atac speculator asupra lirei sterline a reu\u015fit s\u0103 \u00eenving\u0103 Banca Angliei \u015fi s\u0103 c\u00e2\u015ftige din simpla mi\u015fcare a banilor prin intermediul unor tranzac\u0163ii financiare aproape dou\u0103 miliarde de dolari. Reamintim c\u0103 a f\u0103cut acest lucru f\u0103r\u0103 a ad\u0103uga nici m\u0103car un \u015furub sau vreun produs fizic pe pia\u0163\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 a rezolva vreo nevoie sau trebuin\u0163\u0103 economic\u0103, alta \u00een afar\u0103 de simpla goan\u0103 dup\u0103 profit.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Al treilea element de propagand\u0103 al acestei teorii este globalizarea economic\u0103. Conform convingerilor acestor propagandi\u015fti, aceasta ar trebui realizat\u0103 prin \u00eenl\u0103turarea barierelor de orice tip din calea liberei circula\u0163ii a capitalului, aceast\u0103 circula\u0163ie mai u\u015foar\u0103 a acestuia aduc\u00e2nd avantajul sporirii concuren\u0163ei economice \u2013 cu efect benefic asupra consumatorilor \u2013, cre\u00e2nd locuri de munc\u0103 \u00een zone care altfel ar fi private de acest efect, reduc\u00e2nd pre\u0163urile de consum \u015fi l\u0103rgind op\u0163iunile consumatorilor cu privire la serviciile \u015fi bunurile pe care doresc s\u0103 le achizi\u0163ioneze, \u015fi fiind \u2013 cu alte cuvinte \u2013 benefic\u0103 pentru \u00eentreaga societate uman\u0103. <\/em><\/span><\/p>\n

De asemenea, privatizarea este un alt element de baz\u0103 al teoriei economice, pentru c\u0103 prin transferul de func\u0163ii \u015fi valori din m\u00e2inile guvernului \u00een cele ale sectorului privat se amelioreaz\u0103 substan\u0163ial eficien\u0163a. \u00cen accep\u0163iunea economi\u015ftilor, responsabilitatea guvernului ar trebui s\u0103 se rezume la asigurarea infrastructurii necesare produc\u0163iei, comer\u0163ului \u015fi serviciilor \u015fi la impunerea unui sistem legislativ aplicabil, \u00een ceea ce prive\u015fte dreptul la proprietate \u015fi respectarea contractelor comerciale.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Chiar dac\u0103 sub presiunea \u015fi manipularea la care suntem supu\u015fi de c\u0103tre mass-media, toate acestea ar putea s\u0103 ni se par\u0103 extraordinar de benefice \u015fi demne de atins, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 ele se bazeaz\u0103 pe un set de presupuneri de baz\u0103 explicite \u00een teoriile neoclasicismului economic. Dintre aceste presupuneri implicite putem enumera c\u00e2teva: presupunerea c\u0103 oamenii sunt motiva\u0163i doar de interesul economic, exprimat \u00een primul r\u00e2nd de goana dup\u0103 profitul de natur\u0103 financiar\u0103; presupunerea c\u0103 ac\u0163iunea care aduce cel mai mare profit persoanei sau firmei este cea mai bun\u0103 pentru ansamblul societ\u0103\u0163ii; presupunerea c\u0103 societatea bazat\u0103 pe un comportament concuren\u0163ial este cea mai ra\u0163ional\u0103 pentru un individ sau un agent economic, spre deosebire de comportamentul de cooperare care \u015fi-a dovedit falimentul prin experien\u0163a comunist\u0103 a secolului XX \u015fi de aceea, este astfel normal, firesc \u015fi demn de \u00eencurajat ca \u00eentreaga societate s\u0103 fie construit\u0103 \u00een jurul acestui tip de comportament concuren\u0163ial. O ultim\u0103 presupunere de baz\u0103 a teoriei economice este aceea c\u0103 progresul umanit\u0103\u0163ii se m\u0103soar\u0103 cel mai bine prin intermediul cre\u015fterilor valorice a ceea ce consum\u0103 membrii societatii, iar nivelurile tot mai mari de cheltuieli din partea consumatorilor sporesc bun\u0103starea societ\u0103\u0163ii prin stimularea unei produc\u0163ii economice mai mari.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Cu alte cuvinte, voalat, se \u00eencearc\u0103 acreditarea ideii c\u0103 oamenii sunt motiva\u0163i \u00een primul r\u00e2nd de l\u0103comie, iar impulsul de a acumula \u015fi de a consuma c\u00e2t mai mult reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 expresie a ceea ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii uman \u015fi civilizat conduc\u00e2nd la rezultate optime din punct de vedere social. \u015ei mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, este spre binele societ\u0103\u0163ii s\u0103 \u00eencurajeze, s\u0103 onoreze \u015fi s\u0103 recompenseze valorile men\u0163ionate mai sus: l\u0103comia \u015fi spiritul consumerist, f\u0103r\u0103 de care tot acest e\u015fafodaj s-ar pr\u0103bu\u015fi ca un castel din c\u0103r\u0163i de joc. R\u0103d\u0103cinile acestei probleme sunt foarte ad\u00e2nci, \u00eencurajarea acestor valori f\u0103c\u00e2ndu-se de cele mai multe ori incon\u015ftient de \u00eentreaga societate, de \u00eentreg sistemul educa\u0163ional, de mass-media, de o \u00eentreag\u0103 paradigm\u0103 care ne-a acaparat cu totul.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Toate ideile nobile ale umanismului \u015fi un set de intui\u0163ii realmente valabile au fost r\u0103st\u0103lm\u0103cite complet form\u00e2ndu-se \u2013 prin intermediul acestei paradigme socio-economice \u00een mijlocul c\u0103reia tr\u0103im \u2013 o adev\u0103rat\u0103 ideologie fundamentalist\u0103 autojustificativ\u0103, care pre\u0163uie\u015fte cele mai josnice aspecte ale firii umane. \u00cen loc de a lupta contra l\u0103comiei, aceasta e pre\u0163uit\u0103 \u015fi recompensat\u0103. \u00cen loc de a promova grija pentru resursele noastre naturale limitate \u015fi pentru ecosistemul \u00een care tr\u0103im, aceste griji sunt mai degrab\u0103 ignorate, ca s\u0103 nu spunem c\u0103 uneori acestea nu sunt luate deloc \u00een considerare \u00een goana dup\u0103 profit.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

\u00cen anul 1855, una din cele mai cunoscute c\u0103petenii indiene, pe numele s\u0103u Seattle, c\u0103petenie a indienilor Dwamish, a scris Pre\u015fedintelui SUA, Franklin Pierce, o scrisoare ca r\u0103spuns la cererea acestuia de a le cump\u0103ra o parte din p\u0103m\u00e2nturile tribului s\u0103u. Aceasta va d\u0103inui mereu ca o mostr\u0103 de \u00een\u0163elepciune, put\u00e2nd fi considerat pe drept cuv\u00e2nd unul din primele mesaje ecologiste din lume.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

\u201eCum s-ar putea vinde sau cump\u0103ra cerul ori c\u0103ldura p\u0103m\u00e2ntului? Ideea ni se pare stranie. Dac\u0103 prospe\u0163imea aerului \u015fi murmurul apei nu ne apar\u0163in, cum le putem vinde?<\/span>
\nPentru poporul meu nu exist\u0103 colt al acestui p\u0103m\u00e2nt care s\u0103 nu fie sacru. Un ac de pin care sclipe\u015fte, un mal nisipos, o brum\u0103 \u00eentins\u0103 \u00een mijlocul p\u0103durii \u00eentunecate, totul este sf\u00e2nt \u00een ochii \u015fi \u00een memoria celor din poporul meu.\u201d\u00a0<\/span><\/p>\n

De\u015fi, aceast\u0103 ideologie a l\u0103comiei despre care am discutat denigreaz\u0103 cele mai fundamentale valori \u015fi idealuri ale umanit\u0103\u0163ii, ea a devenit at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een cadrul valorilor, institu\u0163iilor \u015fi culturii noastre de mas\u0103, \u00eenc\u00e2t o acceptam f\u0103r\u0103 o pune la \u00eendoial\u0103. Prin presiunea mass-mediei \u015fi a educa\u0163iei de mas\u0103, aceast\u0103 ideologie \u015fi-a \u015flefuit caracterul fundamentalist, transform\u00e2ndu-se \u00een dogm\u0103, iar punerea ei la \u00eendoial\u0103 este r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu z\u00e2mbete ironice, denigrare aduc\u00e2nd dup\u0103 sine riscul cenzurii profesionale \u015fi daune carierei celui \u00een cauz\u0103 (prin \u00eencadrarea \u00een categoria neo-marxistilor, neo-comuni\u015ftilor sau anarhi\u015ftilor), \u00een cele mai multe institu\u0163ii economice, guvernamentale \u015fi academice.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Elemente ale acestei ideologii le g\u0103sim pretutindeni \u00een jurul noastru, \u00een societatea \u00een care tr\u0103im \u015fi ele joac\u0103 un rol profund nociv \u00een formularea a aproape fiec\u0103rui aspect al politicii guvernelor noastre.<\/em><\/span><\/p>\n

David C. Korten (David C. Korten \u2013 Corpora\u0163iile conduc lumea) aminte\u015fte c\u0103 \u00een opinia noilor propagandi\u015fti ai neo-liberalismului, \u201ereminiscen\u0163ele ideologilor marxisti au ie\u015fit acum din scen\u0103, apologe\u0163ii acestei ideologii extremiste caut\u0103 s\u0103 \u00eenchid\u0103 discu\u0163ia, proclam\u00e2nd inevitabilitatea for\u0163elor istorice \u00een favoarea cauzei lor. Ei ne spun c\u0103 o pia\u0163\u0103 mondial\u0103 liber\u0103, care s\u0103 lase deciziile referitoare la distribuirea resurselor \u00een seama marilor corpora\u0163ii este inevitabil\u0103 \u015fi c\u0103 am face mai bine sa ne concentr\u0103m asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii modului cum trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m noilor reguli ale jocului. Ei ne previn c\u0103 cei care vor da \u00eenapoi \u015fi nu vor intra in joc vor fi exclu\u015fi de la compensa\u0163iile ce vor reveni doar celor care consimt\u201d.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Astfel, problema viitorului \u2013 dup\u0103 cum spun Hans \u2013 Peter Martin \u015fi Harald Schumannse reduce la una de tipul \u201cto have lunch or to be lunch\u201d, a avea m\u00e2ncare sau a fi m\u00e2ncat. (Hans\u2013Peter Martin, Harald Schumann \u2013 Capcana globaliz\u0103rii: atac la democra\u0163ie \u015fi bun\u0103stare, Editura Economic\u0103, 1999)\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Noua dogm\u0103 economic\u0103 nou creat\u0103 a fost \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt de lumea \u00eentreag\u0103 cu fervoarea unei credin\u0163e religioase. Cu siguran\u0163\u0103, \u00een lumea \u00een care tr\u0103im, credin\u0163a c\u0103 un PIB mai mare va aduce cu siguran\u0163\u0103 o via\u0163\u0103 mai bun\u0103 este poate mai ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 dec\u00e2t multe din fundamentele unor religii. Banii sunt singurul criteriu demn de luat \u00een calcul, iar casta preo\u0163iei a \u201ereligiei\u201d nou formate este constituit\u0103 din economi\u015ftii care justific\u0103 permanent practica sa de promovare a unor politici care ad\u00e2ncesc pretutindeni dezastrul social \u015fi ecologic. Dup\u0103 cum spune sociologul australian Michael Pusey, economia a fost redus\u0103 la un \u00ab scut ideologic \u00eempotriva introspec\u0163iei inteligente \u015fi a responsabilit\u0103\u0163ii civice \u00bb \u015fi \u00een cele mai multe universit\u0103\u0163i a insuflat studiului economic un element puternic de indoctrinare ideologic\u0103.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Dar aspectul cel mai periculos al acestei ideologii este, pe l\u00e2ng\u0103 \u00eenjosirea valorilor spiritului uman, acela c\u0103 ea restructureaz\u0103 institu\u0163iile guvernamentale \u00een moduri care fac din ce \u00een ce mai dificil\u0103 rezolvarea unor probleme fundamentale a societ\u0103\u0163ii, distorsion\u00e2nd scopurile care trebuie urm\u0103rite pentru ridicarea calit\u0103\u0163ii vie\u0163ii \u00een general \u015fi promov\u00e2nd paradigme aberante, cum ar fi aceea a \u201eprofitului cu orice pre\u0163\u201d.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Revenind la prima lec\u0163ie de economie \u00een care am aflat c\u0103 \u015ftiin\u0163a economic\u0103 are rolul de a g\u0103si cea mai eficient\u0103 modalitate de a satisface \u00een mod optim trebuin\u0163ele economice (nevoile oamenilor) prin folosirea c\u00e2t mai eficient\u0103 a resurselor limitate de care dispunem, nu putem s\u0103 nu observ\u0103m c\u0103 de aici \u015fi p\u00e2n\u0103 la presupunerile f\u0103cute pentru crearea acestei teorii este o cale lung\u0103 care a fost str\u0103b\u0103tut\u0103 \u00eens\u0103, printr-o simpl\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 de condei. \u00cen loc s\u0103 se concentreze asupra scopului pentru care a fost creat\u0103 (satisfacerea optim\u0103 a trebuin\u0163elor economice), teoria economic\u0103 actual\u0103 urm\u0103re\u015fte mai degrab\u0103 scopuri politice, dec\u00e2t pragmatice, cum ar fi: cre\u015fterea profitului, promovarea globaliz\u0103rii capitalului, cre\u015fterea produsul intern brut, a consumului, etc. Scopul ini\u0163ial a fost deturnat c\u0103tre anumite mijloace de ob\u0163inere a acestuia, aparent f\u0103r\u0103 inten\u0163ie, dar dac\u0103 vom studia \u015fi \u00een\u0163elege mai bine aceste \u201enoi scopuri\u201d induse societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblu vom vedea \u015fi cui servesc acestea. \u00centrebarea \u201equi prodest?\u201d ar trebui sa fie cheia \u00een\u0163elegerii acestor fenomene. Este relativ simplu de v\u0103zut c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 ideologie economic\u0103 are doar un caracter justificativ al unei st\u0103ri de fapt: acumularea din ce \u00een ce mai accelerat\u0103 a prosperit\u0103\u0163ii globale \u00een m\u00e2inile unei elite dominante.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Cele mai dese acuze aduse celor care atrag aten\u0163ia asupra acestor probleme fundamentale \u015fi asupra dezvolt\u0103rii economice ilogice provin tocmai din partea celor care nu fac nici cel mai mic efort de \u00een\u0163elegere a situa\u0163iei. Ace\u015ftia sunt a\u015fa numitele cozi de topor sau idio\u0163i utili, folosi\u0163i de cei care au cu prisosin\u0163\u0103 interesul de a men\u0163ine o astfel de stare de fapt. Mul\u0163umi\u0163i cu dulcele trai conferit de apa curent\u0103, ma\u015fina cump\u0103rat\u0103 cu \u00eemprumut de la banc\u0103 \u015fi posibilitatea de a-\u015fi face comod cump\u0103r\u0103turile de la supermarket, ace\u015ftia v\u0103d aceste semnale ca amenin\u0163\u0103ri directe la luxul lor personal. Psihologic vorbind, \u00een mod incon\u015ftient ei simt, nu c\u0103 aceste lucruri ar fi nemeritate, ci c\u0103 ele s-ar cuveni cu mult mai multor oameni, dar teama de a nu pierde ceea ce cu greu au ob\u0163inut \u00eei face s\u0103-\u015fi astupe urechile, devenind insensibili la orice idee care atenteaz\u0103 la paradigma lor dob\u00e2ndit\u0103 \u2013 nu \u00een mod natural \u2013 ci prin educa\u0163ie. Ceea ce ei nu \u00een\u0163eleg \u00eens\u0103, este faptul c\u0103 paradigma economic\u0103 actual\u0103 nu provine dintr-o lege natural\u0103 sau moral\u0103, ci din contra, chiar atenteaz\u0103 la bunul nostru sim\u0163, la toate legile morale sau naturale cunoscute. Persisten\u0163a \u00een aceast\u0103 paradigm\u0103 economic\u0103 gre\u015fit\u0103 provine din team\u0103, nu din necesitate, a\u015fa cum ar fi normal \u015fi firesc.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Pentru a nu fi \u00een\u0163eles gre\u015fit, mesajul care se vrea transmis nu este unul de natur\u0103 neo-marxist\u0103 sau socialist\u0103. \u00cen ciuda tuturor celor transmise anterior, oamenii nu sunt crea\u0163i egali. Nu dispun de acelea\u015fi calit\u0103\u0163i fizice sau intelectuale, nu au dispus sau nu dispun de acela\u015fi tip de educa\u0163ie, nu au avut norocul sau ghinionul s\u0103 beneficieze de \u00eendrumarea acelora\u015fi dasc\u0103li, nu sunt lovi\u0163i \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de ghinioane sau noroc. Nu sunt anima\u0163i de acelea\u015fi idealuri, nu dispun de aceea\u015fi energie pe care s\u0103 o canalizeze \u00een atingerea acestora. Nu \u00ee\u015fi doresc acelea\u015fi lucruri, nu cred \u00een acelea\u015fi idealuri, nu dispun de aceea\u015fi compasiune pentru semenii lor, \u015fi a\u015fa mai departe. De aceea, nici beneficiile economice nu trebuie s\u0103 fie egale pentru toat\u0103 lumea. Egalizarea \u015fi nivelarea aceasta a societ\u0103\u0163ii ar avea efecte cumplite, iar experien\u0163a comunismului totalitar din secolul trecut este cel mai bun exemplu \u00een acest sens.\u00a0<\/em><\/span><\/p>\n

Din toate acestea rezult\u0103 c\u0103 diferen\u0163a dintre ce ar trebui s\u0103 fie economia \u015fi ceea ce a ajuns \u00een ziua de azi, este o distan\u0163\u0103 colosal\u0103 !!!<\/em><\/span><\/p>\n

Silviu Pricope<\/em><\/span><\/p>\n

Sursa : \u00a0http:\/\/silviupricope.wordpress.com\/2012\/10\/10\/ce-ar-trebui-sa-fie-si-nu-este-teoria-economica-actuala-partea-ii\/\u00a0<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am pl\u0103cerea s\u0103 prezint pe Silviu Pricope, ca pe o achizi\u0163ie de valoare a \u201eMi\u015fc\u0103rii Dacia\u201d ! Iat\u0103 una din analizele sale, \u00een perfect\u0103 armonie cu Principiile\u00a0noastre, motiv pentru care a fost adoptat\u0103 ca DOCUMENT al \u201eMi\u015fc\u0103rii Dacia\u201d : CE AR TREBUI S\u0102 FIE \u015eI NU ESTE TEORIA ECONOMIC\u0102 ACTUAL\u0102? Creat\u0103 ini\u0163ial de civiliza\u0163ia uman\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[764,992,320,597,210,698,390,991,295,318,990,993],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2429"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2429"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2430,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2429\/revisions\/2430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}