{"id":2494,"date":"2012-11-10T22:40:17","date_gmt":"2012-11-10T21:40:17","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=2494"},"modified":"2012-11-10T22:47:39","modified_gmt":"2012-11-10T21:47:39","slug":"intermezzo-lingvistic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=2494","title":{"rendered":"Intermezzo &#8230; lingvistic"},"content":{"rendered":"<p><span style=\"text-decoration: underline;\">\u00a0<span style=\"color: #000080; text-decoration: underline;\"><strong>DESPRE &#8230; BARD\u0102<\/strong><\/span><\/span><\/p>\n<p>Citim \u00een DEX :<\/p>\n<p><em><span style=\"color: #800000;\">B\u00c1RD\u0102, b\u0103rzi, s. f. Secure cu t\u0103i\u0219ul lat \u0219i cu coada scurt\u0103, \u00eentrebuin\u021bat\u0103 mai ales la cioplitul lemnului \u0219i, odinioar\u0103, ca arm\u0103 de lupt\u0103. \u25ca Expr. A da (sau a zv\u00e2rli) cu barda \u00een lun\u0103 sau a da cu barda \u00een Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) din bard\u0103 (sau cu barda) = (cioplit) grosolan. \u2013 Din<span style=\"color: #000080;\"> <strong>magh<\/strong><\/span>. b\u00e1rd.<\/span><\/em><\/p>\n<p>Dar \u00een DEN scrie :<\/p>\n<p><span style=\"color: #003300;\"><em>b\u00e1rd\u0103 (b\u0103rzi), s. f. \u2013 1. Secure cu t\u0103i\u0219ul lat. \u2013 2. Sap\u0103, tesl\u0103.<span style=\"color: #000080;\"><strong> Mag<\/strong><\/span>. b\u00e1rd (Densusianu, Rom., XXXIII, 275; \u0218eineanu, Semasiol., 135; Cihac, II, 479; DAR; Candrea; Pu\u0219cariu, Lr., 273). <span style=\"color: #000080;\"><strong>Cuv\u00eent de origine germanic\u0103<\/strong><\/span> (v. germ. barta, germ. Bart, v. fr. barde, cf. alabarda), care coincide \u00een parte cu un cuv\u00eent oriental (<span style=\"color: #000080;\"><strong>cuman<\/strong><\/span>. balta, tc. baltak, cf. baltag), f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 distinge cu u\u0219urin\u021b\u0103 provenien\u021ba. Der. din mag. nu este absolut sigur\u0103; poate fi cuv\u00eent <span style=\"color: #ff0000;\"><strong>importat \u00een mag., chiar din rom., dup\u0103 Edelspacher<\/strong><\/span>, 9. Apare \u0219i \u00een<span style=\"color: #000080;\"><strong> slov.<\/strong><\/span> barda, rut. barda; ultimul provenind din rom. (Miklosich, Wander., 12), ca \u0219i s\u0103s. bard\u00eb. Der. din mag. nefiind pe deplin satisf\u0103c\u0103toare, s-a propus ca etimon sl. brady (Miklosich, Slaw. Elem., 15), care prezint\u0103 aceea\u0219i dificultate const\u00eend \u00eentr-o metatez\u0103 asem\u0103n\u0103toarte cu cea din blato \u203a balt\u0103; tc. barda (Popescu-Cioc\u0103nel 15), care pare mai cur\u00eend de origine rom. (Candrea, Elemente, 404; G. Meyer, T\u00fcrk. St., I, 2). Recent, Gamillscheg, Romania germ., II, 261, a sus\u021binut c\u0103 rom. provine direct din<span style=\"color: #000080;\"><strong> longob<\/strong><\/span>. barda. \u2013 Der. b\u0103rda\u0219, s. m. (dulgher); b\u00e1rdie, b\u0103rdi\u021b\u0103, s. f. (sap\u0103); b\u0103rdui, b\u0103rd\u0103lui, vb. (a t\u0103ia, a ciopli), cf. <span style=\"color: #000080;\"><strong>mag.<\/strong><\/span> b\u00e1rdolni.<\/em><\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Un adev\u0103rat talme\u015f &#8211; balme\u015f, din partea unora care \u201estudiaz\u0103 limbile cu metode \u015ftiin\u0163ifice\u201d !?!?<br \/>\n&#8230; mai cunoa\u015ftem noi un caz : \u201eistoricii lui pe\u015fte\u201d.<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Adic\u0103, noi urma\u015fii traco-geto-dacilor, tr\u0103itori de milenii \u00eentr-un teritoriu acoperit \u00een propor\u0163ie de 95% de p\u0103duri, i-am a\u015fteptat pe ungurii, sau pe slavii veni\u0163i din STEPE, ca s\u0103 ne spun\u0103 ei cum se cheam\u0103 <span style=\"color: #000080;\"><strong>INSTRUMENTELE DE PRELUCRARE A LEMNULUI !?!?<\/strong><\/span><br \/>\nCine mai trece pe aici, a mai citit \u015fi despre un alt caz analog : <span style=\"color: #000080;\"><strong>TESLA.<\/strong><\/span><\/p>\n<p>Se noteaz\u0103 \u00een a doua defini\u0163ie, p\u0103rerea lui <strong>Gamillscheg<\/strong>, c\u0103 BARD\u0102 ar veni din LONGOBARD\u0102, de\u015fi e LOGIC c\u0103 e invers, deoarece familia de cuvinte a bazei BARD\u0102, nu o mai are nimeni a\u015fa bogat\u0103, precum o avem noi, ceea ce se explic\u0103 prin preocup\u0103rile noastre specifice legate de PRELUCRAREA LEMNULUI, pe care al\u0163ii nu le-au avut.<\/p>\n<p>LONGOBARD\u0102 (ita) se zice \u00een dialect LUNBARD\u0102, care seam\u0103n\u0103 izbitor cu LUNG\u0102-BARD\u0102, cum s-ar zice \u015fi azi pe la noi, pentru o BARD\u0102 LUNG\u0102 (arm\u0103 specific\u0103 a lombarzilor), deci o BARD\u0102 cu m\u00e2ner LUNG, mai util\u0103 ca ARM\u0102 DE ATAC.<br \/>\nSe \u015ftie c\u0103 LIMBA LOMBARD\u0102 se aseam\u0103n\u0103 mai mult cu limba ROMAN\u015eILOR, dec\u00e2t cu italiana.<br \/>\nSe mai \u015ftie c\u0103 LOMBARZII sunt CEL\u0162I \u015fi c\u0103 CEL\u0162II sunt originari din SPA\u0162IUL TRACIC DUN\u0102REAN, \u015fi c\u0103 au locuit masiv \u00een sud-vestul arealului dun\u0103rean, p\u00e2n\u0103 la Burebista (scordiscii : \u00centre 56 \u0219i 50 \u00ee.Hr., scordiscii au fost \u00eenvin\u0219i de dacii lui Burebista, \u0219i au devenit supu\u0219ii s\u0103i. \u00a0http:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Scordisci)<br \/>\nP\u0103i cum s\u0103 provin\u0103 BARD\u0102 din maghiar\u0103 sau slav\u0103, c\u0103 \u0103ia h\u0103l\u0103duiau prin alte p\u0103r\u0163i, cu mii de ani \u00eenainte de a veni acolo unde BARD\u0102 era un instrument comun de MUNC\u0102 !?!?<em><br \/>\nC\u0103 mai apoi, INSTRUMENTELE DE MUNC\u0102 au devenit \u015fi arme, precum secera (sica) sau coasa (<\/em>falx), e alt\u0103 treab\u0103, care \u0163ine seama de caracterul nostru <strong>PACIFIC<\/strong>, abandonat numai dac\u0103 <strong>SG\u00c2ND\u0102RIT<\/strong> (<span style=\"color: #800000;\"><em>alt cuv\u00e2nt rum\u00e2nesc c\u0103ruia i se dau \u201eorigini necunoscute\u201d !?<\/em><\/span>)<br \/>\n<strong>Privi\u0163i TESTELE \u015eI B\u0102RZILE de dinainte de Hristos descoperite de arheologi \u00een DACIA \u015fi mai \u0163ine\u0163i cont \u015fi de faptul c\u0103 MIGRATORII nu au venit ca CIVILIZATORI \u00een arealul latin, grec, sau bizantin, ci ca \u201ehoarde s\u0103lbatice\u201d dedicate JAFULUI !<\/strong><\/p>\n<p><span style=\"color: #000080;\">Iat\u0103 de ce am eu \u201eun dinte\u201d \u00eempotriva \u201elingvi\u015ftilor \u015fi istoricilor lui pe\u015fte\u201d\u00a0<\/span><br \/>\n<span style=\"color: #800000;\"><strong>&#8230; de\u015fi asista\u0163i social, asist\u0103 absenti ca ni\u015fte asini, la asasinarea Limbii \u015fi Istoriei Neamului !<\/strong><\/span><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00a0DESPRE &#8230; BARD\u0102 Citim \u00een DEX : B\u00c1RD\u0102, b\u0103rzi, s. f. Secure cu t\u0103i\u0219ul lat \u0219i cu coada scurt\u0103, \u00eentrebuin\u021bat\u0103 mai ales la cioplitul lemnului \u0219i, odinioar\u0103, ca arm\u0103 de lupt\u0103. \u25ca Expr. A da (sau a zv\u00e2rli) cu barda \u00een lun\u0103 sau a da cu barda \u00een Dumnezeu = a fi nesocotit. Cioplit (numai) [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[1041,1043,1045,1044,1042,1040,549],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2494"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2494"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2494\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2496,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2494\/revisions\/2496"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2494"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2494"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2494"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}