{"id":3164,"date":"2013-09-10T18:50:17","date_gmt":"2013-09-10T17:50:17","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=3164"},"modified":"2013-09-14T13:46:09","modified_gmt":"2013-09-14T12:46:09","slug":"drajna-de-sus-2","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=3164","title":{"rendered":"DRAJNA DE SUS (2)"},"content":{"rendered":"<p>La o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de casa mea, se afl\u0103 <span style=\"color: #000000;\"><strong>CASTRUL ROMAN<\/strong><\/span> , ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie explorat mai profund, \u00eencep\u00e2nd din luna August a acestui an.<br \/>\nAm fost chiar martor ocular la o prim\u0103 vizit\u0103 a echipei ce se va ocupa de explorare.<br \/>\n<iframe loading=\"lazy\" src=\"\/\/www.youtube.com\/embed\/Otym5WXY7T0\" height=\"360\" width=\"480\" allowfullscreen=\"\" frameborder=\"0\"><\/iframe><\/p>\n<p><iframe loading=\"lazy\" src=\"\/\/www.youtube.com\/embed\/MIsHwxeHiAI\" height=\"360\" width=\"480\" allowfullscreen=\"\" frameborder=\"0\"><\/iframe><\/p>\n<p>Iat\u0103 c\u00e2teva detalii, desprinse din documenta\u0163ia <span style=\"color: #000000;\"><strong>Muzeului de Istorie \u015fi Arheologie Prahova<\/strong><\/span> :<\/p>\n<p><strong><span style=\"color: #800000;\">\u201eCastrul roman este situat \u00een sud-estul Drajnei de Sus, pe platoul dealului Gr\u0103di\u015ftea, la altitudine de 475m,separat pe linia nord-sud de valea r\u00e2ului Drajna \u015fi p\u00e2r\u00e2ul Ogretin. Castrul intr\u0103 \u00een literatura de specialitate dup\u0103 1888, prin publicarea de c\u0103tre Gr. Tocilescu a unor serii de \u015ftampile cu numele unit\u0103\u0163ilor militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului \u00eei revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> Grigore Tocilescu face s\u0103p\u0103turi \u00een anul 1888 de mic\u0103 amploare, \u00een zona hypocaustului, rezultate ce vor fi publicate.Grigore Tocilescu a realizat c\u00e2teva sondaje \u015fi a descoperit c\u0103r\u0103mizi \u015fi \u0163igle cu \u015ftampilele legiunilor I Italica,V Macedonica, XI Claudia \u015fi a cohortei Commagenorum.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> M.D. Brazilescu va publica la r\u00e2ndul s\u0103u o not\u0103 \u00een Marele Dic\u0163ionar Geografic al Rom\u00e2niei. \u00cen 1932 Constantin Daicoviciu publica o serie de \u015ftampile din materiale aduse de M.D. Bazilescu. Cercet\u0103ri de suprafa\u0163\u0103 a realizat si M. Al. Baracila. Primele cercet\u0103ri sistematice au fost efectuate \u00een anii 1939-1940 de c\u0103tre profesorul Gheorghe \u015etefan. S-a constatat c\u0103 acest castru are forma dreptunghiular\u0103 cu dimensiunile 176x200m, c\u0103 exist\u0103 un singur strat de d\u0103r\u00e2m\u0103turi. Al\u0103turi de obiectele specifice au fost descoperite \u015fi monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai \u00eemp\u0103ratului Traian.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> \u00cen urma s\u0103p\u0103turilor arheologice re\u00eencepute \u00een anul 1992 \u00een incinta castrului s-au descoperit numeroase c\u0103r\u0103mizi cu \u015ftampile care atest\u0103 prezen\u0163a unor trupe romane precum:Cohors I Flavia Commagenorum, Pomenit\u0103 \u015fi \u00eentr-o diplom\u0103 militar\u0103 din anul 105 p.Chr. printre trupele provinciei din sudul Dunarii; precum si trei deta\u015famente din legiunile I Italica sta\u0163ionate la Novae (Sistov), V Macedonia sta\u0163ionat\u0103 la Troesmis (Iglita) \u015fi XI Claudia Pia Fidelis sta\u0163ionat\u0103 la Durostorum (Silistra). Dup\u0103 monedele descoperite aici, castrul a func\u0163ionat numai \u00een timpul domniei \u00eemp\u0103ratului Traian \u015fi avea sarcina supravegherii popula\u0163iei b\u0103\u015ftina\u015fe. Urmele ceramice dovedesc prezen\u0163a unei popula\u0163ii getice dup\u0103 p\u0103r\u0103sirea castrului de c\u0103tre trupele romane \u00een urma retragerii aureliene.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> Construirea castrului de la Drajna de Sus este legat\u0103 probabil de ac\u0163iunile lui Laberius Maximus \u00een zon\u0103, desf\u0103\u015furate \u00een cursul primului r\u0103zboi daco-roman (101-102) \u015fi care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obtinu\u0163e anterior de roman \u00een provincia Moesia Inferior,cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor \u015fi ale roxolanilor. Laberius urm\u0103rea prin aceste opera\u0163iuni at\u00e2t destr\u0103marea alian\u0163ei dintre daci \u015fi roxolani, prin \u00eenfr\u00e2ngerea acestora din urm\u0103, \u015fi implicit transformarea lor \u00een popor clientelar Imperiului Roman,c\u00e2t \u015fi \u00eempiediacrea unei concentr\u0103ri de for\u0163e din partea dacilor pe frontul principal de r\u0103zboi. Ac\u0163iunile lui Laberius Maximus la nordul Dun\u0103rii s-au desf\u0103\u015furat \u00een toamna anului 101, romanii neav\u00e2nd probabil timp necesar \u00eencheierii opera\u0163iunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odata cu venirea prim\u0103verii, Laberius las\u0103 \u00een castrele construite mici garnizoane, se deplaseaz\u0103 pe Olt \u015fi ajut\u0103 ulterior la desf\u0103\u015furarea ofensivei romane spre Mure\u015f \u015fi mai apoi \u00een valea Streiului.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> Castrul de la Drajna de Sus, al\u0103turi de cele de la M\u0103l\u0103ie\u015fti \u015fi Pietroasele a servit a\u015fadar ca ad\u0103post armatelor lui Laberius Maximus \u00een timpul iernii din 101-102, urm\u00e2nd ca \u00een prim\u0103vara anului 102 s\u0103 reprezinte baza opera\u0163iunilor desf\u0103\u015furate de acesta la nord de mun\u0163i. Dup\u0103 \u00eencheierea p\u0103cii castrul roman de la Drajna de Sus r\u0103mane ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia \u015fi toat\u0103 partea r\u0103s\u0103ritean\u0103 p\u00e2n\u0103 la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil p\u00e2n\u0103 la anii 117\/118 p. Chr. Castrul roman se afl\u0103 situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Gr\u0103di\u015ftea. A\u015fa cum a fost remarcat in literatura istoric\u0103 pe baza dovezilor epigrafice \u015fi numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a apar\u0163inut provinciei Moesia Inferior care a fost extins\u0103 la nord de Dunare \u00eentre anii 101-117\/8 p. Chr. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, castrul roman de la Drajna de Sus pare s\u0103 fi fost cea mai mare baz\u0103 militara roman\u0103 situat\u0103 strategic pe deal, control\u00e2nd astfel c\u0103ile de acces \u00een vale. Rolul s\u0103u principal este \u00een legatur\u0103 direct\u0103 cu castrele de la M\u0103l\u0103ie\u015fti, T\u00e2rg\u015forul Vechi \u015fi Voine\u015fti, \u00eempreun\u0103 cu care f\u0103cea parte dintr-un sistem de ap\u0103rare \u00een primele decenii ale secolului al-II-lea p. Chr, prin care controlau trecerea din \u015fi spre sud-estul Transilvaniei prin trec\u0103torile muntoase.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> Siteul arheologic de la Drajna de Sus este \u00eenscris pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, publicat\u0103 \u00een Monitorul Oficial numarul 646 bis din 16 aprilie 2004. Are codul PH-I-s-B-16174.<\/span><\/strong><br \/>\n<strong><span style=\"color: #800000;\"> Campania arheologic\u0103 2011 \u015fi s\u0103p\u0103turile sistematice sunt derulate de Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova \u00een colaborare cu Institutul de Arheologie \u201cVasile P\u00e2rvan\u201d \u2013 Bucure\u015fti \u015fi Institutul de cercet\u0103ri eco-muzeale Tulcea\u201d<\/span><\/strong><\/p>\n<p>Iat\u0103 mai jos c\u00e2teva <span style=\"color: #000000;\"><strong>fotografii personale<\/strong><\/span> de la fa\u0163a locului, unde se g\u0103sesc gr\u0103mezi impresionante de relicte arheologice (clica\u0163i pe fotografie, pentru m\u0103rire) :<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/metrii-cubi-de-relicte.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"size-medium wp-image-3165 alignleft\" alt=\"metrii cubi de relicte\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/metrii-cubi-de-relicte-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/metrii-cubi-de-relicte-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/metrii-cubi-de-relicte-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mid\u0103-cu-\u00eensemnele-cohortei.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-3166\" alt=\"c\u0103r\u0103mid\u0103 cu \u00eensemnele cohortei\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mid\u0103-cu-\u00eensemnele-cohortei-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mid\u0103-cu-\u00eensemnele-cohortei-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mid\u0103-cu-\u00eensemnele-cohortei-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mizi-cu-\u00eensemne-de-legiuni-1-.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3167\" alt=\"c\u0103r\u0103mizi cu \u00eensemne de legiuni 1\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mizi-cu-\u00eensemne-de-legiuni-1--300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mizi-cu-\u00eensemne-de-legiuni-1--300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/c\u0103r\u0103mizi-cu-\u00eensemne-de-legiuni-1--1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/>\u00a0<\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/Pardoseal\u0103-tipic\u0103-roman\u0103.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-medium wp-image-3168\" alt=\"Pardoseal\u0103 tipic\u0103 roman\u0103\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/Pardoseal\u0103-tipic\u0103-roman\u0103-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/Pardoseal\u0103-tipic\u0103-roman\u0103-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/Pardoseal\u0103-tipic\u0103-roman\u0103-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/P\u0103r\u0163i-ale-Hypocaustului.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3169\" alt=\"P\u0103r\u0163i ale Hypocaustului\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/P\u0103r\u0163i-ale-Hypocaustului-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/P\u0103r\u0163i-ale-Hypocaustului-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/P\u0103r\u0163i-ale-Hypocaustului-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><br \/>\n<a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/\u201esecretara\u201d-mea.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3172\" alt=\"\u201esecretara\u201d mea\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/\u201esecretara\u201d-mea-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/\u201esecretara\u201d-mea-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/\u201esecretara\u201d-mea-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/Dr\u0103jnean.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3174\" alt=\"Dr\u0103jnean\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/Dr\u0103jnean-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/Dr\u0103jnean-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/Dr\u0103jnean-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/a><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"alignleft size-medium wp-image-3173\" alt=\"tubatur\u0103 apar\u0163in\u00e2nd unui Hypocaust (sistem de \u00eenc\u0103lzire central\u0103)\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.nu\/images\/2013\/09\/tubatur\u0103-apar\u0163in\u00e2nd-unui-Hypocaust-sistem-de-\u00eenc\u0103lzire-central\u0103-300x225.jpg\" width=\"300\" height=\"225\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/tubatur\u0103-apar\u0163in\u00e2nd-unui-Hypocaust-sistem-de-\u00eenc\u0103lzire-central\u0103-300x225.jpg 300w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2013\/09\/tubatur\u0103-apar\u0163in\u00e2nd-unui-Hypocaust-sistem-de-\u00eenc\u0103lzire-central\u0103-1024x768.jpg 1024w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/p>\n<p>Acest Castru, ar p\u0103rea c\u0103 d\u0103 \u201eap\u0103 la moar\u0103\u201d LATINOPA\u0162ILOR, dar este valabil exact CONTRARIUL !<br \/>\nP\u0103i dac\u0103 a fosr folosit de romani \u00eentre 102 \u015fi 117 d.C., a\u015fa cum demonstreaz\u0103 monedele descoperite, care se limiteaz\u0103 la vremea lui Traian, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 at\u00e2t \u201e\u00eenainte\u201d, c\u00e2t \u015fi \u201edup\u0103\u201d, romanii nu prea au mai pus piciorul pe acolo !!!<br \/>\nCei 16 ani de acertare a romanilor, nu puteau da na\u015ftere la \u201emodific\u0103ri genetice\u201d \u00een popula\u0163ia b\u0103\u015ftina\u015f\u0103, aceasta l\u0103s\u00e2nd urme arheologice mult mai profunde, dac\u0103 \u0163inem cont de cei c\u00e2\u0163iva metrii cubi de cioburi \u015fi materiale de construc\u0163ie apar\u0163in\u0103toare daco-ge\u0163ilor.<br \/>\nChiar \u015fi un eventual \u201eaccident\u201d (viol, prostitu\u0163ie, etc.) s-ar fi estompat de-a lungul genera\u0163iilor urm\u0103toare !<br \/>\nCert este c\u0103 ceea ce nu se reg\u0103se\u015fte \u00een documenta\u0163ia Muzeului de Istorie \u015fi Arheologie Prahova, este referirea la&#8230; SARE, Drajna fiind la 1o km de actualul Sl\u0103nic Prahova ! \u00a0\u015etim cu to\u0163ii importan\u0163a S\u0102RII pentru om, animale \u015fi&#8230; romani !?<br \/>\nTot aici se g\u0103seau \u015fi \u201egropile de smoal\u0103\u201d, de fapt z\u0103c\u0103minte petrolifere de suprafa\u0163\u0103, de unde se extr\u0103geau diverse frac\u0163iuni ale petrolului (ungere, combustie, izola\u0163ie, etc.).<br \/>\nApropos de SMOAL\u0102, sau ZMOAL\u0102 cum i se mai zice \u00een sate, DEX-ul spune c\u0103 vine din slavon\u0103, de\u015fi azi, ru\u015fii spun \u00a0\u201e\u0448\u0430\u0433\u201d, s\u00e2rbo-croa\u0163ii spun \u201enagib\u201d, bulgarii spun \u201e\u043a\u0430\u0442\u0440\u0430\u043d\u201d, slovacii spun \u201est\u00fapanie\u201d, iar polonezii spun \u201epak\u201d !?&#8230; adic\u0103 noi suntem mai slavoni ca slavii ???&#8230;\u00a0 sau slavii au \u00eemprumutat de la noi cuv\u00e2ntul, c\u0103 doar aici erau gropile de smoal\u0103 ???<br \/>\nZona v\u0103ii Teleajenului \u015fi Buz\u0103ului sunt renumite pentru FRUCTE \u015fi derivatele lor alcoolice : VINUL \u015fi \u0162UICA, dar \u015fi pentru STUP\u0102RIT, favorizat tocmai de bog\u0103\u0163ia FLOREI SUBMONTANE.<br \/>\nImportante resurse mai sunt APA, C\u0102RBUNELE, CALCARUL, LEMNUL, ca s\u0103 nu mai pomenim&#8230; OILE.<br \/>\nPozi\u0163ia strategic\u0103 a Drajnei, rezult\u0103 din faptul c\u0103 de aici se pot controla trei mari c\u0103i de acces spre Transilvania : Cheia-S\u0103cele, Slon-Tabla Bu\u0163ii \u015fi Chiojd-Vama Buz\u0103ului, toate cu \u201eplecare\u201d de la T\u00e2r\u015for, \u00een vecin\u0103tatea Ploie\u015ftiului, de unde mai pleca \u015fi drumul de pe Valea Prahovei.<br \/>\n\u00cen vecin\u0103tatea Castrului Drajna, care se afl\u0103 \u201epe vale\u201d, ca toate castrele \u015fi a\u015fez\u0103rile romane, cu scopul evident de CONTROL AL C\u0102ILOR DE ACCES, se ridic\u0103 muntele CET\u0102\u0162EA. \u00a0Sunt voci care suspecteaz\u0103 c\u0103 RAMIDAVA, \u00eenc\u0103 nelocalizat\u0103 de istorici, ar fi prin zon\u0103 !?<br \/>\nEvident c\u0103 pe romani nu-i interesa \u201eap\u0103rarea pe \u00een\u0103l\u0163imi\u201d \u015fi nu ar fi exclus, ca ace\u015ftia s\u0103 fi procedat ca la Sarmizegetusa, demol\u00e2nd fortifica\u0163iile de pe \u00een\u0103l\u0163imi \u015fi \u201ecobor\u00e2nd\u201d a\u015fez\u0103rile, conform propriilor interese.<br \/>\nRemarca\u0163i \u015fi denumirea zonei Castrului Drajna : GR\u0102DI\u015eTE !!!<br \/>\nZona Prahovei, Teleajenului \u015fi Buz\u0103ului, sunt renumite pentru bog\u0103\u0163ia descoperirilor arheologice, de\u015fi explor\u0103rile au fost foarte rare. S\u0103 ne amintim de COIFUL DE AUR DE LA CO\u0162OFENE\u015eTI, datat \u00een sec. al V-lea \u00ee.C.<br \/>\nPromit s\u0103 aprofundez chestiunea, fiindu-mi \u201ela \u00eendem\u00e2n\u0103\u201d !<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de casa mea, se afl\u0103 CASTRUL ROMAN , ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie explorat mai profund, \u00eencep\u00e2nd din luna August a acestui an. Am fost chiar martor ocular la o prim\u0103 vizit\u0103 a echipei ce se va ocupa de explorare. Iat\u0103 c\u00e2teva detalii, desprinse din documenta\u0163ia Muzeului de Istorie \u015fi Arheologie [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[1269,1271,1265,676,927,674,1270],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3164"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3164"}],"version-history":[{"count":13,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3164\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3186,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3164\/revisions\/3186"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3164"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3164"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3164"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}