Mul\u0163umiri administratorului grupului Facebook TRACO-GETO-DACIA,\u00a0 Klaus Kotzur, sursa acestor informa\u0163ii.<\/p>\n
<\/p>\n
1. Civiliza\u0163ia \u015fi istoria au \u00eenceput acolo unde locuie\u015fte azi neamul rom\u00e2nesc. ( W. Schiller , arheolog american ) 2. Istoria este cea dint\u00e2i carte a unei na\u0163ii . \u00centr-\u00eensa ea \u00ee\u015fi vede trecutul , prezentul \u015fi viitorul . ( Nicolae B\u0103lcescu )
\n3. Pe t\u0103bli\u0163ele de la T\u0103rt\u0103ria , scrisul apare \u00een teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult \u00eenainte de Sumer . ( R. Schiller , Reader`s Digest , 7 , 1975)
\n4. Limba lor ( a rom\u00e2nilor ) n-a putut fi extirpat\u0103 de\u015fi sunt a\u015fezati \u00een mijlocul at\u00e2tor neamuri de barbari \u015fi a\u015fa se lupt\u0103 s\u0103 nu o p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u00een ruptul capului , \u00eenc\u00e2t parc\u0103 nu s-ar fi luptat at\u00e2ta pentru via\u0163\u0103 c\u00e2t pentru o limb\u0103 . ( Bonfini )
\n5. Oare trebuie neap\u0103rat s\u0103 ne l\u0103ud\u0103m cu to\u0163i care ne-au cucerit ? ( Oltea Predoiu , elev\u0103 \u00een clasa a IV-a , ian.1980 )
\n6. Ace\u015fti volohi nu sunt nici romani , nici bulgari , nici w\u00f6lsche , ci vlahi ( ROM\u00c2NI ) , urma\u015fi ai marii \u015fi str\u0103vechii semin\u0163ii de popoare a tracilor , dacilor \u015fi ge\u0163ilor , care \u015fi acum , \u00ee\u015fi au limba lor proprie \u015fi cu toate asupririle , locuiesc \u00een Valachia , Moldova , Transilvania \u015fi Ungaria \u00een num\u0103r de milioane . ( Schl\u00f6zer , Russische Annalen – sec XVIII )
\n7. ( La solda\u0163ii rom\u00e2ni ) Dogma nemuririi sufletului \u00eei f\u0103cea curajo\u015fi f\u0103r\u0103 margini , dispre\u0163uitori fa\u0163\u0103 de orice pericol , poftitori de moarte ( apetitus morti ) lupt\u0103tori cu hot\u0103r\u00e2re \u015fi cu o \u00eentreprindere de speriat . ( Metianus Capella )
\n8. Nu invidia\u0163i vechile popoare ci privi\u0163i pe al vostru . Cu c\u00e2t ve\u0163i s\u0103pa mai ad\u00e2nc , cu at\u00e2t ve\u0163i vedea \u0163\u00e2\u015fnind via\u0163\u0103. ( Michelet , 1859 )
\n9. Da , am zis-o \u015fi o voi repeta p\u00e2n\u0103 voi putea fi auzit , c\u0103 misiunea noastr\u0103 este s\u0103 d\u0103m \u015ftiin\u0163elor arheologice pe omul Carpa\u0163ilor preistoric , ANTEISTORIC . ( Cezar Bolliac )
\n10. ( Zamolxen ) era minunat de \u00een\u0163elept \u00een filosofie . ( Alfonso X El Sabio )
\n11. Atunci … de ce ai l\u0103sat acas\u0103 at\u00e2tea deprinderi , un trai c\u00e2t se poate de ademenitor \u015fi o domnie plin\u0103 de str\u0103luciri … De ce te-ai silit \u00eempotriva firii , s\u0103-\u0163i aduci o\u015ftenii pe ni\u015fte meleaguri ( geto-dacice ) \u00een care orice oaste str\u0103in\u0103 nu poate afla sc\u0103pare sub cerul liber ? ( Diodor din Sicilia , Biblioteca istoric\u0103 , XXI , 11-12 )
\n12. Getul zdren\u0163\u0103ros sau scitul pribeag t\u00e2r\u00e2ndu-\u015fi avutul de ici-colo , n-au de ce s\u0103-l pizmuiasc\u0103 pe st\u0103p\u00e2nul celei mai \u00eentinse mo\u015fii … C\u0103ci nic\u0103ieri ca printre ace\u015fti pribegi nu \u00eent\u00e2lne\u015fti mame ma\u015ftere care-\u015fi iubesc cu duio\u015fie de adev\u0103rat\u0103 mam\u0103 copiii vitregi . Aici nu \u00eent\u00e2lne\u015fti so\u0163ie \u00eeng\u00e2mfat\u0103 de zestrea ei \u015fi m\u00e2ndr\u0103 de adulterele ei sau de so\u0163ul ei din care a f\u0103cut un sclav ! Zestrea cea mai frumoas\u0103 e socotit\u0103 aici cinstea tat\u0103lui , virtutea mamei \u015fi credin\u0163a so\u0163iei ! ( Hora\u0163iu )
\n13. ( Deceneu ) i-a instruit \u00een aproape toate ramurile filosofiei , c\u0103ci el era \u00een aceasta un maestru priceput . El i-a \u00eenv\u0103\u0163at morala (…) , i-a instruit \u00een \u015ftiin\u0163ele fizicii (…) , i-a \u00eenv\u0103\u0163at logica , f\u0103c\u00e2ndu-i cu mintea superiori celorlalte popoare (…) , demonstr\u00e2ndu-le teoria celor 12 semne ale zodiacului , le-a ar\u0103tat orbita lunii , \u015fi cum globul de foc al Soarelui \u00eentrece m\u0103sura globului p\u0103m\u00e2ntesc \u015fi le-a expus sub ce nume \u015fi sub ce semne cele 346 de stele trec \u00een drumul lor cel repede de la r\u0103s\u0103rit \u015fi p\u00e2n\u0103 la apus , spre a se apropia sau \u00eendep\u0103rta de polul ceresc .( Iordanes , Getica , XI , 69-70 )
\n14. Rom\u00e2nii , \u00een decursul acestui lung interval , au d\u0103inuit refugia\u0163i \u00een mun\u0163i la ad\u0103post de \u015fuvoiul invaziilor . (…) Timpul n-a avut darul s\u0103 \u015ftirbeasc\u0103 for\u0163a , nici s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 speran\u0163a daco-rom\u00e2nilor . R\u0103m\u0103sese aceea\u015fi ras\u0103 rezistent\u0103 , r\u0103bd\u0103toare , \u00eentruc\u00e2t se considera nemuritoare . ( Abdolonyme Ubicini , 1886 )
\n15. Neamul ge\u0163ilor , care au fost mai r\u0103zboinici dec\u00e2t oricare dintre oamenii care au tr\u0103it c\u00e2ndva \u015fi aceasta nu numai datorit\u0103 t\u0103riei trupului lor , dar \u015fi pentru c\u0103 astfel \u00eei convinsese sl\u0103vitul lor Zamolxes . Crez\u00e2nd c\u0103 nu mor , doar c\u0103 \u00ee\u015fi schimb\u0103 locuin\u0163a , ei sunt mai porni\u0163i pe lupte , dec\u00e2t ar fi \u00eenclina\u0163i s\u0103 \u00eentrepind\u0103 o c\u0103l\u0103torie . ( Iulian , Cezarii ,Traian , 22 )
\n16. Cato : Feri\u0163i-ne , zei cere\u015fti , ca , printr-un dezastru care i-ar pune \u00een mi\u015fcare pe daci \u015fi pe ge\u0163i , Roma s\u0103 cad\u0103 , iar eu s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n teaf\u0103r … ( Lucanus , Pharsalia , II , 295-297 )
\n17. Martial \u00eei scrie unui prieten c\u0103 \u00een \u0163ara Ge\u0163ilor va g\u0103si st\u00e2nca lui Prometeu . ( Martial , Epigr. , IX , 46 )
\n18. Tracul Zamolxis , care \u00eenv\u0103\u0163ase pe druizi , printre altele \u015fi divina\u0163ia prin fise \u015fi numere. (Origenes , Philosophumena , I , 2 , 22 )
\n19. \u00cempreun\u0103 cu tovar\u0103\u015fii s\u0103i de drum cu unul fiu al lui Theodorus \u015fi cu Epi… , pe cheltuiala lui personal\u0103 , a plecat \u00een solie c\u0103l\u0103torind departe \u015fi ajung\u00e2nd la Argedava , la tat\u0103l aceluia \u015fi \u00eent\u00e2lnindu-l , totdeodat\u0103 a ob\u0163inut de la el … , ora\u015f … \u015fi a dezlegat poporul … . Ajung\u00e2nd ( apoi ) preot al Marelui Zeu a s\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een chip str\u0103lucit procesiunile \u015fi jertfele \u015fi a \u00eemp\u0103r\u0163it \u015fi cet\u0103\u0163enilor p\u0103r\u0163i de carne ( a animalelor sacrificate ) . Fiind ales preot al lui Serapis , tot a\u015fa a suportat cu vrednicie \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103 cheltuielile . Iar pentru c\u0103 Dionysos ( zeul ) eponim al ora\u015fului , nemaiav\u00e2nd de mul\u0163i ani preot \u015fi fiind aclamat ( tot ) el de cet\u0103\u0163eni , s-a consacrat pe sine ( acestei slujbe ) ; \u015fi pe vremea iern\u0103rii lui C ( aius ) Antonius lu\u00e2nd ( iar\u0103\u015fi ) coroana zeului ( adic\u0103 devenind preot ) a \u00eemplinit procesiuni \u015fi sacrificii frumos \u015fi cu m\u0103re\u0163ie \u015fi a dat cet\u0103\u0163enilor carne din bel\u015fug . \u015ei accept\u00e2nd pe via\u0163\u0103 cununa zeilor din Samothrace , \u00eendepline\u015fte procesiuni \u015fi sacrificii pentru ini\u0163ia\u0163i \u015fi pentru ora\u015f . \u015eI \u00ceN TIMPUL DIN URM\u0102 REGELE BUREBISTA AJUNG\u00c2ND CEL DINT\u00c2I \u015eI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN TRACIA \u015eI ST\u0102P\u00c2NIND TOT TERITORIUL DE DINCOACE DE FLUVIU ( DUN\u0102RE ) \u015eI DE DINCOLO \u015fi a ajuns de asemenea la acesta ( la Burebista ) \u00een cea dint\u00e2i \u015fi cea mai mare prietenie , a ob\u0163inut cele mai bune foloase pentru patria sa , vorbindu-i \u015fi sf\u0103tuindu-l \u00een ceea ce prive\u015fte chestiunile cele mai importante , atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi bun\u0103voin\u0163a regelui spre binele ora\u015fului ; \u015fi \u00een toate celelalte ( ocazii ) oferindu-se pe sine f\u0103r\u0103 s\u0103 se cru\u0163e \u00een soliile ora\u015fului \u015fi lu\u00e2nd asupr\u0103-\u015fi f\u0103r\u0103 \u015fov\u0103ire primejdii , pentru a contribui \u00een tot chipul la binele patriei . \u015ei fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn ( aeius ) Pompeius , fiul lui Cnaeius , imperator al romanilor , \u015fi \u00eent\u00e2lnindu-se cu acesta \u00een p\u0103r\u0163ile Macedoniei , l\u00e2ng\u0103 Heraclea Lyncestis ( ast\u0103zi Bitoli-Monastir ) , nu numai c\u0103 \u015fi-a \u00eendeplinit cu bine \u00eens\u0103rcin\u0103rile primite de la rege , c\u00e2\u015ftig\u00e2nd pentru acesta bun\u0103voin\u0163a romanilor , dar \u015fi pentru patrie a purtat cele mai frumoase negocieri ; \u00een general \u00een orice situa\u0163ie a \u00eemprejur\u0103rilor expun\u00e2ndu-se cu trup \u015fi suflet \u015fi folosind cheltuieli din ale vie\u0163ii proprii ( adic\u0103 din averea lui particular\u0103 ) \u015fi d\u00e2nd puteri noi din averea sa ( de la el \u00eensu\u015fi ) la unele dreg\u0103torii ale ora\u015fului ( adic\u0103 ajut\u00e2nd cu bani tezaurul public ) arat\u0103 cel mai mare zel pentru binele patriei sale . A\u015fadar , pentru ca \u015fi poporul s\u0103 arate c\u0103 cinste\u015fte pe oamenii cei buni \u015fi vrednici \u015fi care \u00eei fac lui bine a hot\u0103r\u00e2t Sfatul \u015fi poporul ( dionysopolitanilor ) ca Acornion al lui Dionysios s\u0103 fie l\u0103udat pentru aceste ( merite ) \u015fi s\u0103 fie \u00eencununat el la s\u0103rb\u0103toarea lui Dionysos cu o cunun\u0103 de aur \u015fi o statuie de bronz \u015fi s\u0103 fie \u00eencununat \u015fi \u00een timpul ce urmeaz\u0103 , \u00een fiecare an la Dionysii cu o coroan\u0103 de aur \u015fi s\u0103 i se dea pentru ridicarea statuii locul cel mai de cinste din agora . ( Decretul Dionysopolitan \u00cen Cinstea Lui Acornion ) 20. \u00cen ziua de azi , pentru a st\u0103p\u00e2ni c\u00e2t mai mul\u0163i oameni , nu se mai cuceresc teritorii , ci sufletele acelor oameni . Odat\u0103 ce ai sufletul , ai omul ; iar c\u00e2nd ai omul , teritoriul vine de la sine . ( contele de Marenches )
\n21. \u00centr-adev\u0103r acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (…) fie c\u0103 este vorba de traci (…) , de ge\u0163i sau de daci , locuitorii au r\u0103mas aceia\u015fi din epoca neolitic\u0103 – era pietrei \u015flefuite – p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre , sus\u0163in\u00e2nd astfel , printr-un exemplu poate unic \u00een istoria lumii , continuitatea unui neam . ( Andr\u00e9 Armad )
\n22. Dar v\u0103 \u00eentreb , fra\u0163ilor , care sunte\u0163i to\u0163i moldoveni , cum ne l\u0103sa\u0163i pe noi , moldovenii , cei ce suntem rup\u0163i din aceast\u0103 Basarabie , s\u0103 tr\u0103im pe cel\u0103lalt mal al Nistrului ? Noi r\u0103m\u00e2nem ca \u015foarecele \u00een gura motanului ? Dar s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 de ne ve\u0163i uita , noi vom s\u0103pa malul Nistrului \u015fi vom \u00eentrepta apa dincolo de p\u0103m\u00e2nturile noastre ! Mai bine s\u0103-\u015fi schimbe r\u00e2ul cursul dec\u00e2t s\u0103 r\u0103m\u00e2nem noi rup\u0163i unii de al\u0163ii . ( Toma Jalb\u0103 \u00een congresul ost\u0103\u015fesc revolu\u0163ionar de la Chi\u015fin\u0103u , 20 octombrie 1917 )
\n23. Aceast\u0103 na\u0163iune neglijat\u0103 \u015fi oprimat\u0103 st\u0103p\u00e2ne\u015fte p\u0103m\u00e2nturile cele mai rele din \u00eentreaga \u0163ar\u0103 . Aceste p\u0103m\u00e2nturi le sunt luate \u00eendat\u0103 ce sunt defri\u015fate de ei cu sudoarea fe\u0163ei \u015fi gata pentru a fi \u00eens\u0103m\u00e2n\u0163ate cu porumb . Fiecare sas sau ungur poate s\u0103 se \u00eenst\u0103p\u00e2neasc\u0103 pe p\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nului , chiar dac\u0103 acesta a fost st\u0103p\u00e2nul lui de sute de ani . Rom\u00e2nul este alungat cu \u00eentreaga sa familie \u00een mun\u0163i , unde el nu g\u0103se\u015fte dec\u00e2t piatr\u0103 \u015fi c\u00e2teodat\u0103 este obligat s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara . Dac\u0103 un sat rom\u00e2nesc este a\u015fezat \u00een vecin\u0103tatea unui sat s\u0103sesc sau unguresc , rom\u00e2nul nu are voie s\u0103 se apropie mai mult de satele acestor dou\u0103 na\u0163iuni privilegiate dec\u00e2t \u0163iganii . Nimeni nu \u00eei adreseaz\u0103 o vorb\u0103 bun\u0103 \u015fi el nu are niciodat\u0103 o zi de s\u0103rb\u0103toare . Eu nu voi uita niciodat\u0103 vorbele unui b\u0103tr\u00e2n al acestei na\u0163iuni , din \u015einca veche (F\u0103g\u0103ra\u015f) rostite pe patul s\u0103u de moarte : Eu mor fericit , pentru c\u0103 eu nu las \u00een urma mea \u00een sclavie nici femee , nici copii . C\u00e2nd am tr\u0103it printre ei am avut mai mult dec\u00e2t ocazia s\u0103 constat c\u0103 rom\u00e2nul e bun . Cum se \u00eenduio\u015fa inima sa c\u00e2nd era tratat ca un frate . Oric\u00e2t de duri ar fi ace\u015fti oameni , eu am putut observa , \u00een cei doi ani pe care i-am petrecut printre ei , tr\u0103s\u0103turi care sigur nu ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat . C\u00e2t r\u0103u au f\u0103cut acestei na\u0163iuni ura \u015fi indiferen\u0163a fa\u0163\u0103 de aceast\u0103 na\u0163iune alt\u0103dat\u0103 at\u00e2t de mare \u015fi de str\u0103lucitoare . Orice ar fi , na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 are , prin num\u0103rul \u015fi dreptul s\u0103u la st\u0103p\u00e2nirea \u0163\u0103rii , meritele sale proprii . ( geologul german Haquet , despre anii petrecu\u0163i \u00een Transilvania , 1763-1764 )
\n24. Prefer s\u0103 mor \u00een mocirl\u0103 \u00eentr-o ROM\u00c2NIE MARE dec\u00e2t s\u0103 mor \u00een paradisul unei ROM\u00c2NII mici . ( Mare\u015falul Antonescu )
\n25. Nu trebuie niciodat\u0103 uita\u0163i rom\u00e2nii \u015fi p\u0103m\u00e2nturile rom\u00e2ne\u015fti care ne-au fost luate , ca urmare a \u00eemp\u0103r\u0163irilor Europei \u00een sfere de influen\u0163\u0103 . Este dreptul lor s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 sau dac\u0103 vor s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 separa\u0163i . Nu v\u0103d Rom\u00e2nia de ast\u0103zi ca pe o mo\u015ftenire de la p\u0103rin\u0163ii no\u015ftri , ci ca pe o \u0163ar\u0103 pe care am luat-o cu \u00eemprumut de la copiii no\u015ftri . ( Regele Mihai )
\n26. O Ev\u0103 mitocondrial\u0103 din Tracia se afl\u0103 la originea rom\u00e2nilor . Popula\u0163ia de aici a migrat apoi spre toat\u0103 Europa cu 30-40.000 de ani \u00een urm\u0103 . ( Profesorul Alexander Rodewald , director al Institutului de Biologie Uman\u0103 de la Universitatea din Hamburg )
\n27. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei \u00eemp\u0103r\u0103tese de marmur\u0103 a lumii \u2013 Roma . Era un popor nobil acela a c\u0103rui c\u0103dere te \u00eemple de lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de noble\u0163e , de amor de patrie \u015fi libertate , a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost \u015fi nu va fi ru\u015fine niciodat\u0103 . ( Mihai Eminescu )
\n28. Latineasca , departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice c\u0103 este mai pu\u0163in \u00een firea celei dint\u00e2i firi romane , c\u0103 ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dint\u00e2i \u015fi dac\u0103 nu m-a\u015f teme s\u0103 dau o \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare paradoxal\u0103 acestei observa\u0163ii juste a\u015f zice c\u0103 ea e cea mai nou\u0103 dintre toate , sau cel pu\u0163in a aceea \u00een ale c\u0103rei p\u0103r\u0163i se g\u0103sesc mai pu\u0163ine urme din graiul popoarelor din care s-au n\u0103scut . Limba latineasc\u0103 \u00een adev\u0103r se trage din acest grai , iar celelalte limbi mai ales rom\u00e2na sunt \u00eensu\u015fi acest grai . ( D`Hauterive , Memoriu asupra vechei si actualei st\u0103ri a Moldovei , Ed. Acad. , p. 255-257 , 1902 )
\n29. Universitatea din Cambridge sus\u0163ine idee c\u0103 din Spa\u0163iul Carpatic au roit (dup\u0103 mileniul III \u00ee.e.n. ) cei ce se vor numi \u2013 indieni , persani , greci , traci , albanezi , italio\u0163i , cel\u0163i , germani \u015fi slavi .
\n30. Urma\u015fii geto-dacilor tr\u0103iesc \u015fi ast\u0103zi \u015fi locuiesc acolo unde au locuit p\u0103rin\u0163ii lor , vorbesc \u00een limba \u00een care gl\u0103suiau mai demult p\u0103rin\u0163ii lor . (Huszti Andras)
\n31. S-a temut S\u00fcleiman ca nu cumva c\u00e2nd ar \u00eencerca el s\u0103 ocupe Transilvania sau Muntenia sau Moldova , toate aceste \u0163\u0103ri s\u0103 se uneasc\u0103 \u00eempreun\u0103 \u015fi s\u0103 se apere . ( Antonio Veranzio 1504-1573 )
\n32. Domnilor deputa\u0163i . Pentru ce suntem \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een dou\u0103 c\u00e2mpuri ? Pentru ce ne numim noi \u015fi voi ? Ori nu suntem to\u0163i rom\u00e2ni ? Ori nu avem to\u0163i aceea\u015fi patrie ? Ori nu suntem to\u0163i fiii acelea\u015fi mame ? Pentru ce s\u0103 zicem noi \u015fi voi ? De ce s\u0103 nu zicem noi , rom\u00e2nii ? Nu avem to\u0163i aceea\u015fi amoare comun\u0103 ? Care este cauza diviziunii noastre ? Care este m\u0103rul de discordie dintre noi ? Acest m\u0103r de discordie , s\u0103 nu-l ascundem , el este Domnia . Cine va fi Domnitorul ? Fiecare \u00ee\u015fi are convic\u0163iile sale , fiecare \u00ee\u015fi are simpatiile sale personale ; fiecare din noi crede c\u0103 \u0163ara va fi mai fericit\u0103 av\u00e2nd de Domnitor pe cutare \u015fi pe cutare . Dar discordia exist\u0103 ; c\u0103ci nu to\u0163i cuget\u0103m asemenea . Din ast\u0103 discordie rezult\u0103 discreditul Camerei , discreditul nostru . Nimeni nu mai are credin\u0163\u0103 la noi ; anarhia nu e departe \u015fi inamicul e la por\u0163ile noastre . Cum s\u0103 respingem anarhia ? Cum s\u0103 oprim pe str\u0103ini ? F\u0103c\u00e2nd s\u0103 piar\u0103 discordia , f\u0103c\u00e2nd s\u0103 piar\u0103 punctul care ne desparte . Noi ( partida na\u0163ional\u0103 ) declar\u0103m c\u0103 nu avem nici un candidat ; dumneavoastr\u0103 ( partida conservatoare ) ave\u0163i vreunul ? Se poate . \u00cens\u0103 nici unul din noi to\u0163i nu cred c\u0103 a venit aici cu hot\u0103r\u00e2rea a face s\u0103 fie candidatul lui cu orice pre\u0163 . To\u0163i suntem rom\u00e2ni \u015fi nimeni nu voie\u015fte r\u0103ul \u0163\u0103rii sale , nimeni nu ar voi ca candidatul s\u0103u s\u0103 ajung\u0103 la Tron pe urme de s\u00e2nge sau sprijinit de str\u0103ini . Ar fi o ofens\u0103 pentru \u0163ar\u0103 de a crede c\u0103 ea a putut trimite la Camer\u0103 asemenea oameni . Ca s\u0103 ne unim to\u0163i asupra aceluia\u015fi candidat , este posibil ? Cred c\u0103 nu ; fiindc\u0103 am zis , fiecare \u00ee\u015fi are credin\u0163a sa . Dar a ne uni asupra unui principiu , ne putem uni ; mai cu seam\u0103 c\u00e2nd acest principiu este cel mai mare al na\u0163ionalit\u0103\u0163ii noastre . Acest principiu este al Unirii . Mul\u0163i din dumneavoastr\u0103 , acum un an , au reprezentat \u0163ara \u00een aceast\u0103 Camer\u0103 \u015fi au sus\u0163inut cu c\u0103ldur\u0103 Unirea . Prin\u0163ul Bibescu , fostul Domnitor , a fost \u00eentre al\u0163ii cel mai elocvent \u015fi ardent ap\u0103r\u0103tor al Unirii . S-ar putea oare estimp ca aceste persoane s\u0103 se contrazic\u0103 ? Aceasta nu se poate crede . S\u0103 ne unim cu to\u0163ii asupra principiului de Unire , acestui mare principiu ce are s\u0103 re\u00eenvieze na\u0163ionalitatea noastr\u0103 ! S\u0103 ne d\u0103m m\u00e2na ca fra\u0163ii , s\u0103 cuget\u0103m c\u0103 suntem muritori , c\u0103 avem s\u0103 mai tr\u0103im c\u00e2\u0163iva ani \u015fi c\u0103 copiii \u015fi str\u0103nepo\u0163ii no\u015ftri au s\u0103 mo\u015fteneasc\u0103 un viitor glorios , creat de noi ! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezint\u0103 acest principiu . Ast\u0103 persoan\u0103 este Alexandru Ioan Cuza , Domnul Moldovei ! S\u0103 ne unim ca fra\u0163i asupra acestui nume \u015fi posteritatea ne va binecuv\u00e2nta , \u0163ara ne va \u00eentinde m\u00e2inile \u015fi con\u015ftiin\u0163a na\u0163ional\u0103 va fi \u00eemp\u0103cat\u0103 c\u0103 ne-am \u00eendeplinit cu religiozitate o datorie sf\u00e2nt\u0103 . (Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu , \u00een \u015fedin\u0163a Adun\u0103rii Elective a Munteniei , Bucure\u015fti , 24 ianuarie 1859 )
\n33. Din gradele inferioare au c\u0103zut peste 130 , \u00eentre care \u015fi caporalul Iancu Pastia care , fiind grav r\u0103nit de o bucat\u0103 de obuz ( care i-a rupt p\u00eentecele ) a murit peste trei ore \u00een durerile cele mai mari , \u00eens\u0103 era de un curaj f\u0103r\u0103 egal \u015fi \u00een ultimele momente a murit zic\u00eend : \u201e mor foarte vesel , c\u0103ci po\u00aczi\u0163ia ( reduta ) s-a luat \u015fi s\u00eent fericit c\u0103 putui muri lupt\u00eendu-m\u0103 pentru \u0163ara mea , frumoasa mea Rom\u00e2\u00acnie . ” ( C\u0103pitan Grigore B\u0103nulescu )
\n34. \u00cen secuime peste 60.000 de rom\u00e2ni \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 chiar \u015fi \u00een vatra familial\u0103 limba maghiar\u0103 , ne mai av\u00e2nd alt\u0103 dovad\u0103 a na\u0163ionalit\u0103\u0163ii lor , dec\u00e2t religia lor ortodox\u0103 . ( Carl F. Marienburg )
\n35. Ace\u015fti bie\u0163i \u0163\u0103rani , cu mant\u0103ile \u015fi c\u0103ciulile lor cu pene de curcan pe cap , ei de care se r\u00e2sese at\u00e2ta , dovedir\u0103 c\u0103 \u015ftiu s\u0103 moar\u0103 dac\u0103 nu s\u0103 \u00eenving\u0103 \u015fi c\u0103 le curge \u00een vine tot s\u00e2ngele vechilor daci . ( Kohn Abrest ) 36. Acest sentiment puternic de a tr\u0103i \u015fi de a muri pentru na\u0163ionalitatea lor l-au exteriorizat \u015fi l-au consfin\u0163it cu numele de ROM\u00c2N ; \u015fi unde este puterea care s\u0103 le poat\u0103 lua aceast\u0103 na\u0163ionalitate , unde se afl\u0103 dreptul care ar putea s\u0103 le-o conteste ? ( \u015etefan Ludwig Roth , 1848 )
\n37. Dacii , moesii , tracii n-au fost \u00een toate vremurile a\u015fa de r\u0103zboinici , c\u0103 istoria legendar\u0103 a f\u0103cut s\u0103 se afirme c\u0103 \u00eensu\u015fi zeul r\u0103zboiului s-a n\u0103scut \u00een \u0162ARA LOR ? Mi-ar fi greu s\u0103 enum\u0103r puterea din toate provinciile , care acum se g\u0103se\u015fte \u00eenglobat\u0103 \u00een Imperiul Roman… ( Flavius Vegetius )
\n38. Ei vor fi st\u0103p\u00e2nii lumii , dar noi , vom r\u0103m\u00e2ne st\u0103p\u00e2nii timpului . ( Paul T\u0103ma\u015f )
\n39. Maghiarii sunt un popor plin de \u00eeng\u00e2mfare care locuind \u00een mijlocul na\u0163iunilor str\u0103ine lor prin ras\u0103 , au pretins totdeauna \u015fi pretind \u00eenc\u0103 s\u0103 le domine \u015fi s\u0103 le maghiarizeze \u015fi asta \u00eentr-un fel de care \u00eens\u0103\u015fi \u015ftiin\u0163a sufer\u0103 . \u00cen recens\u0103minte , de pild\u0103 , domne\u015fte voin\u0163a bine hot\u0103r\u00e2t\u0103 de a ar\u0103ta maghiarii mai numero\u015fi dec\u00eet sunt \u00een realitate . ( Prof. Dr. Julius Jung , 1877 )
\n40. Comuna Tr\u0103znea a fost ocupat\u0103 de trupele ungure\u015fti la 9 septembrie 1940 . Ca \u015fi c\u00e2nd armata de ocupa\u0163ie ar fi executat un ordin primit , \u00eendat\u0103 ce satul a fost invadat de solda\u0163i , un veritabil potop de foc \u015fi s\u00e2nge s-a ab\u0103tut asupra lui . Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale : pu\u015fti , mitraliere , tunuri , grenade . Dup\u0103 ce au fost trase primele salve , solda\u0163ii au p\u0103truns \u00een case \u015fi au asasinat pe oricine g\u0103seau \u00een calea lor , incendiind locuin\u0163ele . Cazul preotului rom\u00e2n Traian Costea , care , dupa ce a primit un glonte \u00een cap , a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului – c\u0103ruia i s-a dat foc \u015fi a ars \u00een \u00eentregime odat\u0103 cu cadavrul preotului – este tipic . Dup\u0103 \u00eencetarea focului de arme , ungurii au pus m\u00e2na pe copiii de rom\u00e2ni \u015fi \u00eei aruncau de vii \u00een foc , f\u0103c\u00e2ndu-i s\u0103 moar\u0103 \u00een chinuri groaznice . Jale mare r\u0103suna \u00een tot locul de pl\u00e2nsetele lor . ( Milton G. Leher )
\n41. \u015ei nici nu trebuie dac\u0103 vei afla defecte \u00een poeziile ce le fac \u015fi cari sunt aproape opera unui poet get . ( Ovidiu , Ex Ponto , 1 , iv ,13 , v . 16-22 )
\n42. Ar fi mai u\u015for a smulge ghioaga din m\u00e2na lui Hercule dec\u00e2t a abate lesne \u015fi degrab\u0103 pe rom\u00e2ni de la vechile lor datini. ( Alecu Russo )
\n43. Sunt dac , nu sunt roman . Pe romani \u00eei dispre\u0163uiesc. ( B. P. Ha\u015fdeu )
\n44. Descoperirea sinelui ad\u00e2nc al p\u0103rin\u0163ilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam . ( Nicolae Iorga )
\n45. Rom\u00e2nii despre care am mai spus c\u0103 sunt daci . ( Bocignoli , 29.06.1524 , la R\u0103gusa )
\n46. Cantitatea de gr\u00e2u adus\u0103 din Pont e mai mare dec\u00e2t tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale , deoarece , acest \u0163inut produce cea mai mare cantitate de gr\u00e2u . ( Demostene , Discursuri )
\n47. Papa Nicolae I spune c\u0103 grecii de la acea vreme numeau Latina \u015fi Scita limbi barbare . ( O scrisoare c\u0103tre \u00cemp\u0103ratul Bizan\u0163ului Mihail al III-lea , 865 en )
\n48. Decebal , un rege alungat din re\u015fedin\u0163a sa , izgonit chiar din via\u0163\u0103 , f\u0103r\u0103 ca s\u0103 fi pierdut niciodat\u0103 n\u0103dejdea . ( Plinius cel T\u00e2n\u0103r , Epistole , VIII , 4 , 2 )
\n49. \u00centr-un glas se roag\u0103 \u0163\u0103ranii romani ( NU ROM\u00c2NI ) s\u0103-i lase a tr\u0103i cu barbarii … \u015ei apoi s\u0103 ne mir\u0103m c\u0103 nu pot fi \u00eenvin\u015fi go\u0163ii ( ge\u0163ii ) c\u00e2nd s\u0103tenii sunt mai bucuro\u015fi s\u0103 fie cu ei dec\u00e2t cu noi . ( Salvianus , De gubernitone , V , 8 )
\n50. \u00cen toate Pannoniile exist\u0103 obiceiuri \u015fi moravuri Romane , dar \u015fi un fel de limb\u0103 Roman\u0103 \u015fi mul\u0163i se ocup\u0103 \u015fi cu literatura. ( Veleius Paterculus )
\n51. Nu este nimeni dintre sarma\u0163i sau ge\u0163i care s\u0103 nu poarte o teac\u0103 cu arc \u015fi s\u0103ge\u0163i muiate \u00een s\u00eenge de viper\u0103 . ( Ovidiu ; Trist. ; IV ; 1 ;78 )
\n52. Ge\u0163ii , care se m\u0103rginesc cu sci\u0163ii , \u00eentrebuin\u0163eaz\u0103 acelea\u015fi arme ca \u015fi ace\u015ftia , ei sunt to\u0163i arca\u015fi c\u0103l\u0103re\u0163i . ( Tucidide ; II ; c. 96 )
\n53. Ge\u0163ii vorbeau aceia\u015fi limb\u0103 ca dacii \u015fi aveau acelea\u015fi obiceiuri . Grecii d\u0103deau , at\u00e2t ge\u0163ilor din Bulgaria c\u00e2t \u015fi dacilor din Moldova , Valahia , Transilvania \u015fi Ungaria acela\u015fi nume \u015fi crede-au c\u0103 \u015fi ge\u0163ii \u015fi dacii provin de la traci . ( L. A. Gebhardi , Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen Stateen , I. Theil , Leipzig ,1778 ,p. 43-44.)
\n54. \u00cen cele mai vechi timpuri cunoscute , \u00een Transilvania \u015fi \u00een \u0163\u0103rile \u00eenvecinate locuiau dacii , care mai erau denumi\u0163i \u015fi ge\u0163i , \u015fi de la ei a primit actuala Transilvanie \u00eempreun\u0103 cu Moldova , Muntenia \u015fi regiunile \u00eenvecinate din Ungaria numele de Dacia . ( Martin Hochmeister , Siebenburgische Provinziaalblatter , vol. III , fasc. 3 , Sibiu ,1808 , p. 126 )
\n55. Dacii sunt primii str\u0103mo\u015fi ai rom\u00e2nilor de azi . Din punct de vedere etnografic dacii par s\u0103 se confunde cu ge\u0163ii . Aceia\u015fi origine , aceia\u015fi limb\u0103 . Asupra acestui punct toate m\u0103rturiile din vechime concord\u0103 . ( Abdolonyme Ubicini , Les origines de l\u2019historie roumaine , Ernest Laroux , Paris ,1866 , p. 6 )
\n56. \u00censu\u015fi Hadrian , succesorul lui Traian , venind \u00een Dacia dup\u0103 117 , data mor\u0163ii lui Traian , exclam\u0103 : Ce gre\u015feal\u0103 a f\u0103cut Traian , distrug\u00e2nd Dacia , c\u0103ci Dacia constituia , prin natura a\u015fez\u0103rii , pav\u0103za imperiului roman . ( M. Yourcenar )
\n57. Grele \u00eendatoriri a trebuit s\u0103 suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de \u00eemp\u0103ra\u0163i romani , p\u00een\u0103 c\u00e2nd sub Galienus dacii s-au de\u015fteptat din nou , i-au b\u0103tut pe romani , le-au adus mari pagube \u015fi , \u00een sf\u00eer\u015fit , au pr\u0103dat imperiul roman \u015fi au ocupat Roma , ca s\u0103 se r\u0103zbune \u015fi s-o ru\u015fineze , de unde a ie\u015fit proverbul : Nullum violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violen\u0163\u0103 nu dureaz\u0103 ) . ( Johannes Tr\u00f6ster, \u00een Vechea si Noua Dacie german\u0103 secolul 17 )
\n58. N\u0103dejdea lui Decebal se \u00eemplinise : Imperiul fusese d\u0103r\u00e2mat prin loviturile oamenilor de la Dun\u0103re , Roma \u00eens\u0103\u015fi \u00eenving\u0103toarea tuturor popoarelor a trebuit s\u0103 slujeasc\u0103 supus\u0103 \u015fi s\u0103 primeasc\u0103 jugul triumfului getic . ( Isidor De Sevilla \u00eentre 560 \u2013 636 )
\n59. Faza primar\u0103 a Culturii Vedice s-a desf\u0103\u015furat \u00een Carpa\u0163i , cel mai probabil , ini\u0163ial , \u00een Ardeal unde se g\u0103se\u015fte , Ancient India ( India Veche ) . ( 1922 The Cambridge History of India , Universitatea din Cambridge , baz\u0103 vechea literatur\u0103 vedic\u0103 )
\n60. Polonezii sunt urma\u015fii acelor daci care , ne\u00eemp\u0103c\u00e2ndu-se cu cucerirea roman\u0103 , \u015fi-au p\u0103r\u0103sit locurile de ba\u015ftin\u0103 \u015fi s-au mutat la nord . ( Jan Trynkowski , istoric polonez )
\n61. Spa\u0163iul polonez de ast\u0103zi , acoperit de ghea\u0163\u0103 , ca \u015fi nordul Germaniei , p\u00een\u0103 la \u00eenceputul Holocenului ( etapa geologic\u0103 actual\u0103 ) , n-au putut fi populate dec\u00e2t dinspre sud , din spa\u0163iul carpatic , dup\u0103 prelungirea drumurilor s\u0103rii . ( Cercetarea Universit\u0103\u0163ii Californiei din Los Angeles , \u00eentocmit\u0103 de profesorul arheolog Marija Gimbutas )
\n62. Denumirile dacice de plante , p\u0103strate la Dioscoride ( medic grec din perioada \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Claudius 41 – 54 e.n. \u015fi Nero 54 – 68 e.n. ) pot fi g\u0103site \u015fi \u00een fondul limbii germane . ( Jakob Grimm 1785-1863 , \u00een Istoria limbii germane )
\n63. Romanii nu au ajuns nici \u00een Maramure\u015f , cu at\u00eet mai pu\u0163in \u00een \u015fesul dintre Carpa\u0163ii p\u0103duro\u015fi \u015fi Marea Baltic\u0103 , spa\u0163iu de expansiune al popula\u0163iei carpatice . Aici \u015fi-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele Geto-Dace , numite de unii \u015fi gotice . ( Waclaw Aleksander Maciejowski 1792 \u2013 1883 , \u00een lucrarea Geto-dacii vistulieni \u015fi niprieni str\u0103mo\u015fii polonilor )
\n64. Daco-ge\u0163ii sunt considera\u0163i fondatorii spaniolilor ( Cronicile spaniolilor 25 , p. 179 ) ; Daco-ge\u0163ii s\u00eent considera\u0163i fondatorii popoarelor nordice ( Gesta Normanorum , Cronica ducilor de Normandia , Carolus Lundius etc. ) ; Daco-ge\u0163ii s\u00eent considera\u0163i fondatorii teutonilor , prin saxoni \u015fi frizieni , ai olandezilor al c\u0103ror nume na\u0163ional este \u015fi azi Daci ( Dutch ) \u015fi ai Anglilor . ( Leibniz , Collectanea Etymologica etc. )
\n65. Amal domne\u015fte peste Daco-ge\u0163i \u015fi este \u00eentemeietorul Amalilor . ( Dinastia Amalilor este Daco-get\u0103 ) ( Carlo Troya istoric \u015fi politician italian 1784 \u2013 1858 )
\n66. Belizariu , vestitul general al lui Iustinian , \u00eenving\u00e2ndu-i pe a\u015fa-zi\u015fii go\u0163i \u00een Italia , \u00ee\u015fi ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS . Ori titlul triumfal nu se putea lua dec\u00eet dup\u0103 numele poporului pe care l-ai \u00eenvins .
\n67. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume , dup\u0103 cel al inzilor . Dac\u0103 ar avea un singur conduc\u0103tor sau dac\u0103 tracii s-ar \u00een\u0163elege \u00eentre ei , neamul lor ar fi de nebiruit \u015fi cu mult mai puternic dec\u00e2t toate neamurile . ( Istoricul Herodot 484-425 \u00ee.Chr. )
\n68. Osta\u015fi , ora mult a\u015fteptat\u0103 de c\u0103tre toat\u0103 suflarea rom\u00e2neasc\u0103 , \u015fi \u00eendeosebi de voi , vitejii mei osta\u015fi , a sunat \u00een sf\u00e2r\u015fit dup\u0103 lunga \u015fi dureroasa a\u015fteptare . Trecerea trupelor aliate peste Dun\u0103re ne impune ca o sf\u00e2nt\u0103 \u015fi patriotic\u0103 datorie s\u0103 lu\u0103m iara\u015fi arma \u00een m\u00e2n\u0103 ca s\u0103 izgonim , \u00eempreun\u0103 cu ele pe vr\u0103jma\u015ful cotropitor din \u0163ar\u0103 \u015fi s\u0103 aducem lini\u015ftea popula\u0163iei asuprite . Regele vostru v\u0103 cheam\u0103 din nou la lupt\u0103 ca s\u0103 \u00eenf\u0103ptui\u0163i visul nostru de at\u00e2tea veacuri : Unirea tuturor Rom\u00e2nilor , pentru care \u00een anii 1916-1917 a\u0163i luptat cu at\u00e2ta vitejie . Sufletele celor c\u0103zu\u0163i pe c\u00e2mpul de onoare v\u0103 binecuv\u00e2nteaz\u0103 pentru aceast\u0103 ultim\u0103 sfor\u0163are : privirile credincio\u015filor no\u015ftri alia\u0163i sunt \u00eendreptate cu dragoste \u015fi \u00eencredere spre \u0163ara noastr\u0103 \u015fi fiii ei . Camarazii vo\u015ftri de arme \u2026 cari vin \u00een ajutorul nostru , cunosc vitejia voastra de la Oituz , M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti \u015fi M\u0103r\u0103\u015fti , ar\u0103ta\u0163i-le c\u0103 timpul de a\u015fteptare n-a putut s\u0103 sl\u0103beasc\u0103 bra\u0163ul osta\u015fului rom\u00e2n . Fra\u0163ii no\u015ftri din Bucovina \u015fi din Ardeal v\u0103 cheam\u0103 pentru ultim\u0103 aceast\u0103 lupt\u0103 , ca prin av\u00e2ntul vostru s\u0103 le aduce\u0163i eliberarea de jugul str\u0103in . Biruin\u0163a e a noastr\u0103 \u015fi viitorul va asigura \u00eentregului neam rom\u00e2nesc via\u0163\u0103 pa\u015fnic\u0103 \u015fi fericit\u0103 . \u00cenainte deci cu vitejia str\u0103mo\u015feasc\u0103 ! Dumnezeu este cu noi ! Ferdinand ( Proclama\u0163ia regelui Ferdinand c\u0103tre osta\u015fi , Ia\u015fi 10.11.1918 ) VA URMA<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Mul\u0163umiri administratorului grupului Facebook TRACO-GETO-DACIA,\u00a0 Klaus Kotzur, sursa acestor informa\u0163ii. 1. Civiliza\u0163ia \u015fi istoria au \u00eenceput acolo unde locuie\u015fte azi neamul rom\u00e2nesc. ( W. Schiller , arheolog american ) 2. Istoria este cea dint\u00e2i carte a unei na\u0163ii . \u00centr-\u00eensa ea \u00ee\u015fi vede trecutul , prezentul \u015fi viitorul . ( Nicolae B\u0103lcescu ) 3. […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3504"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3504"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3507,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3504\/revisions\/3507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}