{"id":3892,"date":"2016-05-09T18:59:56","date_gmt":"2016-05-09T17:59:56","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=3892"},"modified":"2016-05-09T19:01:23","modified_gmt":"2016-05-09T18:01:23","slug":"largi-autonomii-locale","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=3892","title":{"rendered":"LARGI AUTONOMII LOCALE"},"content":{"rendered":"

Acesta este un element esen\u0163ial al proiectului MI\u015eC\u0102RII DACIA pentru O NOU\u0102 LUME, izvor\u00e2t din SPIRITUL ANCESTRAL al locuitorilor spa\u0163iului carpato-dun\u0103reano-pontic, care ne-a asigurat stabilitatea \u015fi continuitatea.
\nAcest PRINCIPIU este str\u00e2ns legat de alte principii privitoare la: AUTARHIE, UN NOU CONCEPT DE HABITAT, ELIMINAREA MO\u015eTENIRII, DESFIIN\u0162AREA ACTUALULUI CONCEPT DE PROPRIETATE (ce este \u00eenlocuit de cele dou\u0103 forme: INDIVIZ\u0102 \u015fi INDIVIDUAL\u0102), GRILA DE SALARIZARE, CONDUCEREA COLECTIV\u0102, MERITOCRA\u0162IA, ARMONIA CU NATURA, DESCRE\u015eTEREA FERICIT\u0102, REFORMA JUSTI\u0162IEI, SUVERANITATEA NA\u0162IONAL\u0102 \u015fi mai ales, OPORTUNIT\u0102\u0162I EGALE PENTRU EDUCA\u0162IE \u015eI S\u0102N\u0102TATE.
\nPentru COORDONAREA CENTRALIZAT\u0102, se impune un STAT PUTERNIC, NEPROPRIETAR, ci doar ADMINISTRATOR SUPREM AL INTERESULUI OB\u015eTESC.<\/p>\n

A. OB\u015eTILE S\u0102TE\u015eTI
\nTRIBURILE geto-dacilor au format Uniuni \u00een faza prestatal\u0103, ajung\u00e2nd la maxima extensiune \u00een vremea lui Burebista \u015fi au constituit forma primordial\u0103 de organizare socio-economic\u0103 ce era caracterizat\u0103 de PROPRIETATEA INDIVIZ\u0102 \u015fi de LEGEA P\u0102M\u00c2NTULUI.
\nDup\u0103 sl\u0103birea\/desfiin\u0163area\/deturnarea formelor prestatale geto-dace, determinat\u0103 de cucerirea roman\u0103 \u015fi invazia migratorilor astfel favorizat\u0103, popula\u0163ia autohton\u0103 s-a grupat \u00een ceea ce vor fi cunoscute ca OB\u015eTI S\u0102TE\u015eTI, pe modelul TRIBURILOR, ce au stat la baza form\u0103rii prin comasare, a statelor feudale \u015fi au existat ca atare, rezist\u00e2nd presiunilor feudalilor p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XIX-lea, c\u00e2nd \u00eencepe \u201edemontarea\u201d SISTEMULUI OB\u015eTESC prin contribu\u0163ia decisiv\u0103 a unei clase conduc\u0103toare hr\u0103p\u0103re\u0163e \u015fi de cele mai multe ori, alogene.
\nA\u015fa cum am men\u0163ionat, OB\u015eTEA S\u0102TEASC\u0102 era bazat\u0103 pe PROPRIETATEA INDIVIZ\u0102 asupra \u00eentregului s\u0103u teritoriu \u015fi pe PROPRIETATEA INDIVIDUAL\u0102 asupra propriei gospod\u0103rii, ambele NE\u00ceNSTR\u0102INABILE.
\nAdministrarea ob\u015ftei se f\u0103cea \u00een conformitate cu LEGEA P\u0102M\u00c2NTULUI, cunoscut\u0103 mai t\u00e2rziu ca LEGEA VALAH\u0102 \u015fi era atribu\u0163ia SFATULUI B\u0102TR\u00c2NILOR\/ MO\u015eILOR \/ BUNILOR \/ \u00ceN\u0162ELEP\u0162ILOR, care desemna periodic \u015fi un LIDER REPREZENTATIV, \u00een persoana CNEAZULUI\/JUDELUI, care asigura raportul cu celelalte ob\u015fti, sau ulterior, cu statul.
\nOB\u015eTILE asigurau propriilor locuitori tot necesarul existen\u0163ei, \u00een modalitatea etic\u0103 ce rezulta din CONDUCEREA COLECTIV\u0102 \u015fi participau la DIVIZIUNEA MUNCII \u015fi la AP\u0102RAREA COMUN\u0102 \u00een cadrul statelor de apartenen\u0163\u0103.<\/p>\n

B. COMUNITATEA \/ \u015eCOALA PITAGOREIC\u0102
\nMI\u015eCAREA DACIA se inspir\u0103 masiv pentru proiectul s\u0103u, \u015fi de la COMUNITATEA PITAGOREIC\u0102, ce avea caracteristici asem\u0103n\u0103toare cu cele ale comunit\u0103\u0163ilor geto-dace (vezi Agat\u00e2r\u015fii) din sec.VI-V \u00ee.C. (nu aveau sclavi, proprietatea era indiviz\u0103, copii erau crescu\u0163i \u00een comun, femeile erau egale b\u0103rbatului f\u0103r\u0103 leg\u0103turi familiare, c\u00e2ntau slujbele religioase, practicau Culturi Solare, samd.) Trebuie s\u0103 \u0163inem cont de afirma\u0163ia marelui filosof iluminat, care spunea c\u0103 \u201ela ge\u0163i, nu trebuie s\u0103 te duci s\u0103-i \u00eenve\u0163i, ci pentru a \u00eenv\u0103\u0163a\u201d. De men\u0163ionat este \u015fi leg\u0103tura dintre ZAMOLXE \u015fi PITAGORA, ce nu putea fi de SCLAV-ST\u0102P\u00c2N, deoarece \u00een comunitatea filosofului nu existau sclavi. Apoi, dup\u0103 Herodot, Zamolxe ar fi tr\u0103it cu mult \u00eenaintea lui Pitagora. Locul de ba\u015ftin\u0103 al lui Pitagora era insula SAMOS, \u00een plin areal proto-tracic, unde se divinizau ZEIT\u0102\u0162I TRACICE precum ORFEU, DIONIS, PERSEFONA, etc. \u015fi de unde filosoful a plecat\/fugit spre MAGNA GRECIA din sudul peninsulei italice (Crotona 530 \u00ee.C.), unde a fondat COMUNITATEA\/\u015eCOALA PITAGOREIC\u0102, cu puternic caracter spiritual \u015fi etic.<\/p>\n

C. FALANSTERUL
\nCOMUNITATEA PITAGOREIC\u0102 a constituit un model \u015fi pentru FALANSTERELE ideate de CHARLES FOURIER la \u00eenceputul sec. al XIX-lea, concepute ca MODEL URBAN, \u00een condi\u0163iile declan\u015f\u0103rii REVOLU\u0162IEI INDUSTRIALE. \u00cen aceast\u0103 form\u0103 de organizare socio-economic\u0103, se practica cu larg\u0103 anticipa\u0163ie, ziua de munc\u0103 de 8 ore, salarizare echitabil\u0103, egalitatea femeii cu b\u0103rbatul, dreptul egal la instruc\u0163ie \u015fi la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, condi\u0163ii civilizate la locul de munc\u0103 etc. O pozi\u0163ie ce este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de MI\u015eCAREA DACIA, era aceea a lui LA BABEUF, care sus\u0163inea c\u0103 \u201eproprietatea privat\u0103 trebuie \u201esuprimat\u0103\u201d, iar crea\u0163iile m\u00e2inii \u015fi creierului uman trebuie socializate pentru a curma suferin\u0163a.\u201d
\nTrebuie men\u0163ionat aici FALANSTERUL DE LA SC\u0102IENI-PRAHOVA, existent \u00eentre 1835 \u015fi 1836 (al doilea \u00een ordine temporal\u0103 dup\u0103 cel de la Conde-sur-Vesgres – 1833-1835), din ini\u0163iativa lui TEODOR DIAMANT, la \u00eentoarcerea de la studiile de matematic\u0103 la Munchen \u0219i la Paris, unde a fost discipolul lui Charles Fourier. \u00cen 1833 la SC\u0102IENI, au fost elibera\u0163i din ROBIE\/SCLAVIE primii \u0163igani, \u00eenainte de reglementarea din 1855-1856 a lui Barbu \u015etirbei.<\/p>\n

D. VENUS PROJECT
\nJacque Fresco a pus bazele PROIECTULUI VENUS, care se poate aplica la nivel de COMUNITATE, extins rapid la nivel NA\u0162IONAL, iar \u00een momentul mondializ\u0103rii NOII PARADIGME SOCIO-ECONOMICE, \u015fi la nivel GLOBAL.<\/p>\n

Din SINTEZA acestor 4 MODELE \u015fi \u0163in\u00e2nd cont de actualele CONJUNCTURI \u015fi de cele previzibile pentru viitorul apropiat, MI\u015eCAREA DACIA proiecteaz\u0103 O NOU\u0102 LUME, \u00een care Na\u0163iunea s\u0103 fie alc\u0103tuit\u0103 din COMUNIT\u0102\u0162I CU LARGI AUTONOMII, cu diverse OCUPA\u0162II DE BAZ\u0102, care s\u0103 fie COORDONATE \/ INTERCONECTATE de c\u0103tre un STAT PUTERNIC, singurul \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 asigure o REDISTRIBUIRE ETIC\u0102 A RESURSELOR, condus MERITOCRATIC, pun\u00e2nd pe primul loc RA\u0162IUNEA \u015fi VALORIFICAREA MAXIM\u0102 A POTEN\u0162IALULUI CREATOR AL CET\u0102\u0162ENILOR.
\nAcest PROIECT are un caracter PLASTIC, put\u00e2nd \u015fi trebuind s\u0103 fie ACTUALIZAT permanent, \u00een func\u0163ie de CONJUNCTURILE VARIABILE \u015fi implic\u0103 o adev\u0103rat\u0103 REVOLU\u0162IE \u00een toate domeniile de activitate, inclusiv \u00een recalificarea \u015fi redistribuirea popula\u0163iei \u00een teritoriu, precum \u015fi la nivel de TACTICI \u015eI STRATEGII NA\u0162IONALE.
\nROM\u00c2NIA poate fi \u201ev\u00e2rful de lance\u201d al unei NOI PARADIGME SOCIO-ECONOMICE!
\n\u03a9 NOU\u0102 LUME ESTE POSIBIL\u0102!\"bunicul\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acesta este un element esen\u0163ial al proiectului MI\u015eC\u0102RII DACIA pentru O NOU\u0102 LUME, izvor\u00e2t din SPIRITUL ANCESTRAL al locuitorilor spa\u0163iului carpato-dun\u0103reano-pontic, care ne-a asigurat stabilitatea \u015fi continuitatea. Acest PRINCIPIU este str\u00e2ns legat de alte principii privitoare la: AUTARHIE, UN NOU CONCEPT DE HABITAT, ELIMINAREA MO\u015eTENIRII, DESFIIN\u0162AREA ACTUALULUI CONCEPT DE PROPRIETATE (ce este \u00eenlocuit de cele […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[73],"tags":[1588,210,1587,1586,158],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3892"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3892"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3895,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3892\/revisions\/3895"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}