{"id":5422,"date":"2019-04-18T20:59:01","date_gmt":"2019-04-18T19:59:01","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=5422"},"modified":"2019-04-18T21:05:39","modified_gmt":"2019-04-18T20:05:39","slug":"istoria-hiperiana-a-lumii-secolul-al-iv-lea-i-hr-partea-i","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=5422","title":{"rendered":"Istoria Hiperian\u0103 a lumii (secolul al IV-lea \u00ee.Hr., Partea I)"},"content":{"rendered":"<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"55t7k-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"55t7k-0-0\"><span data-offset-key=\"55t7k-0-0\">\u201e<\/span>\u00cen secolul al IV-lea \u00ee.en, influen\u021ba lui Socrates \u00een societatea greac\u0103 era imens\u0103. Socrate, totu\u0219i, nu scrisese niciodat\u0103 nimic \u0219i toat\u0103 filozofia lui fusese f\u0103cut\u0103 sub forma unui dialog verbal cu ceilal\u021bi. A fost unul dintre studen\u021bii lui Socrates, Plato, care a transformat aceste dialoguri filosofice \u00eentr-o form\u0103 scris\u0103 \u0219i din aceste scrieri ale lui Platon am desprins cea mai mare parte a cuno\u0219tin\u021belor noastre despre Socrate. Problema este \u00eens\u0103 c\u0103 Platon a scris aceste lucr\u0103ri dup\u0103 moartea lui Socrate \u0219i, de\u0219i Plato fusese studentul lui Socrates \u0219i a fost prezent \u00een multe dintre discu\u021biile reale ale maestrului s\u0103u, nu exist\u0103 nici o modalitate de a \u0219ti exact \u00een ce m\u0103sur\u0103 lucr\u0103rile lui Platon reprezint\u0103 filozofia lui Socrates sau dac\u0103 Platon folosea caracterul lui Socrate pentru a-\u0219i prezenta propriile idei. Oricum, filosofia lui Platon reprezint\u0103 o culminare a tuturor ideilor marilor g\u00e2nditori anteriori \u0219i \u00een ceea ce prive\u015fte scrierile sale, r\u0103m\u00e2ne, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cea mai important\u0103 \u0219i influent\u0103 activitate filosofic\u0103 din toate timpurile.<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"pf5q-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"pf5q-0-0\"><span data-offset-key=\"pf5q-0-0\">\u00a0<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"8pmog-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"8pmog-0-0\"><span data-offset-key=\"8pmog-0-0\">Cu un secol \u00eenaintea lui Platon, Anaxagoras a preg\u0103tit calea reconcilierii ideilor lui Heraclit \u0219i a celor lui Parmenide, iar Platon a f\u0103cut din aceast\u0103 reconciliere obiectivul s\u0103u principal. Parmenides sugerase c\u0103 \u00een lumea material\u0103 Schimbarea era doar o iluzie \u0219i c\u0103 adev\u0103rata realitate nu se schimb\u0103 niciodat\u0103. Aceasta a fost prima dat\u0103 c\u00e2nd un filosof a sus\u021binut c\u0103 ar putea exista dou\u0103 aspecte ale realit\u0103\u021bii. Platon a preluat aceast\u0103 idee \u0219i a afirmat c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 domenii distincte de existen\u021b\u0103, una material\u0103 \u0219i una imaterial\u0103. T\u0103r\u00e2mul imaterial era t\u0103r\u00e2mul Formelor. Platon afirm\u0103 c\u0103 t\u0103r\u00e2mul Formelor este realitatea adev\u0103rat\u0103. Formele sunt perfecte \u00een orice mod, ascult\u00e2nd matematica lui Pitagora. T\u0103r\u00e2mul material con\u021bine doar copii inferioare ale Formelor, de aici iluzia schimb\u0103rii despre care a vorbit Parmenides. Este t\u0103r\u00e2mul perfect al Formelor care nu se schimb\u0103 niciodat\u0103 (N.T. &#8211; aici gre\u015fe\u015fte Platon&#8230; totul e \u00een \u201emi\u015fcare\u201d, Devenire, inclusiv Formele &#8211; Illuminati), doar domeniul material f\u0103c\u00e2nd-o, conform ideilor lui Heraclit \u0219i Anaxagoras.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"caet8-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"caet8-0-0\"><span data-offset-key=\"caet8-0-0\">\u00a0<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"1jtns-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"1jtns-0-0\"><span data-offset-key=\"1jtns-0-0\">Platon a realizat c\u0103, \u00een domeniul material, nu exist\u0103 niciodat\u0103 nici un fel de perfec\u021biune. De exemplu, se poate desena un cerc pe h\u00e2rtie sau se poate observa ceva circular \u00een natur\u0103, dar nici unul dintre aceste cercuri nu vor fi cercuri adev\u0103rate. Nu vor fi perfect circulare. Va exista \u00eentotdeauna un fel de imperfec\u021biune pentru ele. Singurele cercuri adev\u0103rate, perfecte exist\u0103 \u00een domeniul imaterial al Formelor, ca Form\u0103 a cercului. Nu putem niciodat\u0103 s\u0103 \u201esim\u021bim\u201d un cerc perfect cu Sim\u021burile noastre, numai cu Ra\u021biunea putem concepe un cerc perfect, Ra\u0163iunea fiind singura care ne ofer\u0103 acces la domeniul Formelor.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"2rvel-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"2rvel-0-0\"><span data-offset-key=\"2rvel-0-0\">\u00a0<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"80e6l-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"80e6l-0-0\"><span data-offset-key=\"80e6l-0-0\">Platon a sugerat c\u0103 t\u0103r\u00e2mul material a fost modelat de un fel de sculptor cosmic pe care l-a numit Demiurgul. Demiurgul, o fiin\u021b\u0103 con\u0219tient\u0103, a putut s\u0103 acceseze Formele cu Ra\u021biunea lui \u0219i apoi a procedat la sculptarea materiei \u00een copii ale Formelor. Platon a reu\u0219it s\u0103 reuneasc\u0103 toate ideile marilor geniali care l-au precedat. T\u0103r\u00e2mul s\u0103u imaterial al Formelor a fost derivat din Parmenide, \u00een timp ce t\u0103r\u00e2mul s\u0103u material al materiei a fost derivat din Heraclit. Demiurgul s\u0103u, care des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te domeniul material bazat pe Forme, este similar cu cel al lui Anaxagoras, iar Formele reprezint\u0103 ele \u00eensele Perfec\u021biunea Matematic\u0103 de tipul pe care Pitagora l-a prev\u0103zut.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"q7in-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"q7in-0-0\"><span data-offset-key=\"q7in-0-0\">\u00a0<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"rau7-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"rau7-0-0\"><span data-offset-key=\"rau7-0-0\">Platon \u0219i-a \u00eenfiin\u021bat Academia din Atena, o form\u0103 timpurie a Universit\u0103\u021bii, pentru a-\u0219i preda filosofia altora. Spre deosebire de \u0219coala secret\u0103 a lui Pitagora, Academia lui Platon a fost o institu\u021bie mai public\u0103 \u0219i aceasta arat\u0103 progresul intelectualit\u0103\u021bii din secolele al VI-lea \u0219i al IV-lea \u00ee.Hr. \u00cen \u015ecoala Misterelor a lui Pitagora a existat o sintez\u0103 a intelectualit\u0103\u021bii ra\u021bionale \u0219i a misticismului aproape religios. Totu\u0219i, \u00een timpul lui Platon, aceste dou\u0103 moduri de g\u00e2ndire s-au desp\u0103r\u021bit, iar filosofii au avut tendin\u021ba de a se angaja \u00een intelectualismul ra\u021bional \u00een detrimentul misticismului. A\u015fa cum s-a petrecut \u0219i \u00een Tragedia Greac\u0103, c\u00e2nd, dup\u0103 ce Apollo \u0219i Dionysus lucraser\u0103 \u00eempreun\u0103, au fost separa\u021bi \u0219i Dionysus a fost trimis \u00een Obscuritate. Este marea sarcin\u0103 a hiperianismului s\u0103-l restabileasc\u0103 pe Dionysus \u00een locul lui de drept, al\u0103turi de Apollo. Ace\u0219ti doi zei vor fi \u00eentotdeauna \u00een opozi\u021bie, dar o Sintez\u0103 a celor doi ne va ridica \u00eentotdeauna la \u00een\u0103l\u021bimi mai mari dec\u00e2t oricare ar putea face-o separat\u201d.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"a0fc-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"a0fc-0-0\"><span data-offset-key=\"a0fc-0-0\">\u00a0<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"\" data-block=\"true\" data-editor=\"47bh9\" data-offset-key=\"7drrq-0-0\">\n<div class=\"_1mf _1mj\" data-offset-key=\"7drrq-0-0\">\n<p><span data-offset-key=\"7drrq-0-0\">Brice Merci<\/span><\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2018\/10\/hyper.png\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-5006\" src=\"http:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2018\/10\/hyper.png\" alt=\"\" width=\"675\" height=\"255\" srcset=\"https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2018\/10\/hyper.png 675w, https:\/\/bassdu.mine.bz\/images\/2018\/10\/hyper-300x113.png 300w\" sizes=\"(max-width: 675px) 100vw, 675px\" \/><\/a><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201e\u00cen secolul al IV-lea \u00ee.en, influen\u021ba lui Socrates \u00een societatea greac\u0103 era imens\u0103. Socrate, totu\u0219i, nu scrisese niciodat\u0103 nimic \u0219i toat\u0103 filozofia lui fusese f\u0103cut\u0103 sub forma unui dialog verbal cu ceilal\u021bi. A fost unul dintre studen\u021bii lui Socrates, Plato, care a transformat aceste dialoguri filosofice \u00eentr-o form\u0103 scris\u0103 \u0219i din aceste scrieri ale lui [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1593],"tags":[3031,2180,3034,3033,3032,2032,2034,3030,1586,506,1868,2169],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5422"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=5422"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5424,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/5422\/revisions\/5424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=5422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=5422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=5422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}