{"id":562,"date":"2009-11-08T19:38:32","date_gmt":"2009-11-08T18:38:32","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=562"},"modified":"2009-11-08T19:40:52","modified_gmt":"2009-11-08T18:40:52","slug":"eminescu-4","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=562","title":{"rendered":"Eminescu"},"content":{"rendered":"

Adevarul despre Eminescu-120 de ani de la ucidere<\/strong><\/p>\n

Scris de George Roncea<\/em><\/p>\n

2009 este anul de\u015ftept\u0103rii, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sut\u0103 \u015fi dou\u0103zeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oar\u0103 \u00eens\u0103, circumstan\u0163ele reale ale mor\u0163ii sale sunt puse \u00een discu\u0163ie public\u0103 iar conturul activit\u0103\u0163ii sale politice \u015fi jurnalistice este luat \u00een calcul pentru a deslu\u015fi dispari\u0163ia sa abrupt\u0103. Pu\u0163in\u0103 lume \u015ftie cum a murit Eminescu: lovit \u00een cap \u00een timp ce c\u00e2nta “De\u015fteapt\u0103-te rom\u00e2ne”!
\nManualele \u015fcolare sunt pline de parascovenii despre Eminescu dar omit astfel de mici “am\u0103nunte” continu\u00e2nd perseverent s\u0103 descrie circumstan\u0163a mor\u0163ii lui Eminescu ca urmare a \u00eemboln\u0103virii acestuia de o boal\u0103 veneric\u0103. Cine sunt aceia care perpetueaz\u0103 falsul \u015fi alimenteaz\u0103 mituri mincinoase pe seama lui Mihai Eminescu? Ce fel de profesori de limba rom\u00e2n\u0103 predau t\u00e2mpenii peste t\u00e2mpenii pe seama lui Eminescu, copiilor? Cine le-a dat diplome, cine \u00eei gireaz\u0103, cine le scrie manualele? Cine sunt aceia care se fac vinova\u0163i de risipirea zestrei l\u0103sat\u0103 de acesta? Ce fel de stat este statul rom\u00e2n care recompenseaz\u0103 detractorii lui Eminescu \u015fi pune la loc de cinste falsificatorii memoriei acestuia?<\/p>\n

Tendin\u0163a detractorilor este de a-l cobor\u00ee \u00een planul discutabilului \u015fi al disputabilului. Nega\u0163ia \u015fi denigrarea, \u201cdemitizarea\u201d \u015fi \u201cprelucrarea\u201d lui Eminescu din ultima perioad\u0103 este \u00eens\u0103 expresia unui alt tip de apetit critic, generat \u015fi coordinat de o grupare descalificat\u0103 moral dar totodat\u0103 dominant\u0103, \u00eenc\u0103, din punct de vedere politic. Eminescu ba nu ar fi fost suficient de cre\u015ftin ortodox, ba nu ar fi meritat s\u0103 fie numit poet na\u0163ional, ba nu era \u201cpoliticaly corect\u201d, ba a\u015fa ba pe dincolo. Pe undeva tot r\u0103ul este spre bine, pozitivarea negativit\u0103\u0163ii func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi (mai ales) \u00een \u201ccazul Eminescu\u201d. Punerea sub semnul \u00eentreb\u0103rii a valorii, chiar nega\u0163ia \u015fi contestarea lui Eminescu are \u015fi o parte pozitiv\u0103 deoarece p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00eel \u00eent\u0103re\u015fte. Critica valorii institu\u0163ionalizate este util\u0103 \u00een sine fie \u015fi pentru c\u0103 astfel are loc testarea tr\u0103iniciei sc\u0103rii de valori. Faptul c\u0103 o oper\u0103 ajunge, periodic, obiect de contesta\u0163ie se \u00eencadreaza \u00een ciclul firesc al “ajust\u0103rilor” contemporaneit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Eminescu a trecut cu bine prin toate aceste \u00eencerc\u0103ri. Chiar sub aspect comercial, Eminescu a r\u0103mas \u00een top, produc\u00e2ndu-se mai mul\u0163i bani din re-re-edit\u0103rile sale dec\u00e2t din toate operele cumulate ale \u00eentregii bresle scriitorice\u015fti din Rom\u00e2nia, pe parcursul ultimului secol. \u00cen cei peste 150 de ani de circula\u0163ie neintrerupta, numele s\u0103u nu s-a estompat nicio clip\u0103. Singurul reper serios de evaluare a circula\u0163iei numelui lui Eminescu este chiar biblioteca Eminescu, constituit\u0103 la Boto\u015fani, din dona\u0163ia renumitului bibliofil Ion. C. Rogojanu, care include 8.000 de titluri de c\u0103r\u0163i de \u015fi despre Eminescu, la care se vor ad\u0103uga, alte (cel pu\u0163in) 7.000 de volume. Au ap\u0103rut \u015fi vor mai apare mii de c\u0103r\u0163i, ale multor mii de autori care l-au adjudecat sau l-au judecat, l-au contestat, refuzat, criticat.<\/p>\n

\u201eSacrificarea\u201d lui Eminescu, re-executarea sa simbolic\u0103, re-aducerea sa la starea de cadavru este \u00eens\u0103 cu totul altceva. Tipologia curentului contestatar dirijat de la nivel de stat din ultima perioad\u0103 este diferit\u0103 tocmai deoarece este executat\u0103 de persoane politice cu pozi\u0163ii nu doar \u00een via\u0163a literar\u0103 ci \u015fi, mai ales, \u00een stat sau \u00een institu\u0163ii ce \u0163in de statul rom\u00e2n. Este o form\u0103 de reeditare a asasinatului s\u0103u \u2013 realizat tot de \u201cpersoane de stat\u201d – precedat de moartea civil\u0103. Eminescu este \u0163inta, \u015fi ast\u0103zi, a unui curent a\u015fa zis \u201cprogresist\u201d izvor\u00e2t de fapt din catacombe ideologice care \u00eencearc\u0103 s\u0103-l \u00eemping\u0103 la o periferie a istoriei \u015fi culturii rom\u00e2ne\u015fti. O tentativ\u0103 demolatoare colectiv\u0103, dar care \u00ee\u015fi are originea \u00eentr-un centru ideocratic comun, for\u0163eaz\u0103 schimbarea orizontului de receptare a lui Eminescu. Instan\u0163e culturale, literare \u015fi politice cu platform\u0103 de audien\u0163\u0103 cum ar fi criticul literar \u015fi amploaiatul MAE Nicolae Manolescu, \u00eendeamn\u0103 la renun\u0163area omolog\u0103rii na\u0163ionale a lui Eminescu. Dezavuare, demitizare, reconsiderare, nega\u0163ie sunt noii vectori normativi ai discursului \u201coficial\u201d despre Eminescu.<\/p>\n

Eminescu \u2013 cadavrul\u2026<\/strong>\u00a0<\/p>\n

\u00cens\u0103 purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al \u201cideilor progresiste\u201d, totodat\u0103 reprezentant la nivel de stat al canonului oficial, este actualul \u015fef al ICR, H.R.Patapievici. Acesta consemna \u00een c\u00e2teva fraze cheie, urm\u0103toarele considera\u0163ii despre modelul Eminescu \u00eentr-un cunoscut articol scris \u00een 2002 \u015fi dedicat “Inactualit\u0103\u0163ii lui Eminescu”, reluat (respectiv asumat \u015fi \u00eent\u0103rit) \u015fi mai recent, \u00een 2006:<\/p>\n

–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cCa poet na\u0163ional Eminescu nu mai poate supravie\u0163ui, deoarece noi azi ie\u015fim din zodia na\u0163ionalului\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cEminescu nu mai e la mod\u0103, deoarece nu mai \u201cd\u0103 bine\u201d\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201c\u00een\u0163elegem amploarea pr\u0103bu\u015firii cotei lui Eminescu la bursa valorilor proclamate la lumina zilei\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cazi, Eminescu a devenit suspect\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cpatul lui Procust al noului canon importat din \u201c\u0163\u0103rile progresiste\u201d a ar\u0103tat f\u0103r\u0103 dubiu c\u0103 fostul poet na\u0163ional al Rom\u00e2niei clasice e \u201cpolitic incorect\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cDin punct de vedere politic, Eminescu pare a fi irecuperabil\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cEminescu nu ne mai poate ap\u0103rea dec\u00e2t ca exasperant de \u00eenvechit\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ccultura rom\u00e2n\u0103 din ultimii ani, \u00een lupta pentru integrare euro-atlantic\u0103, nu dore\u015fte dec\u00e2t s\u0103 scape de tot ce este \u00eenvechit adic\u0103 s\u0103 fie progresist\u0103\u201d
\n–\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u201cPentru nevoia de chip nou a tinerilor care \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi doresc s\u0103-\u015fi fac\u0103 un nume bine v\u0103zut \u00eenafar\u0103, Eminescu joac\u0103 rolul cadavrului din debara<\/p>\n

\u201dSintagma utilizat\u0103 de Patapievici, \u201ccadavru din debara\u201d pleac\u0103 de la expresia, folosit\u0103 \u201c\u00een \u0163\u0103rile progresiste\u201d, \u201c skeleton from the closet\u201d, cu sensul de secret st\u00e2njenitor. De expresia \u201ccorps in the closet\u201d nu am auzit \u00eenc\u0103. Exist\u0103 \u00eens\u0103 sintagma \u201ccadavru politic\u201d \u015fi mi se pare destul de plauzibil\u0103 ipoteza clivajului de sensuri (inten\u0163ionat sau nu), mai ales av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 accentul pus asupra temei politice \u00een textul \u201cmanifest\u201d al viitorului secretar de stat pus de administra\u0163ia preziden\u0163ial\u0103 s\u0103 reprezinte cultura Rom\u00e2niei \u00een lume. Compunerea imaginii Eminescu-cadavru spune, intertexual, poate mult mai mult dec\u00e2t a inten\u0163ionat autorul. Voca\u0163ia excremen\u0163ial\u0103 din textele de debut ale lui Patapievici se rafineaz\u0103 aici, intervenind o subtil\u0103 abordare exegetic\u0103 necromaniac\u0103. Concep\u0163ia de abordare a tezei este tot \u00een cheie politic\u0103, de aici \u015fi invocarea integr\u0103rii euro-atlantice, un proces profund politic \u015fi de siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, nu cultural. Un \u201ctext manifest\u201d similar \u00een concluzii apar\u0163ine lui Cristian Preda, tot amploaiat al mai multor administra\u0163ii preziden\u0163iale. Cristian Preda s-a afirmat mai din timp dec\u00e2t Patapievici, \u00een 1998, \u00een Dilema, publica\u0163ia ministrului de externe al Rom\u00e2niei, Andrei Ple\u015fu. “Eminescu trebuie contestat \u015fi demitizat, dar nu pentru rudimentele sale de g\u00e2ndire politic\u0103. Din acest punct de vedere, el este realmente nul. Nu ai obiect”. Mai putin iscusit dec\u00e2t Patapievici, Preda nu s-a g\u00e2ndit s\u0103 introduc\u0103 \u015fi \u201ecestiunea siguran\u0163ei na\u0163ionale\u201d \u00een ecua\u0163ia Eminescu poate \u015fi deoarece NATO era \u00eenc\u0103 o fata morgana la vremea aceea, pentru Rom\u00e2nia \u201eprogresist\u0103\u201d.<\/p>\n

Modelul Eminescu ar fi deci, pentru epoca noastr\u0103, din punct de vedere cultural \u015fi politic, inadecvat, \u201cirecuperabil\u201d, \u201csuspect\u201d, \u201c\u00eenvechit\u201d, \u201cnul\u201d, iar junii \u015fi junicile care vor nume \u201cafar\u0103\u201d, care aspir\u0103 la sincronie european\u0103, au nevoie de alte modele, de succes, nu cadaverice. Am aflat de cur\u00e2nd \u015fi care ar fi modelele \u201cadecvate\u201d, \u201ceuro-atlantice\u201d, propuse de Patapievici, iar \u201csincronia\u201d cultural\u0103 invocat\u0103 a fost confirmat\u0103 public prin scandalurile de anul trecut legate de finan\u0163area de c\u0103tre ICR a unor juni dedica\u0163i pornografiei \u015fi promov\u0103rii simbolisticii anticre\u015ftine. \u00cen plan cultural, ne-am l\u0103murit asupra \u201cchipului nou a tinerilor care \u00een cultura rom\u00e2n\u0103 de azi doresc s\u0103-\u015fi fac\u0103 un nume\u201d. Chiar \u015fi-au f\u0103cut un fel de nume, junii \u201cprogresi\u015fti\u201d ai lui Patapievici.<\/p>\n

\u00cen plan politic, \u201csincronia\u201d, adecvarea clasei politice actuale, conform\u0103 \u00een \u00eentregime \u201cnoului canon importat din \u201c\u0163\u0103rile progresiste\u201d, s-a v\u0103dit elocvent la alegerile recente din 2008 c\u00e2nd din 18,3 milioane de rom\u00e2ni cu drept de vot au participat la vot doar 7 milioane, cea mai sc\u0103zut\u0103 rat\u0103 de participare din perioada postcomunist\u0103 a Rom\u00e2niei. Dac\u0103 ar fi fost cuprin\u015fi \u015fi cei 12 milioane de rom\u00e2ni dinafara grani\u0163elor \u00eentre cet\u0103\u0163enii cu drept de vot probabil c\u0103 ar fi fost \u015fi mai gr\u0103itoare amendarea de c\u0103tre popor a actualei clase politice, cu tot cu modelele \u201cbine v\u0103zute afar\u0103\u201d.<\/p>\n

Chipul nou al clasei politice actuale, \u201c\u00eennoite\u201d, \u201cprogresiste\u201d, integrat\u0103 euro-atlantic \u015fi pe drept cuv\u00e2nt ie\u015fit\u0103 din zodia na\u0163ionalului, cuprinde parlamentari infractori, excroci, derbedei, securi\u015fti, fo\u015fti comuni\u015fti ba chiar \u015fi un caz de c\u0103c\u0103nar\/gunoier-\u015fef\/om politic de succes.<\/p>\n

Acesta este referen\u0163ialul politic al unor Patapievici\/Preda\/Ple\u015fu, ei \u00een\u015fi\u015fi, de altfel, tot oameni politici, stipendia\u0163i cu pozi\u0163ii politice \u00een calitatea lor de noi formatori ai bursei de valori cultural-politice. \u201cBursa\u201d unde s-au \u201ctranzac\u0163ionat\u201d cel mai intens valorile conforme \u201cnoului canon importat din \u201c\u0163\u0103rile progresiste\u201d este pe Calea Victoriei, respectiv sediul GDS, institu\u0163ie fondat\u0103 de fostul comisar bol\u015fevic Silviu Brucan. Aici a fost instalat \u201cpatul lui Procust\u201d invocat de Patapievici. Racordurile mitologice pot juca feste celor care se folosesc de ele. Cu sau f\u0103r\u0103 voie, invocarea elimin\u0103rii lui Eminescu prin utilizarea de c\u0103tre Patapievici a imaginii \u201cpatului lui Procust al noului canon\u201d spune totul despre ucenicii, calfele \u015fi \u201cme\u015fterii\u201d (Mae\u015ftrii) noului canon. Procust, se \u015ftie, era un bandit, cam sadic si diabolic, un tor\u0163ionar mitologic, devenit simbol al sistemului abuziv de \u00eencadrare (prin mutilare) \u00een tipare ideologice. Patapievici, Preda, sunt doar porta-voci ideologice. Mai\u015ftrii cu func\u0163ii comisariale stau mai la fereal\u0103, me\u015fteresc prin funda\u0163ii pretins (nou) europene.<\/p>\n

Procust \u015fi sf\u00e2r\u015fitul \u201cnoului canon\u201d politic\u00a0
\n<\/strong>
\nTeza tr\u00e2mbi\u0163at\u0103 zgomotos de comisarii lui Procust, a inadecv\u0103rii cultural politice a modelului Eminescu, invocarea chiar a dezacordului dintre obiectivele de siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103 (integrarea \u00een NATO) \u015fi modelul politic eminescian se dovede\u015fte a fi, ast\u0103zi, doar o simpl\u0103 gogom\u0103nie. Cel mai important factor de amenin\u0163are la adresa siguran\u0163ei na\u0163ionale, o spun chiar rapoartele SRI, au fost chiar oamenii politici, clasa politic\u0103 \u201cprogresist\u0103\u201d din care au f\u0103cut \u015fi fac parte \u00eenv\u0103\u0163\u0103ceii \u015fi alumnii GDS-ului procustian. Jefuirea patrimoniului na\u0163ional, distrugerea sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt (certificat\u0103 de nivelul precar al genera\u0163iilor ie\u015fite de pe b\u0103ncile \u015fcolilor), f\u0103r\u00e2mi\u0163area coeziunii sociale \u015fi na\u0163ionale, impunerea unor standarde anticre\u015ftine \u00een s\u00e2nul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti (vezi interzicerea icoanelor, finan\u0163area pornografiei cu accente sataniste) sunt \u201copere\u201d ale clasei politice, \u00eendrumat\u0103 ideologic, comisarial, de mae\u015ftrii \u201cnoului canon\u201d, de \u201cprogresi\u015ftii\u201d patului lui Procust. La r\u00e2ndul lor, comisarii GDS-ului sunt finan\u0163a\u0163i chiar de noii moguli ai sistemului la care au pus um\u0103rul, pe care l-au avizat \u015fi certificat.<\/p>\n

Sistem politic \u201cbine v\u0103zut \u00eenafar\u0103\u201d, dar care a fost acum, iat\u0103, invalidat \u201c\u00een\u0103untru\u201d, chiar de aleg\u0103tori \u2013 de marea majoritate a poporului rom\u00e2n. Poporul rom\u00e2n a ar\u0103tat f\u0103r\u0103 dubiu c\u0103 sistemul noului canon politic invocat de Patapievici \u00een antitez\u0103 fa\u0163\u0103 de modelul Eminescu este cel care e, cu adev\u0103rat, \u201cpolitic incorect\u201d.<\/p>\n

\u201cNefiind oameni vrednici cari s\u0103 constituie clasa de mijloc, scaunele institu\u0163ionale existente le-au umplut caraghio\u015fii \u015fi haimanalele, oamenii a c\u0103ror munc\u0103 \u015fi inteligen\u0163\u0103 nu pl\u0103te\u015fte un ban ro\u015fu, st\u00eerpiturile, plebea intelectual\u0103 \u015fi moral\u0103. Arionii de tot soiul, oamenii cari risc\u0103 tot pentru c\u0103 n-au ce pierde, tot ce-i mai de r\u00eend \u015fi mai \u00eenjosit \u00een ora\u015fele poporului rom\u00e2nesc (…)<\/em><\/p>\n

\u0162\u0103rani? Nu s\u00eent. Proprietari nu, \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i nici c\u00eet negrul sub unghie, fabrican\u0163i \u2013 numai de palavre, meseria\u015fi nu, breasl\u0103 cinstit\u0103 n-au, ce s\u00eent dar? Uzurpatori, demagogi, capete de\u015ferte, lene\u015fi cari tr\u0103iesc din sudoarea poporului f\u0103r\u0103 a o compensa prin nimic, ciocoi boiera\u015fi \u015fi fudui(…)<\/p>\n

Oameni de stat cari nu pot justifica nici s\u0103v\u00eer\u015firea \u015fcoalei primare, advoca\u0163i f\u0103r\u0103 \u015ftirea lui Dumnezeu, pictori orbi \u015fi sculptori f\u0103r\u0103 de m\u00eeni, generali cari nu \u015ftiu citi o hart\u0103, subprefec\u0163i ie\u015fi\u0163i din pu\u015fc\u0103rie, legiutori recruta\u0163i dintre st\u00eelpi de cafenele, juc\u0103tori de c\u0103r\u0163i \u015fi oameni cu darul be\u0163iei, caraghio\u015fi care \u00eenaintea erei liberale vindeau bilete la cafe chantant, iat\u0103 banda ocult\u0103 care guverneaz\u0103 azi Rom\u00e2ni\u201d (art. Icoane vechi \u015fi icoane noi, \u00een Timpul, nr. 11, dec. 1877, Opere, X, p.19 \u015fi 110)<\/p>\n

\u201cArionii\u201d, la care se refer\u0103 Eminescu, indic\u0103 o tipologie inspirat\u0103 de figura unui om politic contemporan cu ziaristul, ministrul cultelor \u015fi instruc\u0163iunii publice, Virgil Arion, cel care a avut un rol important, ulterior mor\u0163ii lui Eminescu, \u00een stigmatizarea ziaristicii eminesciene prin ruperea \u00een dou\u0103 a operei eminesciene, cu aruncarea la co\u015f, ca netrebuitoare, a ziaristicii. Ministrul Arion a jucat un rol decisiv \u00een aceast\u0103 opera\u0163iune de extinc\u0163ie a circula\u0163iei operei jurnalistice, deoarece era vizat direct \u015fi cu autoritatea public\u0103 pe care a avut-o a instaurat, de fapt, modelul maiorescian al unui Eminescu-poet, diafan, singur, abuz\u00e2nd de cafea, obosit de munca istovitoare ca ziarist etc.<\/p>\n

Poate judeca oricine cu u\u015furin\u0163\u0103 \u201cadecvarea\u201d la realitatea de atunci dar \u015fi la actualitatea momentului politic de azi a celui pe care Arionii de azi, Patapievicii \u015fi eiusdem farinae \u015fi l-ar dori mort \u015fi ascuns \u00eentr-o debara.<\/p>\n

Marea majoritatea a rom\u00e2nilor a \u00een\u0163eles deja c\u0103 sistemul tic\u0103lo\u015fit a ocupat Rom\u00e2nia iar cadavrele politice care \u00eemput aerul Rom\u00e2niei sunt \u201ctic\u0103lo\u015fi\u0163i\u201d care se afl\u0103 \u00een b\u0103ncile Parlamentului, la Pre\u015fedin\u0163ie, la guvernare. C\u00e2t despre schele\u0163ii vechiului sistem nici m\u0103car nu mai stau \u00een debara, ci se afi\u015feaz\u0103 la vedere, \u00een posturi \u201cpre\u015fedin\u0163i de onoare\u201d, cum e cazul criminalului cu m\u00e2inile m\u00e2njite de s\u00e2nge p\u00e2n\u0103 la cot, Ion Ilici Iliescu. Situa\u0163ie care spune totul despre ce \u00eenseamn\u0103 conceptul onoarei pentru partidul de guvern\u0103m\u00e2nt din care face parte.<\/p>\n

\u201cCanonul politic\u201d procustian invocat de ciracii lui Procust este un e\u015fec total, un antimodel politic. Deocamdat\u0103 poporul rom\u00e2n nu a aplicat \u00eenc\u0103 metoda lui Tezeu, de \u201crezolvare\u201d a tor\u0163ionarului Procust, dar nu este timpul pierdut. Au trecut doar dou\u0103 decenii de la trasul cu arma \u00een strad\u0103.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Dosarul Eminescu<\/strong>\u00a0\u00a0<\/p>\n

Cei care \u00eel portretizeaz\u0103 ast\u0103zi pe Eminescu \u00een chip de cadavru \u00ee\u015fi asum\u0103 astfel, pe cale simbolic\u0103, \u015fi nu numai, filia\u0163ii str\u00e2nse cu cei care \u015fi l-au dorit pe Eminescu cadavru, \u00een epoca sa, cei care l-au \u015fi \u00eenl\u0103turat pe Eminescu din via\u0163a public\u0103, tot \u00een numele culturii politice \u201cprogresiste\u201d, invocate \u00een textul lui Patapievici. Un excurs jurnalistic lansat acum doi ani de ziari\u015fti de investiga\u0163ie afilia\u0163i la organiza\u0163ia Civic Media, pe tema sf\u00e2r\u015fitului abrupt a vie\u0163ii ziaristului \u015fi omului politic Mihai Eminescu a dat recent roade nea\u015fteptate. Ipoteza lichid\u0103rii sale fizice a fost lansat\u0103 ca o tem\u0103 de anchet\u0103 de c\u0103tre ziari\u015fti \u015fi cercet\u0103tori de marc\u0103 care au pornit un demers investigativ dedicat \u201ccolegului de breasl\u0103\u201d Mihai Eminescu. Tema de lucru a fost preluat\u0103 \u015fi urm\u0103rit\u0103 cu o deosebit\u0103 aten\u0163ie pentru cel mai mic detaliu arhivistic \u015fi istoriografic, de filosoful Constantin Barbu care a lansat nu mai pu\u0163in de zece volume, ale unei investiga\u0163ii analitice complete realizate sub egida Academiei \u015fi Funda\u0163iilor Mihai Eminescu. “Codul Invers – Arhiva \u00eennebunirii \u015fi uciderii nihilistului Mihai Eminescu”, cum se intituleaz\u0103 seria de volume cuprinde mii de pagini de documente, \u00eensemn\u0103ri \u00een facsimil din Eminescu, gr\u0103itoare despre sacrificarea sa, fotocopii ale originalelor unor acte secrte din arhivele imperiale austro-ungare, fragmente din jurnalul \u015fi memoriile regelui Carol I, din \u00eensemn\u0103rile zilnice ale lui Maiorescu \u015fi din ale altor contemporani ai crimei, p\u0103r\u0163i ale unor note informative secrete din arhivele unor servicii ale \u0163\u0103rilor europene. Un astfel de “plan de m\u0103suri” \u00een ce-l prive\u015fte pe militantul societ\u0103\u0163ii conspirative “Carpa\u0163ii” – Mihai Eminescu \u2013 poart\u0103 semn\u0103tura \u00eensu\u015fi \u00eemp\u0103ratului Franz Josef!<\/p>\n

Deoarece Eminescu era o \u0163int\u0103 de stat, o amenin\u0163are la adresa siguran\u0163ei imperiale! Context care dezv\u0103luie un Eminescu geopolitician \u015fi na\u0163ionalist implicat \u00een ac\u0163iuni conspirative pentru proiectul Daciei Moderne \u2013 Rom\u00e2nia Mare.<\/p>\n

Eminescu a devenit o victim\u0103 a regimului politic datorit\u0103 \u00een principal implic\u0103rii sale \u00een pres\u0103 \u015fi politic\u0103. Ziaristul Eminescu a fost o \u0163int\u0103 operativ\u0103 \u015fi a fost urm\u0103rit pas cu pas de agen\u0163ii secre\u0163i ai Imperiului Austro-Ungar. Eliminarea sa de pe scena politic\u0103 s-a datorat unei ac\u0163iuni conspirate executate cu profesionalism.
\n\u00a0
\nEminescu a atras una dintre cele mai complexe manevre de dezinformare \u015fi intoxicare specifice domeniului serviciilor speciale. Posteritatea sa a fost deformat\u0103 \u015fi manevrat\u0103 de toate regimurile politice care s-au succedat \u00een Rom\u00e2nia. Restabilirea adev\u0103rului despre Eminescu este o datorie de onoare a breslei ziari\u015ftilor. Ca \u015fi mul\u0163i al\u0163i ziari\u015fti Eminescu a intrat \u00een malaxorul aparatului represiv (a fost arestat de opt ori), al poli\u0163iei politice \u015fi – mai mult dec\u00e2t at\u00e2t \u2013 a devenit o problem\u0103 (\u015fi o afacere) de Stat.<\/p>\n

Cea mai \u00eensemnat\u0103 parte a activit\u0103\u0163ii sale a fost dedicat\u0103 gazet\u0103riei, politicii. Din 1876 devine ziarist profesionist, ocupa\u0163ia sa principal\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii. Debuteaz\u0103 la Curierul de Ia\u015fi apoi, \u00een 1877 este redactor la Timpul, din 1880 redactor \u015fef \u015fi redactor pe politic\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1883. \u00cen mod brutal, \u00een iunie 1883, munca sa este \u00eentrerupt\u0103 \u015fi este introdus cu for\u0163a \u00eentr-un ospiciu. Poli\u0163ia, sub comanda Puterii de stat \u00eel transform\u0103 astfel pe Eminescu \u00eentr-unul dintre primii de\u0163inu\u0163i politici ai statului modern rom\u00e2n. Oricum este primul ziarist c\u0103ruia i se pune c\u0103lu\u015f \u00een gur\u0103 \u00een aceast\u0103 manier\u0103 dur\u0103. Metoda va fi perfec\u0163ionat\u0103 sub comunism.<\/p>\n

Eminescu \u00ee\u015fi asum\u0103 ca pe o profesiune de credin\u0163\u0103 lupta pentru Rom\u00e2nia amend\u00e2nd at\u00e2t liberalii c\u00e2t \u015fi conservatorii pentru politica de cedarea \u00een interesul marelui capital \u00een chestiuni arz\u0103toare ale timpului. Scria vibrant, scria cu patos dar \u015fi cu rigoare scria cu o for\u0163\u0103 devastatoare. Maiorescu noteaz\u0103 – \u201cEminescu s-a f\u0103cut sim\u0163it de cum a intrat \u00een redac\u0163ie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logic\u0103 \u015fi verb\u201d. \u201cSt\u0103p\u00e2n pe limba neao\u015f\u0103\u201d \u015fi cu o \u201cneobi\u015fnuit\u0103 c\u0103ldur\u0103 sufleteasc\u0103\u201d, Eminescu \u00eensufle\u0163ea dezbaterea public\u0103 \u015fi totodat\u0103 izbea necru\u0163\u0103tor \u201ciresponsabilit\u0103\u0163ile factorilor politici, afacerismele, demagogia \u015fi logoreea p\u0103turii superpuse\u201d.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Eminescu – omul politic na\u0163ional\u00a0\u00a0
\n<\/strong>
\nPe scurt un ziarist de marc\u0103, o voce puternic\u0103, un spirit radical \u015fi incomod. Mihai Eminescu avea o func\u0163ie public\u0103 foarte important\u0103 ca redactor-\u015fef al ziarului Timpul, care era organ oficial al Partidului Conservator. Maiorescu \u2013 la organizarea Partidului Conservator a ar\u0103tat clar pozi\u0163ia lui Eminescu: \u201cCei 10 capi ai lui, \u015fi al 11-lea, domnul Mihai Eminescu, redactor la ziarul Timpul\u201d.<\/p>\n

Eminescu duce campanii de pres\u0103 dedicate chestiunii Basarabiei, critic\u0103 aspru Parlamentul pentru \u00eenstr\u0103inarea Basarabiei este intransigent at\u00e2t fa\u0163\u0103 de politica de opresiune \u0163arist\u0103 (\u201co ad\u00e2nc\u0103 barbarie\u201d) c\u00e2t \u015fi fa\u0163\u0103 de cea a Imperiului Austroungar \u015fi totodat\u0103 \u00ee\u015fi acuz\u0103 colegii, frunta\u015fii conservatori, c\u0103 particip\u0103 la \u00eenfiin\u0163area de institu\u0163ii bancare \u00een scop de specul\u0103. Situa\u0163ia sa la ziar devine critic\u0103 \u00een 1880 mai ales dup\u0103 ce atac\u0103 proiectul de program al partidului conservator lansat de Maiorescu \u00een care acesta pleda pentru subordonarea intereselor Rom\u00e2niei \u015fi sacrifica rom\u00e2nii afla\u0163i sub puterea Imperiului Austroungar. C\u00e2t\u0103 vreme guvernele de la Budapesta \u00eei oprimeaz\u0103 pe rom\u00e2ni \u00eengr\u0103dind accesul la \u015fcoal\u0103 \u015fi biseric\u0103, bloc\u00e2nd cultivarea limbii materne \u2013 apropierea de Imperiu nu este posibil\u0103 \u015fi nici recomandabil\u0103 avertiza jurnalistul. Viena \u00eens\u0103 atrage ca un magnet \u015fi conservatorii se cupleaz\u0103 cu liberalii \u2013 \u201cla ciolan\u201d cum ar zice azi Ion Cristoiu. P.P Carp, \u00eenalt frunta\u015f conservator devine ambasador al liberalilor la Viena \u015fi cere s\u0103 i se pun\u0103 surdin\u0103 lui Eminescu (\u00eentr-o scrisoare c\u0103tre Titu Maiorescu \u00eei atrage aten\u0163ia: “\u015fi mai potoli\u0163i-l pe Eminescu”). Sc\u00e2rbit, acesta protesteaz\u0103: \u201cSuntem b\u0103rba\u0163i noi sau ni\u015fte fameni, ni\u015fte eunuci caraghio\u015fi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedian\u0163i, saltimbanci de uli\u0163\u0103 s\u0103 ne schimb\u0103m opiniile ca c\u0103m\u0103\u015file \u015fi partidul ca cizmele?.\u201d Ca urmare \u00een noiembrie 1881 Eminescu este \u00eenlocuit de la conducerea Timpului, este retrogradat iar noul redactor \u2013 \u015fef \u00eel atac\u0103 pe Eminescu \u00een chiar ziarul pe care acesta \u00eel condusese.\u00a0\u00a0\u00a0<\/p>\n

Eminescu – \u0163inta serviciilor secrete imperiale\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u00cen 1882 Eminescu particip\u0103 la fondarea unei organiza\u0163ii cu caracter conspirativ, \u00eenscris\u0103 de fa\u0163ad\u0103 ca un ONG \u2013 \u201cSocietatea Carpa\u0163ii\u201d. Societatea \u00ee\u015fi propunea \u2013 conform Statutului, s\u0103 sprijine orice \u201c\u00eentreprindere rom\u00e2neasc\u0103\u201d. Se avea \u00eens\u0103 \u00een vedere situa\u0163ia rom\u00e2nilor din Imperiul Austro-Ungar. Considerat\u0103 subversiv\u0103 de serviciile secrete vieneze organiza\u0163ia din care f\u0103cea parte Eminescu este atent supravegheat\u0103. Sunt \u00eenfiltra\u0163i agen\u0163i \u00een preajma lui Eminescu inclusiv \u00een redac\u0163ie.<\/p>\n

Manifest\u0103rile organizate de \u201cSocietatea Carpa\u0163ii\u201d \u00eengrijorau \u00een mod deosebit reprezentan\u0163a diplomatic\u0103 a Austro-Ungariei \u00een Rom\u00e2nia. “Societatea Carpa\u0163ii”, era un adev\u0103rat partid secret de rezerv\u0103, cu zeci de mii de membri, care milita pe fa\u0163\u0103 pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar \u015fi alipirea la Tar\u0103 dar executa \u015fi ac\u0163iuni conspirative.<\/p>\n

\u00centr-o nota informativ\u0103 secret\u0103 din 7 iunie 1882, redactat\u0103 de ministrul plenipoten\u0163iar al Austro-Ungariei la Bucure\u015fti, Ernst von Mayr c\u0103tre ministrul Casei imperiale \u015fi ministrul de externe din Viena se raporta: \u201cSocietatea \u201cCarpa\u0163ilor\u201d a \u0163inut la 4 iunie o \u015fedin\u0163\u0103 public\u0103, c\u0103reia i-a precedat o consf\u0103tuire secret\u0103. Despre aceasta am primit din surs\u0103 sigur\u0103 (ceea ce \u00eenseamn\u0103 nota unui agent \u00eenfiltrat \u00een organiza\u0163ie – n.n.) urm\u0103toarele informa\u0163ii: subiectul consf\u0103tuirii a fost situa\u0163ia politic\u0103. S-a convenit acolo s\u0103 se continue lupta \u00eempotriva Monarhiei austro-ungare, dar nu \u00een sensul de a admite existen\u0163a unei \u201cRom\u00e2nii iredente\u201d. Membrilor li s-a recomandat cea mai mare precau\u0163ie.<\/p>\n

Eminescu, redactorul principal al ziarului \u201cTimpul\u201d, a f\u0103cut propunerea de a se \u00eencredin\u0163a studen\u0163ilor transilv\u0103neni de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, care pentru instruirea lor frecventeaz\u0103 institu\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de aici, sarcina pe timpul vacan\u0163ei lor \u00een patrie, s\u0103 contribuie la formarea opiniei publice \u00een favoarea unei \u201cDacii Mari\u201d. S\u0103c\u0103reanu, redactorul adjunct de la \u201cRom\u00e2na liber\u0103\u201d a dat citire mai multor scrisori din Transilvania adresate lui, potrivit c\u0103rora rom\u00e2nii de acolo a\u015fteapt\u0103 cu bra\u0163ele deschise pe fra\u0163ii lor\u201d. (Arhivele St. Buc., Colec\u0163ia xerografii Austria, pach. CCXXVI\/1, f.189-192, Haus \u2013 Hof – und Staatsarchiv Wien, Informationsburo, I.B.-Akten, K.159)<\/p>\n

Un alt un raport confiden\u0163ial c\u0103tre Kalnoky, ministrul de externe al Austroungariei, informa despre o alt\u0103 adunare a Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii, din care rezult\u0103 c\u0103 un anume Lachman, redactor la ziarul \u201eBukarester Tageblatt\u201d \u015fi foarte activ spion austriac, avea ca sarcin\u0103 urm\u0103rirea pas cu pas mai ales a lui Eminescu. \u00cen contextul notei informative se mai nume\u015fte un agent din vecin\u0103tatea imediat\u0103 a lui Eminescu, care ar fi putut fi chiar vicepre\u015fedintele Societ\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii, despre care se scrie negru pe alb c\u0103 este nici mai mult nici mai pu\u0163in dec\u00e2t \u2026 spion austriac. (numele acestuia reapare ulterior \u00een procesul verbal dresat de comisarul Niculescu cu ocazia arest\u0103rii lui Eminescu: \u201cinformat de d.d. G.Oc\u0103\u015fanu \u015fi V.Siderescu c\u0103 amicul lor d-l Mihai Eminescu, redactorul ziarului Timpul, ar fi atins de aliena\u0163ie mintal\u0103\u201d.)<\/p>\n

Eminescu avea o statur\u0103 public\u0103 impresionant\u0103 \u015fi era perceput drept un cap al conservatorismului dar \u015fi al luptei pentru unitate na\u0163ional\u0103 coordonate ulterior printr-o \u00eentreag\u0103 re\u0163ea de societ\u0103\u0163i studen\u0163e\u015fti din ora\u015fe centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare. S-a creat un fel de network care avea ca obiectiv direct lupta pentru unitatea politic\u0103 a rom\u00e2nilor. Pe l\u00e2ng\u0103 societatea \u201cCarpa\u0163ii\u201d, au mai ap\u0103rut la Budapesta societatea \u201cPetru Maior\u201d, la Viena \u201cRom\u00e2nia jun\u0103\u201d, la Cern\u0103u\u0163i \u201cJunimea\u201d, \u201cDacia\u201d, \u201cBucovina \u015fi Moldova\u201d, \u00een Transilvania societatea \u201cAstra\u201d \u015fi \u00een vechea Rom\u00e2nie, \u201cLiga pentru unitatea cultural\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor \u00een vechea Rom\u00e2nie\u201d, care avea filiale inculsiv la Paris. Toate aceste organiza\u0163ii se aflau \u00een obiectivul serviciilor secrete ale Austro-Ungariei, fiind intens \u00eenfiltrate \u015fi supravegheate. Colec\u0163ia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Eminescu, considerat un lider primejdios. Eminescu era urm\u0103rit pas cu pas. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucure\u015fti, \u00eel \u00eens\u0103rcinase pe F. Lauchman \u00een acest sens: \u201cEminescu este \u00een permanen\u0163\u0103 urm\u0103rit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observa\u0163ie mi\u015fcarea (\u201ciridenta\u201d) ardelenilor din Bucure\u015fti \u015fi ale c\u0103rui rapoarte sunt ast\u0103zi cunoscute\u201d. O not\u0103 informativ\u0103 a baronului von Mayr denun\u0163a articolul lui Eminescu din \u201cTimpul\u201d, privitor la expansiunea catolicismului \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u00cen 1883 Eminescu realizeaz\u0103 un tablou al maghiariz\u0103rii numelor rom\u00e2ne\u015fti \u00een Transilvania \u015fi \u00eel ridiculizeaz\u0103 pe rege, pe Carol I pentru lipsa sa de autoritate. Condamn\u0103 guvernul liberal pentru politica extern\u0103 \u015fi intern\u0103, denun\u0163\u0103 c\u00e2rd\u0103\u015fia conservatorilor cu liberalii \u015fi devine o povar\u0103 incomod\u0103 pentru toat\u0103 lumea. Tiradele \u015fi intransigen\u0163a sa deranjau toate taberele. Eventualitatea ca acesta s\u0103 devin\u0103 c\u00e2ndva parlamentar \u2013 ca mul\u0163i al\u0163i ziari\u015fti, ar fi fost nefast\u0103 pentru puterile externe din jurul Rom\u00e2niei, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil \u015fi neconvenabil intereselor acestora. Eminescu este informat \u015fi simte c\u0103 i se preg\u0103te\u015fte ceva.\u00a0\u00a0<\/p>\n

\u201cMoartea civil\u0103\u201d<\/p>\n

\u00a0\u00cen 28 iunie 1883 se str\u00e2nge la\u0163ul. Este luat pe sus de poli\u0163ie \u015fi b\u0103gat cu for\u0163a la ospiciu. Sunt \u00eenc\u0103lcate desigur toate normele legale \u015fi i se \u00eensceneaz\u0103 unul dintre cele mai murdare procese de def\u0103imare \u015fi lichidare civil\u0103 la care au participat inclusiv \u201capropia\u0163i\u201d interesa\u0163i prin diferite mijloace.<\/p>\n

Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte important\u0103 pentru istoria \u015fi politica Rom\u00e2niei nu doar datorit\u0103 arest\u0103rii lui Eminescu. Exact \u00een aceast\u0103 zi, Austro-Ungaria a rupt rela\u0163iile diplomatice cu statul rom\u00e2n timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegram\u0103 lui Carol I prin care Germania amenin\u0163a cu r\u0103zboiul. \u00cen cursul verii Imperiul Austroungar a executat manevre militare \u00een Ardeal pentru intimidarea Regatului Rom\u00e2niei iar presa maghiar\u0103 perorase pe tema necesit\u0103\u0163ii anex\u0103rii Valahiei. \u00cemp\u0103ratul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de amenin\u0163\u0103ri, \u00een care soma Rom\u00e2nia s\u0103 intre \u00een alian\u0163\u0103 militar\u0103 iar Rusia cerea, de asemenea, satisfac\u0163ii.<\/p>\n

Guvernul a desfiin\u0163at “Societatea Carpa\u0163ii” chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei \u00een Bucure\u015fti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu. Totodat\u0103 cu arestarea \u015fi internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii \u015fi perchezi\u0163ii ale sediului \u201cSociet\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii\u201d au fost devastate sediile unor societ\u0103\u0163i na\u0163ionale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagr\u0103 a Vienei \u015fi au fost intentate procese ardelenilor.<\/p>\n

Exact \u00een aceast\u0103 zi trebuia de fapt s\u0103 se semneze tratatul secret de alian\u0163\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u015fi Tripla Alian\u0163\u0103 format\u0103 din Austro-Ungaria, Germania \u015fi Italia. Tratatul \u00eensemna aservirea Rom\u00e2niei Austro-Ungariei \u00een primul r\u00e2nd ceea ce excludea revendicarea Ardealului. Bucure\u015ftiul era dominat de ardeleni care ridicau vocea din ce \u00een ce mai puternic pentru eliberarea Ardealului, pentru drepturile rom\u00e2nilor asupri\u0163i de unguri. Eminescu era \u00een centrul acestor manifest\u0103ri. Tratatul urma s\u0103 interzic\u0103 brusc orice proteste pentru eliberarea Ardealului iar condi\u0163ia semn\u0103rii tratatului era anihilarea revendic\u0103rii Ardealului de la Bucure\u015fti. \u201cDirectiva de sus\u201d s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele. A\u015fa zisele \u201cinterese de stat\u201d l-au nimicit pe t\u00e2n\u0103rul redactor \u2013 poten\u0163ial\u0103 mare figur\u0103 politic\u0103 a Rom\u00e2niei Mari, tocmai \u00een anul c\u00e2nd \u00eemplinea 33 de ani, v\u00e2rsta jertfei lui Ioan Botez\u0103torul \u015fi a lui Iisus. Tratatul a fost semnat p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 \u00een septembrie 1883 ceea ce a mutat lupta ardelenilor \u00een Ardeal.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Lichidarea\u00a0
\n<\/strong>
\nCe urmeaz\u0103 \u00een anii urm\u0103tori este un co\u015fmar \u2013 bine regizat, \u00een care rolurile sunt asumate de personajele politice ale vremii. Distrugerea lui Eminescu este deliberat\u0103 \u015fi va duce la moartea sa. Poli\u0163ia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele \u015fi toate documentele \u2013 cic\u0103 s\u0103 nu fie distruse \u2013 depun\u00e2ndu-le, selectiv, la Academie dup\u0103 ani buni. Eminescu nu \u015fi-a mai vazut niciodat\u0103 coresponden\u0163a, c\u0103r\u0163ile, notele. \u00cen manuscrisele din acei ani, cele care au sc\u0103pat nedistruse de Maiorescu, sunt \u00eensemn\u0103ri derutante, care arat\u0103 nivelul la care era hot\u0103r\u00e2t s\u0103 ac\u0163ioneze Eminescu ca lider al \u201cSociet\u0103\u0163ii Carpa\u0163ii\u201d. Planurile lui Eminescu, vizau contracararea consecin\u0163ele unei alian\u0163e a Casei Regale din Rom\u00e2nia cu lumea german\u0103, proiecte cu adev\u0103rat \u201csubversive\u201d, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la o r\u0103sturnare a lui Carol I. Este u\u015for de \u00een\u0163eles c\u0103 ac\u0163iunile sale au fost dejucate prin metodologia tipic\u0103 \u201cm\u0103surilor active\u201d specifice serviciilor secrete de acum dar \u015fi de atunci. Nimic nou sub soare pe c\u00e2mpul \u201coperativ\u201d. Se lanseaz\u0103 zvonul nebuniei inexplicabile, se insist\u0103 pe activitatea sa poetic\u0103 – romantic\u0103, se inventeaz\u0103 povestea unei boli venerice. Este apoi otr\u0103vit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este b\u0103tut \u00een cap cu fr\u00e2nghia ud\u0103, i se fac b\u0103i reci \u00een plin\u0103 iarn\u0103, este umilit \u015fi zdrobit \u00een toate felurile imaginabile. Nu mai are unde s\u0103 scrie, se resemneaz\u0103 cu situa\u0163ia sa de condamnat politic \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 destinul \u2013 nu f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a lupta p\u00e2n\u0103 \u00een ultima clip\u0103. \u00cen 1888, Veronica Micle reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00eel aduc\u0103 pe Eminescu la Bucure\u015fti, unde urmeaz\u0103 o colaborare anonim\u0103 la c\u00e2teva ziare \u015fi reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemic\u0103 ce va zgudui guvernul rup\u00e2nd o coali\u0163ie destul de fragil\u0103 de altfel a conservatorilor (care luaser\u0103, \u00een fine, puterea) cu liberalii. Repede se afl\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103 autorul articolului \u00een chestiune este “bietul Eminescu” \u015ei tot at\u00e2t de repede acesta este c\u0103utat, g\u0103sit \u015fi internat din nou la balamuc \u00een martie 1889. Eminescu este scos complet din circuit iar opera sa politic\u0103 a fost pus\u0103 la index.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Def\u0103imarea<\/strong>\u00a0<\/p>\n

Def\u0103imarea sa nu a \u00eencetat \u00eens\u0103 la peste un secol de la uciderea sa. Adev\u0103rate campanii continu\u0103 \u015fi azi. I se fac rechizitorii \u015fi procese de inten\u0163ie, este proclamat drept proto-fascist. Abia recent s-a dovedit, prin contribu\u0163ia unor speciali\u015fti \u00een medicin\u0103 legal\u0103 – cum este Vladimir Beli\u015f, fost director al Institutului de Medicin\u0103 Legal\u0103 sau cu aportul doctorului Vuia c\u0103 mitul bolilor sale a fost o intoxicare de cea mai joas\u0103 spe\u0163\u0103. Pun\u00e2nd cap la cap toate dovezile str\u00e2nse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie: “Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific, autor a peste 100 de lucr\u0103ri din domeniul patologiei creierului, sunt c\u00e2t se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues \u015fi nu a avut o demen\u0163\u0103 paralitic\u0103”. Lui Eminescu i s-a f\u0103cut autopsia \u00een ziua de 16 Iunie 1889, exist\u00e2nd un raport depus la Academie, nesemnat \u00eens\u0103. Creierul s\u0103u, dup\u0103 autopsie, s-a constatat c\u0103 are 1495 de grame, aproape c\u00e2t al poetului german Schiller, iar apoi este “uitat” pe fereastr\u0103, \u00een soare. Creierul s\u0103u era o dovad\u0103 st\u00e2njenitoare a falsit\u0103\u0163ii teoriei sifilisului \u2013 deoarece aceast\u0103 boal\u0103 m\u0103n\u00e2nc\u0103 materia cerebral\u0103. \u00cen manualele de ast\u0103zi continua \u00eens\u0103 propagarea opera\u0163iunii de dezinformare coordonat\u0103 de serviciile secrete al Austroungariei. \u201c\u0162inta\u201d Eminescu \u00eenc\u0103 preocup\u0103 diferite cancelarii \u015fi \u201cgrupuri de prestigiu\u201d – \u00een fapt extensii ale unor grupuri de putere care \u00ee\u015fi perpetueaz\u0103 misiunea de destructurare a valorilor simbolice ale Rom\u00e2niei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adevarul despre Eminescu-120 de ani de la ucidere Scris de George Roncea 2009 este anul de\u015ftept\u0103rii, un an aflat sub semnul Eminescu. Au trecut o sut\u0103 \u015fi dou\u0103zeci de ani de la moartea sa. Pentru prima oar\u0103 \u00eens\u0103, circumstan\u0163ele reale ale mor\u0163ii sale sunt puse \u00een discu\u0163ie public\u0103 iar conturul activit\u0103\u0163ii sale politice \u015fi jurnalistice […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[107],"tags":[45,1582],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/562"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=562"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/562\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":565,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/562\/revisions\/565"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=562"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=562"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=562"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}