{"id":597,"date":"2009-12-04T17:37:45","date_gmt":"2009-12-04T16:37:45","guid":{"rendered":"http:\/\/bassdu.mine.nu\/?p=597"},"modified":"2009-12-04T17:37:45","modified_gmt":"2009-12-04T16:37:45","slug":"noi-nu-suntem-urmasii-romei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/?p=597","title":{"rendered":"Noi nu suntem urmasii Romei !"},"content":{"rendered":"<p><strong>SE RESTABILE\u015eTE DREPTATEA! A C\u00c2TA OAR\u0102?<\/strong><\/p>\n<p><strong>Prof. Mariana Terra<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<strong><em>Societatea Interna\u0163ional\u0103 &#8220;Re\u00eenvierea Daciei&#8221; \u015fi revista &#8220;Dacia magazin&#8221;<\/em><\/strong><strong><em> se m\u00e2ndresc cu faptul c\u0103 ideile \u015fi dovezile \u00a0despre vechimea \u015fi prioritatea culturii daco-ge\u0163ilor \u00een ansamblul concertului mondial cultural &#8211; \u00a0idei ilustrate cu competen\u0163\u0103 \u00een cartea doctorului Napoleon S\u0103vescu, &#8220;Noi nu suntem urma\u015fii Romei&#8221; &#8211; \u00ee\u015fi g\u0103sesc confirmarea, o dat\u0103 \u00een plus, \u00een expozi\u0163ia deschis\u0103 \u00een New York la &#8220;Institutul pentru studiul lumii antice&#8221; din cadrul Muzeului Universit\u0103\u0163ii din Manhattan ( 15 E 84 St ) unde pot fi v\u0103zute \u015fi admirate exponate uluitoare ce dovedesc, f\u0103r\u0103 niciun dubiu, c\u0103 CEA MAI VECHE CULTUR\u0102 A LUMII A FOST \u00ceN SPA\u0162IUL NOSTRU DE ORIGINE (s.r.)<\/em><\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0<\/strong><strong>&#8220;THE NEW YORK TIMES&#8221;, c<\/strong><strong>el mai prestigios ziar din Statele Unite ale Americii, public\u0103, la 1decembrie a.c. &#8211; \u00een sec\u0163iunea <em>Science &#8211;<\/em> un articol despre aceast\u0103 expozi\u0163ie, articol scris de John Noble Wilford \u015fi intitulat &#8220;A Lost European Culture, Pulled From Obscurity&#8221;.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0Prezent\u0103m mai jos fragmente traduse \u00een limba rom\u00e2n\u0103 din acest articol.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0<\/strong><strong>O CULTUR\u0102 EUROPEAN\u0102 PIERDUT\u0102,<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0SCOAS\u0102 DIN OBSCURITATE<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0<\/strong><strong>\u00a0\u00a0\u00cenaintea gloriei care a fost Grecia \u015fi Roma, \u00eenainte chiar de primele ora\u015fe ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au tr\u0103it \u00een valea de jos a Dun\u0103rii \u015fi la poalele Balcanilor oameni care au fost primii \u00een art\u0103, tehnologie \u015fi comer\u0163 la mare distan\u0163\u0103. <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0Timp de 1.500 de ani, \u00eencep\u00e2nd mai devreme de anul 5.000 \u00ce.Chr., ei au lucrat p\u0103m\u00e2ntul \u015fi au construit ora\u015fe, unele cu 2.000 de locuin\u0163e. Ei au fost me\u015fteri pricepu\u0163i \u00een arta bronzului, noua tehnologie a acelui timp. \u00cen mormintele lor s-a g\u0103sit o varietate impresionant\u0103 de ornamente de cap \u015fi bijuterii pentru g\u00e2t \u015fi, \u00eentr-un cimitir, au fost descoperite, ca ansamblu de aur, cele mai vechi artifacte din \u00eentreaga lume. <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0Uluitoarele desene ale vaselor vorbesc de rafinamentul limbajului vizual al culturii lor&#8230; <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0Peste 250 de artifacte muzeale din Bulgaria, Moldova \u015fi Rom\u00e2nia sunt expuse pentru prima dat\u0103 \u00een Statele Unite.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0Doctorul David W. Anthony, profesor de antropologie la colegiul Hartwick din Oneonta, NY, curatorul expozi\u0163iei: &#8220;Vechea Europ\u0103 a fost printre cele mai sofisticate \u015fi tehnologic avansate locuri din lume&#8221; \u015fi a devzoltat &#8220;multe dintre semnele politice, tehnologice \u015fi ideologice ale civiliza\u0163iei.&#8221;&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0La recenzia f\u0103cut\u0103 expozi\u0163iei, Roger S. Bagnall, director al institutului, a m\u0103rturisit c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum &#8220;Foarte mul\u0163i arheologi nu auziser\u0103 de aceste vechi culturi europene&#8221;. Admir\u00e2nd ceramicile colorate, Dr. Bagdall, un specialist \u00een arheologia egiptean\u0103, a remarcat c\u0103, \u00een acel timp, &#8220;egiptenii cu siguran\u0163\u0103 nu f\u0103ceau vase ca acestea.&#8221;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0Un catalog al expozi\u0163iei, publicat de Princeton University Press, este primul compendiu de cercetare \u00een englez\u0103 despre descoperirile Vechii Europe&#8230; Cartea include eseuri ale exper\u0163ilor din Marea Britanie, Fran\u0163a, Germania, Statele Unite \u015fi din \u0163\u0103rile \u00een a existat acea cultur\u0103&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0Pe un vast teritoriu care acum apar\u0163ine Bulgariei \u015fi Rom\u00e2niei, oamenii s-au stabilit \u00een sate cu una sau mai multe case adunate \u00een\u0103untrul gardurilor. Casele, unele cu dou\u0103 etaje, erau \u00eencadrate \u00een lemn, cu pere\u0163i \u00een tencuial\u0103 de argil\u0103 \u015fi podea din p\u0103m\u00e2nt \u00eent\u0103rit&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0C\u00e2teva ora\u015fe ale oamenilor din Cucuteni,&#8230; o cultur\u0103 robust\u0103 din nordul vechii Europe, au crescut la mai mult de 800 de acri, ceea ce arheologii consider\u0103 un spa\u0163iu mai mare dec\u00e2t orice alt\u0103 a\u015fezare uman\u0103 cunoscut\u0103 \u00een acel timp. Escava\u0163ii viitoare au rolul de a descoperi dovezi definitive ale palatelor, templelor sau ale cl\u0103dirilor civice mari&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0Una dintre cele mai cunoscute (figurine) este figura \u00een argil\u0103 ars\u0103 a uni om care \u015fade, cu umerii apleca\u0163i \u015fi m\u00e2inile la fa\u0163\u0103, ca \u00eentr-o contemplare. Numit &#8220;G\u00e2nditorul&#8221;, \u00a0aceast\u0103 pies\u0103 \u015fi o figurin\u0103 feminin\u0103 au fost g\u0103site \u00eentr-un cimitir al culturii Hamangia, \u00een Rom\u00e2nia&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0 \u00a0Un set de 21 de figurine feminine mici, a\u015fezate \u00een cerc, a fost g\u0103sit \u00eentr-un site apar\u0163in\u00e2nd perioadei pre-Cucuteni din nord-estul Rom\u00e2niei&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0 \u00a0&#8220;G\u00e2nditorul&#8221;, de exemplu, e\u015fti tu sau eu, arheologii \u015fi istoricii confrunta\u0163i cu \u015fi perplec\u015fi de c\u0103tre o cultur\u0103 &#8220;pierdut\u0103&#8221; din sud-estul Europei, cultur\u0103 care a avut o via\u0163\u0103 adev\u0103rat\u0103 \u00eenainte ca un singur cuv\u00e2nt s\u0103 fi fost scris \u015fi o singur\u0103 roat\u0103 mi\u015fcat\u0103.&#8221;&#8230;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>N.R. Expozi\u0163ia este deschis\u0103 publicului larg p\u00e2n\u0103 \u00een 25 aprilie 2010.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Pe internet se pot vedea exponate la site-ul: <\/strong><strong><a href=\"http:\/\/www.nytimes.com\/2009\/12\/01\/science\/01arch.html\">http:\/\/www.nytimes.com\/2009\/12\/01\/science\/01arch.html<\/a><\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Nota redac\u0163iei<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Unii dintre cei mai renumi\u0163i arheologi ai lumii sunt ului\u0163i \u015fi \u00a0recunosc vechimea \u015fi perfec\u0163iunea culturii \u00eenflorite pe meleagurile noastre str\u0103bune cu mult \u00eenaintea cunoscutelor civiliza\u0163ii grece\u015fti \u015fi romane.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Continuitatea noastr\u0103 ca popor evoluat \u00eenc\u0103 de la r\u0103s\u0103ritul civiliza\u0163iei mondiale este dovedit\u0103, de asemenea, prin tradi\u0163iile populare care s-au p\u0103strat p\u00e2n\u0103 \u00een vremea noastr\u0103. <\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Discontinuitatea noastr\u0103 ca popor \u015fi ca limb\u0103 exist\u0103 numai \u00een mintea acelora pentru care adev\u0103rul \u015fi dovezile \u015ftiin\u0163ifice remarcabile nu \u00eenseamn\u0103 nimic, fiindc\u0103 minciuna \u015fi dezinformarea perpetuate de-a lungul anilor sunt alia\u0163ii lor la care, spre ru\u015finea lor, nu renun\u0163\u0103.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Noi avem sacra datorie fa\u0163\u0103 de contemporani \u015fi fa\u0163\u0103 de urma\u015fi de a prezenta adev\u0103rul, a\u015fa cum a fost scos la iveal\u0103 din cea\u0163a trecutului.<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0Iar expozi\u0163ia recent deschis\u0103 \u00een New York despre cultura vechii Europe, \u00een care aportul rom\u00e2nesc este de 80%, ne \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte s\u0103 \u00a0spunem lumii, din nou, tare \u015fi r\u0103spicat: &#8220;Noi nu suntem urma\u015fii Romei!&#8221;<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>SE RESTABILE\u015eTE DREPTATEA! A C\u00c2TA OAR\u0102? Prof. Mariana Terra \u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0 \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0Societatea Interna\u0163ional\u0103 &#8220;Re\u00eenvierea Daciei&#8221; \u015fi revista &#8220;Dacia magazin&#8221; se m\u00e2ndresc cu faptul c\u0103 ideile \u015fi dovezile \u00a0despre vechimea \u015fi prioritatea culturii daco-ge\u0163ilor \u00een ansamblul concertului mondial cultural &#8211; \u00a0idei ilustrate cu competen\u0163\u0103 \u00een cartea doctorului Napoleon S\u0103vescu, &#8220;Noi nu suntem urma\u015fii Romei&#8221; &#8211; \u00ee\u015fi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[64],"tags":[45,168,167],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/597"}],"collection":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=597"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/597\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":599,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/597\/revisions\/599"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=597"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=597"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bassdu.mine.bz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=597"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}