Join Us on FACEBOOKVă invit să vă alăturaţi grupului Facebook Mişcarea DACIA, ce-şi propune un alt fel de a face politică!

Citiţi partea introductivă şi proiectul de Program, iar dacă vă place, veniţi cu noi !
O puteţi face clicând alături imaginea, sau acest link




DRAJNA DE SUS (2)

Settembre 10th, 2013 No Comments   Posted in Attualità

La o aruncătură de băţ de casa mea, se află CASTRUL ROMAN , ce urmează să fie explorat mai profund, începând din luna August a acestui an.
Am fost chiar martor ocular la o primă vizită a echipei ce se va ocupa de explorare.

Iată câteva detalii, desprinse din documentaţia Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova :

„Castrul roman este situat în sud-estul Drajnei de Sus, pe platoul dealului Grădiştea, la altitudine de 475m,separat pe linia nord-sud de valea râului Drajna şi pârâul Ogretin. Castrul intră în literatura de specialitate după 1888, prin publicarea de către Gr. Tocilescu a unor serii de ştampile cu numele unităţilor militare cantonate acolo. Meritul descoperirii castrului îi revine lui M.D. Bazilescu profesor la Drajna.
Grigore Tocilescu face săpături în anul 1888 de mică amploare, în zona hypocaustului, rezultate ce vor fi publicate.Grigore Tocilescu a realizat câteva sondaje şi a descoperit cărămizi şi ţigle cu ştampilele legiunilor I Italica,V Macedonica, XI Claudia şi a cohortei Commagenorum.
M.D. Brazilescu va publica la rândul său o notă în Marele Dicţionar Geografic al României. În 1932 Constantin Daicoviciu publica o serie de ştampile din materiale aduse de M.D. Bazilescu. Cercetări de suprafaţă a realizat si M. Al. Baracila. Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1939-1940 de către profesorul Gheorghe Ştefan. S-a constatat că acest castru are forma dreptunghiulară cu dimensiunile 176x200m, că există un singur strat de dărâmături. Alături de obiectele specifice au fost descoperite şi monedele, cele mai recente fiind din anul 116-117 din ultimii ani de domnie ai împăratului Traian.
În urma săpăturilor arheologice reîncepute în anul 1992 în incinta castrului s-au descoperit numeroase cărămizi cu ştampile care atestă prezenţa unor trupe romane precum:Cohors I Flavia Commagenorum, Pomenită şi într-o diplomă militară din anul 105 p.Chr. printre trupele provinciei din sudul Dunarii; precum si trei detaşamente din legiunile I Italica staţionate la Novae (Sistov), V Macedonia staţionată la Troesmis (Iglita) şi XI Claudia Pia Fidelis staţionată la Durostorum (Silistra). După monedele descoperite aici, castrul a funcţionat numai în timpul domniei împăratului Traian şi avea sarcina supravegherii populaţiei băştinaşe. Urmele ceramice dovedesc prezenţa unei populaţii getice după părăsirea castrului de către trupele romane în urma retragerii aureliene.
Construirea castrului de la Drajna de Sus este legată probabil de acţiunile lui Laberius Maximus în zonă, desfăşurate în cursul primului război daco-roman (101-102) şi care aveau ca obiectiv fructificarea victoriei obtinuţe anterior de roman în provincia Moesia Inferior,cu prilejul atacurilor combinate ale dacilor şi ale roxolanilor. Laberius urmărea prin aceste operaţiuni atât destrămarea alianţei dintre daci şi roxolani, prin înfrângerea acestora din urmă, şi implicit transformarea lor în popor clientelar Imperiului Roman,cât şi împiediacrea unei concentrări de forţe din partea dacilor pe frontul principal de război. Acţiunile lui Laberius Maximus la nordul Dunării s-au desfăşurat în toamna anului 101, romanii neavând probabil timp necesar încheierii operaţiunilor din cauza venirii iernii, care a adus cu sine necesitatea construirii de castre. Odata cu venirea primăverii, Laberius lasă în castrele construite mici garnizoane, se deplasează pe Olt şi ajută ulterior la desfăşurarea ofensivei romane spre Mureş şi mai apoi în valea Streiului.
Castrul de la Drajna de Sus, alături de cele de la Mălăieşti şi Pietroasele a servit aşadar ca adăpost armatelor lui Laberius Maximus în timpul iernii din 101-102, urmând ca în primăvara anului 102 să reprezinte baza operaţiunilor desfăşurate de acesta la nord de munţi. După încheierea păcii castrul roman de la Drajna de Sus rămane ocupat de Cohors I Commagenorum. De altfel, Muntenia şi toată partea răsăriteană până la hotarul cu roxolanii, sunt anexate provinciei Moesia Inferior. Castrul de la Drajna de Sus a fost utilizat de romani probabil până la anii 117/118 p. Chr. Castrul roman se află situat la sud-est de satul Drajna de Sus pe dealul Grădiştea. Aşa cum a fost remarcat in literatura istorică pe baza dovezilor epigrafice şi numismatice, castrul roman de la Drajna de Sus a aparţinut provinciei Moesia Inferior care a fost extinsă la nord de Dunare între anii 101-117/8 p. Chr. În această perioadă, castrul roman de la Drajna de Sus pare să fi fost cea mai mare bază militara romană situată strategic pe deal, controlând astfel căile de acces în vale. Rolul său principal este în legatură directă cu castrele de la Mălăieşti, Târgşorul Vechi şi Voineşti, împreună cu care făcea parte dintr-un sistem de apărare în primele decenii ale secolului al-II-lea p. Chr, prin care controlau trecerea din şi spre sud-estul Transilvaniei prin trecătorile muntoase.
Siteul arheologic de la Drajna de Sus este înscris pe Lista Monumentelor Istorice din anul 2004, publicată în Monitorul Oficial numarul 646 bis din 16 aprilie 2004. Are codul PH-I-s-B-16174.
Campania arheologică 2011 şi săpăturile sistematice sunt derulate de Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova în colaborare cu Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” – Bucureşti şi Institutul de cercetări eco-muzeale Tulcea”

Iată mai jos câteva fotografii personale de la faţa locului, unde se găsesc grămezi impresionante de relicte arheologice (clicaţi pe fotografie, pentru mărire) :

metrii cubi de relictecărămidă cu însemnele cohortei
cărămizi cu însemne de legiuni 1 
Pardoseală tipică romană
Părţi ale Hypocaustului
„secretara” mea

Drăjneantubatură aparţinând unui Hypocaust (sistem de încălzire centrală)

Acest Castru, ar părea că dă „apă la moară” LATINOPAŢILOR, dar este valabil exact CONTRARIUL !
Păi dacă a fosr folosit de romani între 102 şi 117 d.C., aşa cum demonstrează monedele descoperite, care se limitează la vremea lui Traian, înseamnă că atât „înainte”, cât şi „după”, romanii nu prea au mai pus piciorul pe acolo !!!
Cei 16 ani de acertare a romanilor, nu puteau da naştere la „modificări genetice” în populaţia băştinaşă, aceasta lăsând urme arheologice mult mai profunde, dacă ţinem cont de cei câţiva metrii cubi de cioburi şi materiale de construcţie aparţinătoare daco-geţilor.
Chiar şi un eventual „accident” (viol, prostituţie, etc.) s-ar fi estompat de-a lungul generaţiilor următoare !
Cert este că ceea ce nu se regăseşte în documentaţia Muzeului de Istorie şi Arheologie Prahova, este referirea la… SARE, Drajna fiind la 1o km de actualul Slănic Prahova !  Ştim cu toţii importanţa SĂRII pentru om, animale şi… romani !?
Tot aici se găseau şi „gropile de smoală”, de fapt zăcăminte petrolifere de suprafaţă, de unde se extrăgeau diverse fracţiuni ale petrolului (ungere, combustie, izolaţie, etc.).
Apropos de SMOALĂ, sau ZMOALĂ cum i se mai zice în sate, DEX-ul spune că vine din slavonă, deşi azi, ruşii spun  „шаг”, sârbo-croaţii spun „nagib”, bulgarii spun „катран”, slovacii spun „stúpanie”, iar polonezii spun „pak” !?… adică noi suntem mai slavoni ca slavii ???…  sau slavii au împrumutat de la noi cuvântul, că doar aici erau gropile de smoală ???
Zona văii Teleajenului şi Buzăului sunt renumite pentru FRUCTE şi derivatele lor alcoolice : VINUL şi ŢUICA, dar şi pentru STUPĂRIT, favorizat tocmai de bogăţia FLOREI SUBMONTANE.
Importante resurse mai sunt APA, CĂRBUNELE, CALCARUL, LEMNUL, ca să nu mai pomenim… OILE.
Poziţia strategică a Drajnei, rezultă din faptul că de aici se pot controla trei mari căi de acces spre Transilvania : Cheia-Săcele, Slon-Tabla Buţii şi Chiojd-Vama Buzăului, toate cu „plecare” de la Târşor, în vecinătatea Ploieştiului, de unde mai pleca şi drumul de pe Valea Prahovei.
În vecinătatea Castrului Drajna, care se află „pe vale”, ca toate castrele şi aşezările romane, cu scopul evident de CONTROL AL CĂILOR DE ACCES, se ridică muntele CETĂŢEA.  Sunt voci care suspectează că RAMIDAVA, încă nelocalizată de istorici, ar fi prin zonă !?
Evident că pe romani nu-i interesa „apărarea pe înălţimi” şi nu ar fi exclus, ca aceştia să fi procedat ca la Sarmizegetusa, demolând fortificaţiile de pe înălţimi şi „coborând” aşezările, conform propriilor interese.
Remarcaţi şi denumirea zonei Castrului Drajna : GRĂDIŞTE !!!
Zona Prahovei, Teleajenului şi Buzăului, sunt renumite pentru bogăţia descoperirilor arheologice, deşi explorările au fost foarte rare. Să ne amintim de COIFUL DE AUR DE LA COŢOFENEŞTI, datat în sec. al V-lea î.C.
Promit să aprofundez chestiunea, fiindu-mi „la îndemână” !

DRAJNA DE SUS (1)

Settembre 9th, 2013 No Comments   Posted in Attualità

Neam de neamu meu, atât din partea mamei , cât şi a tatălui, a sălăşluit între văile Teleajenului şi Buzăului.
Dacă ŢEVARII din partea tatălui erau moşneni lemnari şi oieri din părţile Starchiojdului, cei din partea mamei , PÂNTEŞTII, sunt atestaţi documentar din 10 Iulie 1517, de pe vremea lui Neagoe Basarab.
Obştea, în care erau oameni de frunte şi căreia Neagoe Basarab le întărea prin respectivul document, proprietatea în devălmăşie a munţilor din zonă,  se numea chiar „OBŞTEA STĂNEŞTI-PÂNTEŞTI”.
Că erau „oameni de seamă” , o demonstrează şi faptul că au ctitorit o Biserică în satul lor DRAJNA DE SUS, numită şi azi BISERICA PÂNTEŞTILOR.
La loc de cinste în faţa bisericii, se află înmormântaţi bunica mea după mamă ANA POPESCU – PÂNTEA şi bunicul NICOLAE POPESCU-DRAJNA, de fel, tot starchiojdean, ca şi Ţevarii.

Mormântul străbunilor mei

Mormântul străbunilor mei

În acest cimitir, se află şi o cruce masivă dintr-o piatră de circa 100 cm înâlţime şi 25 cm grosime, cu scriere probabil slavonă spre bază, cu un simbol solar central , asemenea celui de la Fântâna lui Mihai de la Măgura (vezi fotografii Congres Dacologie)  şi din alte zeci de locaţii de pe teritoriul României, dar nu numai !

cruce Biserica Pânteşti

Acelaşi simbol, se află şi pe drapelul Ligii Nordului din Italia, cu denumirea de SOARELE ALPILOR.  Menţionez că „nordiştii” din Italia, se consideră urmaşi ai CELŢILOR care populau nordul peninsulei italice, încă înainte de fondarea Romei.

Soarele Alpilor

„CRUCEA SOLARĂ” de la BISERICA PÂNTEŞTILOR, ar trebui poate studiată de istorici, deoarece s-ar părea că scrierea de la bază (se văd doar două rânduri) nu este vizibilă complet.

„Mişcarea Dacia” la Congresul Internaţional de Dacologie – Buzău şi Chişinău – 16-21 August 2013 (5)

Settembre 8th, 2013 No Comments   Posted in Attualità

În dimineaţa zilei de 19 August, o parte dintre participanţii la Congresul Internaţional de Dacologie, au plecat spre CHIŞINĂU, pentru a participa la SIMPOZIONUL DE DACOLOGIE organizat de Dacia Revival International, în frumoasă colaborare cu Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.
Din câte am înţeles , d-l Napoleon Săvescu ar fi avut intenţia de a organiza Congresul la Chişinău, dar s-a „lovit” de un zid de cauciuc (probabil al latimopatiei) format de partide şi… academii.

Am vrut sa fac Congresul al XIV-lea de dacologie aici la Chișinău. Dar bătând la diferite uși, de la Primar, Președinte… la Ambasadorul RM din SUA dar ușile erau închise.”

Acest „zid”, a fost confirmat de d-l academician Petru Soltan :
Draga doctore Napoleon Săvescu, onorați participanți la acest simpozion, eu sunt transnistrean și am dreptul să spun mai multe cuvinte decât două. Sunt cam mirat de lipsa unor istorici!!! … știu că istoricii de la Politehnică organizează simpozioane…, unde-s ei? Nemaivorbind de cei de la Academie! Unde sunt istoricii de acolo?”

Acad. Petru Soltan-baltica
Din fericire, a apărut d-na jurnalistă Valentina Găluşcă, editoarea site-ului „CERUL ALBASTRU”, care a preluat ştafeta (la link aveţi detalii despre Simpozion):
„Când am aflat că în anul acesta Congresul de dacologie planificat să aibă loc la Chișinău s-a contramandat, deci, m-am întristat și am zis: Cum așa? Oare dacii de aici au pierit? Oare, nu suntem și noi, basarabenii suntem urmașii dacilor?! Dacia a fost și la Nistru, și dincolo, mai departe… Hotarele nu le cunoaște nimeni cu exactitate!
Deci, fiind jurnalistă, editoarea site-ului Cerul Albastru, am publicat două articole și mi-am expus punctul meu de vedere și aceste articole au fost preluate de presa românească de partea dreapta a Prutului și au ajuns și la dacologii din diasporă, la New York. În acele articole am scris că dacă nu este cu putință să se facă anul acesta congresul de dacologie la Chișinău, deci, să se facă măcar un simpozion!
Am venit la dl Alexei Rău, directorul Bibliotecii Naționale din Chișinău și dumnealui m-a întâlnit cu multă amabilitate și a fost de acord. Iată, deci, că Dumnezeu mi-a deschis ușa. Uneori și buturuga mică poate să răstoarne carul mare!
Vă mulțumesc tuturor că ați venit la Chișinău ca să spunem și aici, cu voce tare, adevărul nostru primordial și anume că ANUME dacii sunt strămoșii noștri!
Iar noi toți împreună formăm o națiune cu un trecut foarte îndepărtat și GLORIOS. Suntem un popor de fii ai lui Dumnezeu. Dacii au avut un Duh PUTERNIC, au venit în lume cu o misiune să civilizeze omenirea… Dumnezeu să ne ajute la acest simpozion în dezvăluirea adevărurilor importante din istoria noastră.”
dacologie-40-1024x576

Recomand călduros accesarea site-ului „CERUL ALBASTRU” pentru a avea detalii ale SIMPOZIONULUI şi materiale deosebit de bogate pentru CAUZA DACISMULUI, ale d-nei VALENTINA GĂLUŞCĂ :
( http://cerulalbastru.com/2013/08/simpozion-dacologic-la-chisinau-dacii-nu-au-pierit-niciodata/ )

Eu personal, am lăsat „acţiunea politică” în seama d-lui Napoleon Săvescu, care a făcut să răsune Biblioteca Naţională din Republica Moldova de „NU RIBBENTROP, NU MOLOTOV !” şi am expus materialul „OIERITUL : PRINCIPALA PROBĂ A PRIMORDIALITĂŢII ŞI CONTINUITĂŢII NOASTRE”

chişinău

În ciuda „boicotului oficial”, putem spune că SIMPOZIONUL DE DACOLOGIE  a fost un succes, mai ales că DACISMUL se manifestă pentru prima oară la CHIŞINĂU, în SPAŢIUL DACILOR LIBERI şi asta tot prin meritul d-lui Napoleon Săvescu !
Senzaţia noastră a tuturor celor veniţi de peste Prut şi din lumea largă, a fost aceea că SUNTEM ACASĂ !
Motive personale de satisfacţie, am avut datorită prezenţei la ÎNTÂLNIRE a mai mulţi aderenţi la „Mişcarea Dacia”, decât la Buzău.
Printre alţii, m-am întâlnit şi la Chişinău (deoarece a fost şi la Buzău) cu GHENADI CAZACU, un inimos basarabean, care s-a oferit să publice o Revistă cu denumirea de „NOUA PARADIGMĂ” (prezent şi în finalul filmuleţului de la Cina Festivă de la Hotelul Chişinău) în care să apară materialele noastre.
M-am bucurat să-l cunosc de persoană pe SORIN BECCIU, aderent la MD şi Responsabil pe Chişinău la ACŢIUNEA 2012 !
În concluzie, AU FOST FĂCUŢI MULŢI PRIMI PAŞI ŞI … ÎNAINTE !
Deşi timpul a fost scurt, somnul a ocupat puţin timp, majoritatea acestuia fiind destinată dezbaterilor şi vizitării diferitelor obiective , din care nu putea să lipsească ALEEA SCRIITORILOR şi STATUIA LUI ŞTEFAN CEL MARE :

IMG_20130820_191830
IMG_20130820_193824
Sejurul nostru la Chişinău s-a încheiat cu o Cină Festivă :

A doua zi , pe 21 August, am vizitat alte obiective interesante şi nostalgici, dar bucuroşi de a fi întâlnit „brava gente”, am trecut Prutul… să sperăm că pentru puţin timp încă, străjuit de … vameşi !?
Să fiu iertat dacă am omis pe cineva , dar menţionez că „ţin anumite cartuşe pe… ţeavă !” 🙂

„Mişcarea Dacia” la Congresul Internaţional de Dacologie – Buzău şi Chişinău – 16-21 August 2013 (4)

Settembre 8th, 2013 No Comments   Posted in Attualità

După Închiderea Festivă a Congresului de Dacologie, în după-amiaza zilei de 18 August, autocarele au purtat participanţii la locul descoperirii TEZAURULUI DE LA PIETROASELE, unde am avut parte de o expunere foarte competentă din partea istoricilor şi arheologilor buzoieni, asupra împrejurărilor descoperirii, dar şi asupra conjuncturilor timpurilor respective !

IMG_20130818_164955

IMG_20130818_170936
De la locul descoperirii Tezaurului, care corespunde şi unei vechi aşezări dacice în curs de valorificare arheologică, am continuat drumul până la BISERICA DINTR-O PIATRĂ de la Năieni, de unde se poate admira atât întinderea Bărăganului, cât şi culmile domoale ale munţilor Buzăului şi Ciucaşului. Am aflat cu acest prilej, că turcii au construit în secolul al 18-lea un nou drum spre est (Rusia) prin zona de şes, cel existent printre primele coline , neasigurând SECURITATEA TRUPELOR. Se demonstrează astfel , că MUNTELE  e greu de controlat, motiv pentru care, a fost dintotdeauna „ultimul refugiu al autohtonilor” şi garanţia CONTINUITĂŢII lor !

IMG_20130818_184818
Ziua s-a încheiat cu o masă „la iarbă verde” cu produse locale, oferită de gazdele buzoiene şi din Năieni, care ne-au primit cu pâine şi sare , dar mai ales cu mare căldură sufletească.
În puterea nopţii, grupul participanţilor s-a divizat, unii plecând spre Bucureşti, iar ceilalţi spre Buzău, de unde în dimineaţa următoare, urma să se plece spre CHIŞINĂUL unui Simpozion de Dacologie, găzduit de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova.

(va urma)

„Mişcarea Dacia” la Congresul Internaţional de Dacologie – Buzău şi Chişinău – 16-21 August 2013 (3)

Settembre 8th, 2013 No Comments   Posted in Attualità

În ziua de 17 şi în dimineaţa zilei de 18 August, s-au desfăşurat lucrările propriu-zise al Congresului de Dacologie, astfel :
În dimineaţa zilei de 17 s-au prezentat în plen în Sala de Conferinţe a Consiliului Judeţean, 19 materiale, printre care şi cel personal , intitulat „DACIZAREA”, bazat pe materialul deja publicat pe blogul personal şi pe Perete la grupul Facebook „Mişcarea Virtuală Dacia”, intitulat „CE VOIA SĂ SPUNĂ EMINESCU PRIN DACIZAREA ROMÂNIEI ?”. Timpul scurt acordat datorită multitudinii de materiale propuse, m-a determinat să-mi axez expunerea pe „particularităţile Mişcării Dacia”, urmând ca cei interesaţi să aprofundeze, citind articolul complet în Revista „Dacia Magazin”, distribuită participanţilor.
În holul Sălii de Conferinţe, erau prezente standuri de carte, artizanat şi unul de la ASOCIAŢIA GETO-DACII, care s-au folosit de ocazie, să mai vândă câte ceva legat de DACISM.
Nu am înţeles însă, de ce oare nu au fost prezenţi şi liderii asociaţiei, mai ales că datorează succesul primului film, tocmai organizatorilor acestui Congres, care se ocupă de DACISM, din … secolul trecut  !?!?
O fi un nou mod de a mulţumi ??? … sau o modalitate originală de a realiza UNIREA DACOLOGILOR ???
Tot paradoxală mi se pare şi ATITUDINEA POLITICĂ ce o au în ultimul timp liderii asociaţiei, care în diversele ocazii documentate, în care i-am invitat să se implice în Mişcarea Dacia cu propriile IDEI, au declarat că… NU FAC POLITICĂ !?!?… ba unul a declarat chiar,  că am avea IDEI EXTREMISTE !?… la cererea mea de a explica ce a găsit EXTREMIST, nu a răspuns nici până azi !?… în schimb, s-a afişat cu un tricolor la o manifestaţie secuiască, chestie pe care Mişcarea Dacia nu o are între PRINCIPII şi OBIECTIVE !?
Încep să am unele CERTITUDINI !
Cert este că „sunt daci şi daci” : unii se ocupă de dacism din pasiune, GRATIS, ba chiar „punând de la ei”, iar cei mai mulţi … ÎN SCOP DE LUCRU !… altfel, un Tricolor cu Dracones, nu ar costa la ei 100 de lei !… dar noi o să-i sprijinim şi o să urmărim cu atenţie lucrarea lor, chiar dacă acolo sunt şi „lucrături” ale unor indivizi, pe care-i cunoaştem bine şi le ştim şi „gândurile ascunse”. Am înţeles că vor să facă „săpături” şi chiar şi un Congres de … Tracologie, în anul în care Napoleon Săvescu, care scria că „Nu suntem urmaşii Romei” încă din secolul trecut, organiza al XIV-lea Congres de Dacologie !?… să sperăm că Asociaţia Daco-Geţii nu „sapă” gropi aiurea, deoarece se cunoaşte zicătoarea românească : „cine sapă groapa altuia, poate cădea în ea !”… mai ales când ai dulapul plin de… „cadavre” !
… dar să revenim la „oile noastre” :
Iată din nou Discursul meu în plen, de data asta, de pe Canalul youtube al Mişcării Dacia :

După-amiaza, lucrările Congresului au continuat pe Secţiuni, în fiecare prezentându-se câte 16 lucrări :
– Secţiunea I-a (Sala de Conferinţe a C.J.) :   Bogdan Petriceicu Haşdeu – „Pierit-au dacii ?”
– Secţiunea a II-a (Amfiteatru Liceul Pedagogic „Spiru Haret”) :   Misterul Tezaurului de la Pietroasele
– Secţiunea a III-a A şi B (Laboratorul de Fizică şi Sala 42 ale aceluiaşi Liceu) :   Dacii în conştiinţa lumii

În sala 42, am expus cel de-al doilea material aprobat : „OIERITUL – Principala dovadă a Primordialităţii şi Continuităţii poporului nostru”, pe baza materialului cu acelaşi titlu, de pe blogul personal şi de pe Peretele grupului fb „Mişcarea Virtuală Dacia”.

Lucrările Congresului de Dacologie pe Secţiuni

A doua zi, pe 18 August, au continuat expunerile pe Secţiuni, unde au fost prezentate alte 46 de lucrări :
– Secţiunea I-a (Sala de Conferinţe a C.J.) :    Bogdan Petriceicu Haşdeu – „Pierit-au dacii ?”
– Secţiunea a III-a A şi B (Amfiteatru şi Sala 42 a Liceului Pedagogic „Spiru Haret”) :    Dacii în conştiinţa lumii

În Sala 42, celălalt membru al Mişcării Dacia prezent cu lucrări la Congres, ION IUSTIN BÎLIŞ (în prim-planul fotografiei de mai sus), a prezentat lucrarea : „Studiu comparativ între Dacia romană şi Basarabia”, demonstrând CONTINUITATEA POPORULUI ROMÂN în două circumstanţe diferite în timp şi spaţiu.

Toate cele trei materiale propuse de noi au suscitat un mare interes, manifestat prin dezbateri ce au continuat şi în restul timpului, cu personalităţi importante din domeniul istoriei, ştiinţei, literaturii, filozofiei, sociologiei, economiei, educaţiei, medicinei, de la care am primit amândoi dovezi de simpatie şi apreciere, inclusiv cărţi autografate scrise de unii dintre ei !
La ora Prânzului, s-au încheiat lucrările Congresului, d-l Napoleon Săvescu având un Cuvânt de Încheiere, în care a tras concluziile şi a trasat perspectivele pentru viitorul Congres de Dacologie.

(va urma)