Dacia Iluministă » Blog Archive » LARGI AUTONOMII LOCALE
QR Code Business Card

LARGI AUTONOMII LOCALE

Maggio 9th, 2016 Posted in Politica romena

Acesta este un element esenţial al proiectului MIŞCĂRII DACIA pentru O NOUĂ LUME, izvorât din SPIRITUL ANCESTRAL al locuitorilor spaţiului carpato-dunăreano-pontic, care ne-a asigurat stabilitatea şi continuitatea.
Acest PRINCIPIU este strâns legat de alte principii privitoare la: AUTARHIE, UN NOU CONCEPT DE HABITAT, ELIMINAREA MOŞTENIRII, DESFIINŢAREA ACTUALULUI CONCEPT DE PROPRIETATE (ce este înlocuit de cele două forme: INDIVIZĂ şi INDIVIDUALĂ), GRILA DE SALARIZARE, CONDUCEREA COLECTIVĂ, MERITOCRAŢIA, ARMONIA CU NATURA, DESCREŞTEREA FERICITĂ, REFORMA JUSTIŢIEI, SUVERANITATEA NAŢIONALĂ şi mai ales, OPORTUNITĂŢI EGALE PENTRU EDUCAŢIE ŞI SĂNĂTATE.
Pentru COORDONAREA CENTRALIZATĂ, se impune un STAT PUTERNIC, NEPROPRIETAR, ci doar ADMINISTRATOR SUPREM AL INTERESULUI OBŞTESC.

A. OBŞTILE SĂTEŞTI
TRIBURILE geto-dacilor au format Uniuni în faza prestatală, ajungând la maxima extensiune în vremea lui Burebista şi au constituit forma primordială de organizare socio-economică ce era caracterizată de PROPRIETATEA INDIVIZĂ şi de LEGEA PĂMÂNTULUI.
După slăbirea/desfiinţarea/deturnarea formelor prestatale geto-dace, determinată de cucerirea romană şi invazia migratorilor astfel favorizată, populaţia autohtonă s-a grupat în ceea ce vor fi cunoscute ca OBŞTI SĂTEŞTI, pe modelul TRIBURILOR, ce au stat la baza formării prin comasare, a statelor feudale şi au existat ca atare, rezistând presiunilor feudalilor până la începutul secolului al XIX-lea, când începe „demontarea” SISTEMULUI OBŞTESC prin contribuţia decisivă a unei clase conducătoare hrăpăreţe şi de cele mai multe ori, alogene.
Aşa cum am menţionat, OBŞTEA SĂTEASCĂ era bazată pe PROPRIETATEA INDIVIZĂ asupra întregului său teritoriu şi pe PROPRIETATEA INDIVIDUALĂ asupra propriei gospodării, ambele NEÎNSTRĂINABILE.
Administrarea obştei se făcea în conformitate cu LEGEA PĂMÂNTULUI, cunoscută mai târziu ca LEGEA VALAHĂ şi era atribuţia SFATULUI BĂTRÂNILOR/ MOŞILOR / BUNILOR / ÎNŢELEPŢILOR, care desemna periodic şi un LIDER REPREZENTATIV, în persoana CNEAZULUI/JUDELUI, care asigura raportul cu celelalte obşti, sau ulterior, cu statul.
OBŞTILE asigurau propriilor locuitori tot necesarul existenţei, în modalitatea etică ce rezulta din CONDUCEREA COLECTIVĂ şi participau la DIVIZIUNEA MUNCII şi la APĂRAREA COMUNĂ în cadrul statelor de apartenenţă.

B. COMUNITATEA / ŞCOALA PITAGOREICĂ
MIŞCAREA DACIA se inspiră masiv pentru proiectul său, şi de la COMUNITATEA PITAGOREICĂ, ce avea caracteristici asemănătoare cu cele ale comunităţilor geto-dace (vezi Agatârşii) din sec.VI-V î.C. (nu aveau sclavi, proprietatea era indiviză, copii erau crescuţi în comun, femeile erau egale bărbatului fără legături familiare, cântau slujbele religioase, practicau Culturi Solare, samd.) Trebuie să ţinem cont de afirmaţia marelui filosof iluminat, care spunea că „la geţi, nu trebuie să te duci să-i înveţi, ci pentru a învăţa”. De menţionat este şi legătura dintre ZAMOLXE şi PITAGORA, ce nu putea fi de SCLAV-STĂPÂN, deoarece în comunitatea filosofului nu existau sclavi. Apoi, după Herodot, Zamolxe ar fi trăit cu mult înaintea lui Pitagora. Locul de baştină al lui Pitagora era insula SAMOS, în plin areal proto-tracic, unde se divinizau ZEITĂŢI TRACICE precum ORFEU, DIONIS, PERSEFONA, etc. şi de unde filosoful a plecat/fugit spre MAGNA GRECIA din sudul peninsulei italice (Crotona 530 î.C.), unde a fondat COMUNITATEA/ŞCOALA PITAGOREICĂ, cu puternic caracter spiritual şi etic.

C. FALANSTERUL
COMUNITATEA PITAGOREICĂ a constituit un model şi pentru FALANSTERELE ideate de CHARLES FOURIER la începutul sec. al XIX-lea, concepute ca MODEL URBAN, în condiţiile declanşării REVOLUŢIEI INDUSTRIALE. În această formă de organizare socio-economică, se practica cu largă anticipaţie, ziua de muncă de 8 ore, salarizare echitabilă, egalitatea femeii cu bărbatul, dreptul egal la instrucţie şi la învăţământ, condiţii civilizate la locul de muncă etc. O poziţie ce este împărtăşită de MIŞCAREA DACIA, era aceea a lui LA BABEUF, care susţinea că „proprietatea privată trebuie „suprimată”, iar creaţiile mâinii şi creierului uman trebuie socializate pentru a curma suferinţa.”
Trebuie menţionat aici FALANSTERUL DE LA SCĂIENI-PRAHOVA, existent între 1835 şi 1836 (al doilea în ordine temporală după cel de la Conde-sur-Vesgres – 1833-1835), din iniţiativa lui TEODOR DIAMANT, la întoarcerea de la studiile de matematică la Munchen și la Paris, unde a fost discipolul lui Charles Fourier. În 1833 la SCĂIENI, au fost eliberaţi din ROBIE/SCLAVIE primii ţigani, înainte de reglementarea din 1855-1856 a lui Barbu Ştirbei.

D. VENUS PROJECT
Jacque Fresco a pus bazele PROIECTULUI VENUS, care se poate aplica la nivel de COMUNITATE, extins rapid la nivel NAŢIONAL, iar în momentul mondializării NOII PARADIGME SOCIO-ECONOMICE, şi la nivel GLOBAL.

Din SINTEZA acestor 4 MODELE şi ţinând cont de actualele CONJUNCTURI şi de cele previzibile pentru viitorul apropiat, MIŞCAREA DACIA proiectează O NOUĂ LUME, în care Naţiunea să fie alcătuită din COMUNITĂŢI CU LARGI AUTONOMII, cu diverse OCUPAŢII DE BAZĂ, care să fie COORDONATE / INTERCONECTATE de către un STAT PUTERNIC, singurul în măsură să asigure o REDISTRIBUIRE ETICĂ A RESURSELOR, condus MERITOCRATIC, punând pe primul loc RAŢIUNEA şi VALORIFICAREA MAXIMĂ A POTENŢIALULUI CREATOR AL CETĂŢENILOR.
Acest PROIECT are un caracter PLASTIC, putând şi trebuind să fie ACTUALIZAT permanent, în funcţie de CONJUNCTURILE VARIABILE şi implică o adevărată REVOLUŢIE în toate domeniile de activitate, inclusiv în recalificarea şi redistribuirea populaţiei în teritoriu, precum şi la nivel de TACTICI ŞI STRATEGII NAŢIONALE.
ROMÂNIA poate fi „vârful de lance” al unei NOI PARADIGME SOCIO-ECONOMICE!
Ω NOUĂ LUME ESTE POSIBILĂ!bunicul

Related Post



Leave a Reply