Dacia Iluministă

„Mişcarea Dacia” şi… CONCURENŢA

Trăim vremuri în care „motorul” dezvoltării socio-politice este CONCURENŢA, într-o ECONOMIE DE PIAŢĂ ce condiţionează POLITICA.
Iată o definiţie din DEX :

„CONCURÉNȚĂ ~e f. 1) Luptă între două sau mai multe persoane (state, organizații) care urmăresc același avantaj sau același rezultat; concurs; întrecere; competiție.”

Deci avem de-a face cu o… LUPTĂ !?!?
Această LUPTĂ se manifestă în toate domeniile de activitate umană, conform „definiţiei” : HOMO HOMINI LUPUS.

„Homo homini lupus est is a Latin phrase meaning “man is a wolf to [his fellow] man.” First attested in Plautus’ Asinaria (495, “lupus est homo homini”), the phrase is sometimes translated as “man is man’s wolf”, which can be interpreted to mean that man preys upon man. It is widely referenced when discussing the horrors of which humans are capable.”

Dacă această LUPTĂ ar fi DREAPTĂ, mai treacă-meargă, dar haideţi să vedem cum se manifestă această LUPTĂ la nivel inter-statal:
-STATELE PUTERNICE îşi tipăresc bani de hârtie cu care cumpără resurse (de data asta reale) ale STATELOR SLABE.
-STATELE PUTERNICE dau AJUTOARE DE STAT băncilor şi intreprinderilor de interes naţional, călcând în picioare PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE ECONOMIEI DE PIAŢĂ GLOBALIZATE. Atâta timp cât Statele intervin pe Piaţă, Capitalismul este lipsit de fundament, deci… mort !!!
-STATELE PUTERNICE impun celor „slabe” propriile „condiţii”, prin ceea ce se chiamă EXPORT DE DEMOCRAŢIE (!?!?)
etc.

La nivel intra-statal, această LUPTĂ se manifestă în special prin PARTIDISM, care sub presiunea INTERESELOR DE PARTE (etnice, economice, ideologice, etc.), determină ZÂZANIA ETERNĂ ce are drept scop acapararea PUTERII. Ce poate fi mai „hazliu” decât atunci când auzi vorbindu-se de „democraţia alternanţei” ??? … adică tu guvernezi (a se citi FURI) azi, iar eu mâine !?!?… este clar că cei ce au PUTEREA vor încerca să „rămână puţini şi mai ales… aceiaşi” !… faptul că politicienii „ne-o spun în faţă”, demonstrează ori că sunt dobitoci, ori că ne cred pe noi dobitoci !?… înclin spre a doua realitate.

La nivel ECONOMIC, această LUPTĂ este „poluată” de INCOMPETENŢĂ, IMORALITATE, SPECULA FINANCIARĂ şi de CREŞTEREA CONTINUĂ ce nu ţine cont de EPUIZABILITATEA RESURSELOR, impuse de UNICUL OBIECTIV care este… OBŢINEREA PROFITULUI.

Iată pe scurt (argumentul poate fi extins la alte „manifestări”), de ce CONCURENŢA nu este un factor „pozitiv” pentru viaţa oamenilor, mai ales că în ziua de azi, se poate vorbi de o generalizată CONCURENŢĂ NELOIALĂ şi de o ignorare totală a principiilor DEZVOLTĂRII SUSTENABILE !
Pentru a pune bazele unei DEZVOLTĂRI SUSTENABILE şi ETICE, Omenirea trebuie să stabilească NOI VALORI, printre care să nu se mai regăsească actualul principiu de CONCURENŢĂ, ci… DIALECTICA :

„DIALECTICA :… este un concept filozofic. Este înrudit cu logica și retorica.
Dialectica este o formă foarte veche a găsirii adevărului. Opinii contradictorii sunt legate una de alta, pentru ca astfel să se ajungă la o altă afirmație cu conținut epistemologic superior. Astfel contradicțiile sunt înlăturate.”

Principiile şi Obiectivele „Mişcării Dacia” sunt expresia unei NOI PARADIGME, ce urmează a fi implementată netraumatic, etapizat, ţinând cont de CONJUNCTURILE INTERNE ŞI INTERNAŢIONALE. Cine le citeşte cu atenţie, descoperă că „avem ac de cojocul tuturor aberaţiilor” descrise mai sus.
Important este să ştim UNDE vrem să ajungem !!!
Cert este că actualele „valori” printre care şi CONCURENŢA, sunt anacronice şi trebuiesc „uitate” !

Legile Belagine – Legile Frumoase

1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine din lumină prinde viată si ia făptură.

2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă, asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.

3. Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.

4. Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.

5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.

6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.

7. Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nu tine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.

8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cu pământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor. Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.

9. Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Ele te îndeamnă la trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia,boala, amărăciunea si moartea.

10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.

11. Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; Vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; Pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvna omului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea în neliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărti de fratele si de vlăstarul tău.

12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.

13. Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia, căci mai jos de dobitoace vei ajunge.

14. Gândul bun si vorba înteleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.

15. Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, siasemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni– si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.

16. Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.

17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.

18. Nu grăbi nici o lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si ispita.

19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta; Dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.

20. Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare, căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sământă bună să dea rod rău. Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta, trufia întotdeauna aduce suferintă.

21. Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.

22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă,gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.

23. În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei, căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cumintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.

24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.

25. Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.

26. Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea, ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.

27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.

28. Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.

29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cu întelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.

30. Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău, multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.

31. Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind. Cine vede mai bine ?

32. Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit înlăuntrul său si iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.

33. Este o floare mai frumoasă decat cealaltă? Este un izvor mai limpede decât altul? Este un fir de iarbă mai presus decat altul? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lor si cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.

34. Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.

35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.

36. Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea le găsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toată întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.

37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…

38. Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.

39. Iată dar calea de început: cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta, boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.

40. Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.

41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea,unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.

42. Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înteleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simturile sale, iar cele neplăcute neînteleptului hrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.

43. Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.

44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.

45. Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteleptul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.

„Mişcarea Dacia” îşi bazează Principiile şi Obiectivele pe aceste LEGI FRUMOASE… LEGILE BELAGINE !!!

Dacă cineva observă la noi ceva ce nu reflectă aceste LEGI, este rugat frumos să ne avertizeze, pentru a ne întoarce la calea justă !

Istoricul „Mişcării Dacia”

„Mişcarea Dacia” a fost ideată de subsemnatul şi pe parcursul a mai mult de doi ani, inclusiv prin contribuţii ale altor aderenţi, s-a ajuns la stadiul actual, care nu este şi nu va fi „bătut în cuie”. Eu voi veghea totuşi, ca spiritul mişcării să nu fie alterat în profunzimea ideilor cuprinse în Principii şi Obiective şi să nu fim „deviaţi”, sau „asimilaţi”, cel puţin până la consacrarea mişcării prin legalizare… dacă se va ajunge acolo !? Chiar şi în cadrul unei viitoare convergenţe cu alte forţe politice, ne vom păstra identitatea, convinşi fiind de justeţea poziţiilor noastre !
Iniţial am conceput această mişcare, ca o formă de organizare politică a Diasporei, care să aducă în atenţia opiniei publice din România o nouă viziune politică,  să prezinte adevăratele CAUZE ale Crizei socio-economice actuale şi să încerce să-i dea SOLUŢII.
Bazându-mă pe experienţa mea de o viaţă, pe lecturi mai puţin abordate de alţii şi pe discrete cunoştinţe în diverse domenii, am început să frecventez partide, asociaţii, forumuri şi jurnale ale Diasporei din Italia, ţara cu cea mai puternică prezenţă de conaţionali.
Demersul meu s-a lovit însă de slaba calitate a celor prezenţi în aceste forme de reprezentare, „absorbiţi” mai toţi de „roaderea unui os” în diversele partide (adevăraţi sateliţi ai unor partide şi mai ales partiduleţe italieneşti, interesate de potenţialul electoral al celei mai importante comunităţi de emigranţi) şi asociaţii aşa-zis culturale (în general pe mâna unor… aculturaţi, interesaţi de subvenţiile guvernamentale, acordate -bineînţeles- pe baza „apartenenţei politice”, în ciuda caracterului lor… apolitic) . Alţii erau total dezinteresaţi de Patrie, unii devenind adevăraţi anti-români, dornici de o cât mai rapidă „integrare”, adevăraţi „scuipători în farfuria” din care mâncaseră din pruncie. Jurnalele şi jurnaliştii români din Peninsulă, s-au dovedit în mare parte incompetenţi şi „în slujba” mogulilor (ca şi cei din ţară). Aceasta este în linii mari imaginea Diasporei, care nu este departe de cea a României.
Grupul Facebook „Mişcarea Virtuală Dacia”, a crescut totuşi numeric, au început dezbaterile pe diversele teme contemplate, au început să se cristalizeze Principiile şi Obiectivele.  A luat naştere grupul „secret” „Mişcarea Dacia”, dedicat celor ce vor să se implice FAPTIC. A crescut nivelul calitativ al membrilor (nici nu vă imaginaţi ce COMPETENŢE avem printre noi… păcat că puţini sunt… activi !?) , dar au fost şi aderenţi intraţi cu scopuri destabilizatoare, sau prost-crescuţi, care au fost eliminaţi, deoarece „Mişcarea Dacia” nu este un loc de manifestare a lipsei de bun-simţ, ci un loc de agregare a celor cu idei asemănătoare şi în paralel, un portal de informare şi educaţie politică, economică, socială, istorică, lingvistică, etc.
De doi ani încoace, ne-am văzut de „treaba noastră”, ne-am extins treptat aria de acţiune în România şi în afara acesteia, am organizat primele întâlniri ale aderenţilor ( este adevărat că fără un mare succes de participare) şi am ajuns la 1600 de… „daci”. Din nefericire, mulţi nu participă din diverse motive la activitatea grupului şi numărul în sine, este departe de a reprezenta ceva în spectrul politic românesc, dar noi „o să rămânem pe poziţii”, convinşi că „dezvoltările” sunt numai o chestiune de … TIMP şi… CONJUNCTURI.
Cert este că noi am apărut ca ALTERNATIVĂ la partidele existente, care se demonstrează incapabile să dea RĂSPUNSURI la diversele probleme ale societăţii de azi. Suntem singurii care vorbim „în acelaşi timp” despre : DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ, EPUIZABILITATEA RESURSELOR, CRIZA VALORILOR, IMORALITATEA SISTEMICĂ, REUNIFICAREA DACIEI MARI, DREPTURI PENTRU ROMÂNII DIN AFARA GRANIŢELOR, O NOUĂ POLITICĂ REGIONALĂ, ELIMINAREA FUTILULUI DIN ACTIVITĂŢILE OMENNEŞTI, DEMOLAREA SISTEMULUI PARTIDIC, COMBATEREA GLOBALIZĂRII, COMBATEREA MONOPOLISMULUI ŞI SISTEMULUI FINANCIAR MONDIAL, CULTIVAREA INTERESULUI NAŢIONAL, CULTIVAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR STRĂMOŞEŞTI, RESPINGEREA SUBCULTURII, O NOUĂ POLITICĂ A FAMILIEI, RESCRIEREA ISTORIEI ŞI DICŢIONARELOR, REORGANIZAREA SOCIETĂŢII ROMÂNEŞTI PE PRINCIPII DE TERITORIALITATE, COMPETENŢĂ ŞI RESPONSABILITATE, etc…. într-un cuvânt, noi proiectăm o … NOUĂ PARADIGMĂ SOCIO-ECONOMICĂ.
Nimeni din actualul spectru politic nu va avea „răspunsurile pregătite”, în cazul unui COLAPS SISTEMIC… NOI DA !!!
De acum încolo, putem spune că „am semănat” o adevărată NOUĂ IDEOLOGIE şi că aşteptăm contribuţia cantitativă şi calitativă a cetăţenilor interesaţi de o MARE SCHIMBARE, lăsând deschisă posibilitatea dezvoltării acesteia, de către COMPETENŢELE SPECIFICE pe care le aşteptăm în rândurile mişcării.
Eu am declarat din capul locului, că rolul meu este limitat de „intrarea în legalitate” a mişcării şi că aştept deci, tineri valoroşi care să preia ştafeta.
Asta nu înseamnă că rolul „bâtrânilor” este neimportant, deoarece o vorbă din bătrâni spune că „cine nu are bătrâni, trebuie să şi-i procure !”
Şi asta deoarece oamenii ce au parcurs diverse „vremuri”, pot împărtăşi propria experienţă, în ideea de a se evita „recălcarea unor drumuri deja bătute şi demonstrate… falimentare”. În trecut, se pomenea în LEGILE FRUMOASE (LEGILE BELAGINE) despre rolul important al OAMENILOR BUNI, al SFATULUI BĂTRÂNILOR, al ÎNŢELEPCIUNII ce se atinge cu trecerea anilor, etc.
Oamenii care nu respectă „părul alb”, sunt oameni ce nu-şi respectă părinţii, educatorii, tradiţiile, trecutul, etc., într-un cuvânt… PATRIA !
Pentru o adevărată MARE SCHIMBARE este nevoie de energia tinerilor, dar şi de înţelepciunea bătrânilor care mai pot da „o mână de ajutor” !
Eu şi cei ce-mi stau în preajmă, „am cam terminat ce aveam de spus” şi acum apelăm la voi toţi să „răspândiţi” ideile noastre, să aduceţi alături de noi prieteni, rude, cunoştinţe, colegi, pentru că până ce numărul nostru nu va avea o cifră în plus… nu vom ajunge nicăieri !!!

E rândul vostru !!!

„Mişcarea Dacia” şi … FAMILIA

Măsuri URGENTE şi FEZABILE de guvernare propuse de „Mişcarea Dacia”

Se vorbeşte azi din ce în ce mai mult despre SOMAJ şi despre ASISTENŢIALISM.

„Mişcarea Dacia” propune o soluţie pentru… amândouă :

Să zicem că avem un ŞOMAJ de 10% din forţa de muncă. Mare parte dintre şomeri, beneficiază azi de ASISTENŢIALISM STATAL ( chiar dacă mizerabil). „Balanţa contabilă” se echilibrează prin plata acestei ASISTENŢE, de către cei ce muncesc. Deci aceştia muncesc mai mult şi primesc mai puţin, pentru a forma FONDUL DE ASISTENŢĂ, pe când şomerii nu muncesc de loc şi totuşi… „primesc” din acest fond !?!?

Cum unul din PRINCIPIILE DE BAZĂ ale „Mişcării Dacia” este… SOLIDARITATEA SOCIALĂ, noi propunem :

„„„ Fiecare angajator să fie obligat să reducă programul de lucru cu 10% şi să compenseze această pierdere de producţie, prin multiplicarea cu 10% a forţei de muncă”””

Desigur se vor creea diverse probleme legate de : calificare, teritoriu, orarii de lucru, etc., dar toate sunt rezolvabile, inclusiv cu ajutorul statului.

Urmarile acestei LEGI ar fi : eliminarea AJUTORULUI DE STAT pentru oameni care azi NU muncesc şi bineînţeles, o scădere cu 10% a salariilor celor ce munceau, în numele SOLIDARITĂŢII, care este o ADEVĂRATĂ VALOARE OMENEASCĂ … şi nu numai !… ba chiar putem spune că ANIMALELE sunt mai solidare ca oamenii de azi !!!

Această măsură, coroborată cu RESTRÂNGEREA TREPTATĂ până la ELIMINAREA CIRCULAŢIEI BANILOR „LICHIZI”, ar asigura premizele unui SISTEM SOCIO-ECONOMIC SĂNĂTOS, în care să nu mai fie posibile : CÂŞTIGUL FĂRĂ MUNCĂ, EVAZIUNEA FISCALĂ, CORUPŢIA, MUNCA LA „NEGRU”, etc.

Dacă mai adăugăm şi o GRILĂ DE SALARIZARE ŞI TAXAREA PROGRESIVĂ, introducem două elemente importante pentru asigurarea ETICII SOCIALE.

Cu o LEGE PENTRU CONTROLUL AVERILOR ILICITE, putem „întoarce” multe „averi” la legitimii proprietari !

O altă LEGE ce se poate implementa imediat, este aceea referitoare la REFOLOSIREA, RECUPERAREA ŞI RECICLAREA MATERIALELOR, conform unui alt Principiu Fundamental al „Mişcării Dacia” : RESPECTUL PENTRU NATURA CĂREIA ÎI APARŢINEM, CI NU O STĂPÂNIM ! Tot pe baza acestui Principiu, se pot elabora PROGRAME PE TERMEN LUNG de STIMULARE A FOLOSIRII ENERGIILOR „CURATE”, a unora pentru STIMULAREA TRANSPORTULUI ECOLOGIC, a unora pentru STIMULAREA COMERŢULUI ELECTRONIC, sau pentru SCURTAREA DRUMULUI DE LA PRODUCĂTOR LA CONSUMATOR. Dacă mai facem şi puţină educaţie „explicând” oamenilor CE ESTE UTIL ŞI CE NU (DECI … FUTIL)… vom putea spune că SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ este … pe calea cea bună !

Toate aceste măsuri POT FI IMPLEMENTATE IMEDIAT, nefiind nimic… UTOPIC, ci cât se poate de … REALIZABIL ! Desigur că OPOZIŢIA SISTEMULUI ar fi „importantă”, dar cu o eşalonare „inteligentă”, „speculând criza Sistemului” şi asigurând un important „sprijin de masă”… NIMIC NU E IMPOSIBIL !