QR Code Business Card

Join Us on FACEBOOKVă invit să vă alăturaţi grupului Facebook Mişcarea DACIA, ce-şi propune un alt fel de a face politică!

Citiţi partea introductivă şi proiectul de Program, iar dacă vă place, veniţi cu noi !
O puteţi face clicând alături imaginea, sau acest link




Despre CEVA şi NIMIC, Dialectică şi… Alchimie

Aprile 15th, 2019 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia
„Leibniz a pus întrebarea: “De ce este ceva mai degrabă decât nimic?” Heidegger a declarat că aceasta este cea mai profundă și cea mai cuprinzătoare întrebare din toate. William James s-a referit la aceasta ca fiind „cea mai intunecată întrebare din toată filosofia”.
 
Nimic nu este mai misterios decât „Nimic”. Din el, totul urmează. De mult timp, conceptul de infinit a fost la fel de misterios ca și „nimic”, dar Georg Cantor a revoluționat înțelegerea umană a infinității…
 
În mod simplist, „Nimic”, spre deosebire de “Ceva”, pare să nu necesite nici o explicație. Nu necesită nicio muncă și niciun creator. De îndată ce apare „Ceva”, întrebările curg. De unde a venit „Ceva”, din ce e făcut, unde se întâmplă, după ce legi, dacă există, se supune, cine sau ce a făcut-o? Celelalte „Ceva”-uri vor interacționa cu primul “Ceva” și așa mai departe. Golul dintre Nimic și Ceva pare infinit și de netrecut.
 
Oamenii care pretind că problema este irelevantă deoarece „Dumnezeu” a existat întotdeauna și, prin urmare, nu a existat niciodată o stare de „Nimic”… Acum trebuie să răspundem de ce este Dumnezeu mai degrabă decât Nimic… Cum poate “Dumnezeu” să fie mai probabil decât „Nimic”? Dumnezeu este cea mai complexă entitate imaginabilă. Cum poate complexitatea infinită să fie mai probabilă decât nimic? Nimic nu necesită nimic. Dumnezeu necesită totul. Existența, mai mult decât a fi improbabilă, ar trebui să fie inevitabilă, astfel încât misterul Nimicului trebuie rezolvat înainte ca misterul lui Dumnezeu să poată fi cercetat.
 
Unii atei spun că existența a „Ceva” este un fapt brut. La urma urmei, nimeni, indiferent de ce cred ei, poate nega că există ceva. Deci, spun oamenii, să ignorăm problema „Nimic”. Ei spun că timpul, spațiul, materia și energia au început cu Big Bang și nu se poate spune nimic despre ceea ce s-a întâmplat înainte de acel eveniment. (Ciudat, unii susțin apoi că Big Bang-ul a fost rezultatul unei „fluctuații a vidului”, acceptând astfel în mod paradoxal că Ceva s-a întâmplat totuşi înainte de Big Bang.)
 
A privilegia „ceva” peste „nimic” sau invers, este a face imposibilă înțelegerea adevăratei naturi a universului. Eroarea constă din a face „a fi” (BEING) principalul fapt al universului. Religiile iudaismului, creștinismului și islamului sunt toate vinovate în această privință. Punctul lor de plecare este ființa perfectă – Dumnezeu – care apoi creează Ceva, dar mai puțin perfect, Ființa – „Creația” (cea mai mare parte este mai degrabă perisabilă decât eternă, ceea ce este ciudat fiindcă Dumnezeu Creatorul este veșnic). Dacă aceasta este falsă și cu siguranță este, atunci orice concluzie la care au ajuns aceste religii este de asemenea falsă.
 
Înțelepciunea mai înaltă a gnosticismului examinează mai profund întrebarea lui Leibniz… Dar este această diviziune aparent infinită între „ceva” și „nimic” justificată?
Iluminarea ne învață că „nimic” și „ceva” sunt la fel de fundamentale și că sunt legate în mod inextricabil. Nu poate exista una fără cealaltă. De fapt, într-un sens, acestea sunt același lucru. Cum vine asta?
Următorul pas în rezolvarea problemei aparține lui G.W. Hegel, o altă figură în filosofie și un alt Iluminist secret.
Hegel a introdus Dialectica. Procesul Dialectic funcționează astfel:
 
Pasul 1) Descoperim un „lucru” care are nevoie de explicații și facem o declarație despre el, de ex. „Există ceva.” Noi numim aceasta Teză.
 
Pasul 2) Descoperirea și analiza ulterioară dezvăluie o contradicție, ceva ce se opune tezei. Noi numim aceasta Antiteză. Antiteza la “Ceva există” este “Nimic nu există”.
 
Etapa 3) Al treilea pas se numește Sinteză și încearcă să concilieze teza și antiteza. Hegel folosește cuvântul “aufheben” pentru a descrie acest amestec de teză și antiteză. Este un cuvânt greu de tradus în limba engleză, deoarece conține simultan semnificații de „conservare”, „anulare” și „ridicare”. Deci, sinteza păstrează ceea ce este mai adevărat în teză și antiteză, înlătură ceea ce este cel mai fals și ridică ceea ce este lăsat într-un Adevăr mai înalt.
 
Etapa 4) Procesul nu se încheie cu această Sinteză, care pur și simplu devine o Teză nouă și cu care începem procesul din nou. Cu fiecare iterație a acestui ciclu dialectic, avansăm, reducem contradicțiile, perfecționăm conceptele noastre și ne apropiem de ceea ce se poate numi Adevărul Absolut, adică adevărul care nu conține nici o contradicție de sine și nu poate fi contestat. Într-o anumită măsură, dialectica seamănă cu metoda științifică pe care se bazează astăzi atât demult Cunoașterea. Metoda științifică creează Adevăruri Provizorii, care devin tot mai puternice și mai puternice prin testare și perfecționare continuă. În cele din urmă, ipotezele științifice devin teorii științifice – care sunt efectiv legile științei.
 
De asemenea, există o legătură clară între Dialectica și arta medievală a Alchimiei – arta secretă introdusă pentru prima oară de Illuminati. Alchimia vizează transformarea plumbului în aur. Nu într-un sens fizic (deși unii alchimiști au crezut că este posibil), dar într-un sens metaforic. Pentru a ajunge la aur (puritate perfectă în termeni simbolici) de la punctul de plecare al plumbului (materialul de bază, impur și coruptibil simbolic) necesită distilare constantă, rafinare, îndepărtarea impurităților. Același lucru este cu Dialectica – o rafinare continuă pentru a elimina erorile. Pe măsură ce ajungem la nivele mai ridicate și mai ridicate de Sinteză, urcăm pe scara Adevărului – ne mutăm de la Adevărurile Parțiale murdar şi, confuze la Adevărurile de Aur incoruptibile prin care ne pot conduce în viaţă.
Și Adevărul trebuie să fie distilat și rafinat”
 

The Illuminated Pleb

INFORMARE POLITICĂ ASUPRA SITUAŢIEI DIN ITALIA

Giugno 3rd, 2018 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia

Unii pot fi nedumeriţi de oportunitatea acestei postări, dar poate ei nu înţeleg că e foarte probabil ca „atunci când un fluture bate din aripi la Roma, (şi) la Bucureşti să se stârnească Furtuna”!?
La Roma s-a înscăunat un guvern „populist” (după opinia Stângii şi a Dreptei Liberiste-Europeiste-Globaliste-Multiculturaliste).
Ceea ce este paradoxal, este că acuzaţia de „populism” este opera celor care promovează Democraţia Reprezentativă, în vreme ce Mişcarea 5 Stele de exemplu, promovează Democraţia Directă, unde „fiecare contribuie conform propriilor Competenţe”, fiind foarte aproape de concepţia Meritocratică.
MIŞCAREA DACIA este categoric de Stânga (o adevărată Stângă Iacobină) şi deploră DEMOCRAŢIA, deci ar trebui să fie CONTRARĂ acestei „cotituri” determinate de „majoritatea democratică”. Cu toate astea, eliminând „reziduurile” inerente, se poate face o SINTEZĂ DIALECTICĂ SUPERIOARĂ, admiţând că această situaţie este un „pas înainte către Meritocraţia Iluministă”, după cum voi argumenta în continuare.
Este evident că EUROPA este în „fierbere” şi se apropie de „evaporare”: după Grecia, Brexit, „populiştii” austrieci, maghiari, polonezi, cehi, slovaci, iată că şi Italia se alătură „Corului Anti-Europa-Aşa-Cum-E”. România nu intră în discuţie (deocamdată) deoarece este o COLONIE A BRUXELESS-ului, deci e „cuminte şi ascultătoare”: tefeleii defilează cu steagul UE care-şi trimite şi susţine „opozitorii liberal-liberticizi”; pesedeii nu ies din rândurile TurboCapitalismului că sunt ignoranţi şi căcăcioşi; băncile europene fac afaceri de aur, pădurile, petrolul, gazul şi celelalte Resurse sunt transferate „afară” fără probleme; Consumăm mai mult decât Producem (deci facem DATORII mai mult decât în întreaga Istorie); Diaspora este tot mai numeroasă făcând pe plac Oligarhiei Europene care are astfel SCLAVI SUB-PLĂTIŢI din abundenţă, în vreme ce România se goleşte de Competenţe pregătite din banii noştri, nu din ai lor, fiind deja în mare Criză de Personal Calificat; ONG-urile Soroşiste sunt pe val; „pulimea şi pizdimea” cumpără BMW-uri prăjite în Occident şi se cacă în fundul curţii; (In)telectualitatea stă în SUV-uri în coadă pe Valea Prahovei şi aglomerează Vama mizerabilă (în cazul că nu-şi petrec concediile în Alpi, Grecia, Turcia, sau… Porto Rico); şamd.
TurboCapitaliştii Liberali de la Bruxelles şi Wall Street au încercat din răsputeri să împiedice instalarea în Italia a unui guvern susţinut democratic cu peste 51% de voturi pe motiv de POPULISM, intenţionând să instaleze un „guvern tehnic” care să ţină cont exclusiv de Agenda Kalergiană Multiculturalistă (vezi Planul Kalergi) şi de Interesele Banksterilor Globalişti. Însuşi Preşedintele Italiei a încercat să pună „piedică”, dar la ameninţarea Pieţei şi a Impeachment-ului predicat imediat de „Mişcarea 5 Stele”, a trebuit să renunţe. Fostul partid de guvern – Partidul Democrat, partid „cuminte şi ascultător”, a făcut cu tot dinadinsul o Lege Electorală care să garanteze… NEGUVERNABILITATEA, deci instalarea unui Guvern Tehnic. Mişcarea 5 Stele şi Lega le-a stricat Planul, ca să nu mai vorbim de poporul italian care le-a înjumătăţit consensul, în ciuda unei Campanii Electorale MANIPULATOARE la extrem. Sub guvernarea PD, Italia şi prin ea Europa, era la dispoziţia NEGUSTORILOR DE SCLAVI MULTICULTURALIŞTI (care Cultură? Islamul?), adică a MAFIEI şi ONG-urilor Soroşisto-Kalergiene ce se ocupau de „Afacere”. Pe de altă parte, PD garanta Banksterilor prin politica sa financiară Însuşirea Profiturilor şi Socializarea Pierderilor. Perora conştiincios Aberaţii precum Creşterea, Consumerismul, Europeismul, Multiculturalismul, „Libertăţile Civile” (Islamizare???), Globalismul şi lovea fără a ţine cont că era prin definiţie de Stânga, tocmai Clasa Neprivilegiată a Săracilor ale cărei interese ar fi trebuit să le reprezinte!?
Pentru cei NeInformaţi, sau mai degrabă DezInformaţi de Organele Mediatice Româneşti, noul guvern italian este susţinut de două forţe politice care au avut cele mai multe voturi la alegerile din 4 Martie, dar care au orientări ideologice diferite: Mişcarea 5 Stele şi Lega. Acestea au decis să încheie un CONTRACT DE GUVERNARE care să cuprindă OBIECTIVELE COMUNE de actualizat, în contextul unei Crize Profunde în care Italia se află de peste 25 de ani şi care a declasat-o de la poziţia de A Cincea Putere Economică Mondială, la poziţia de Ţară Problematică.
MOTIVELE acestei DECLASĂRI au devenit clare pentru Mişcarea 5 Stele şi Lega, chiar dacă numai parţial. Aceste CAUZE sunt contemplate de Contractul de Guvernare care prevede în linii mari:
– Reducerea Inechităţii în Redistribuirea Resurselor în special, dar nu numai, prin Venitul Minim Garantat.
– Întărirea Suveranităţii Naţionale şi a Statului, deoarece cedarea primei şi slăbirea celui de-al doilea, a adus Italia în grava situaţie de azi.
– Reducerea influenţei Banksterilor asupra Economiei.
– Reducerea influenţei Economicului asupra Politicii.
– Reducerea influenţei Mass Media asupra Politicii.
– Reducerea Privilegiilor în toate formele sale.
– Contracararea „Dictaturii UE” materializată în special de Germania şi într-o măsură minoră de Franţa, prin „Rediscutarea Regulilor şi Normelor UE şi Euro”
– Oprirea Invaziei Migratorii Necontrolate. Italia şi deci şi Europa, nu pot găzdui toată Africa fără pericolul DEZNAŢIONALIZĂRII şi a NIVELĂRII CULTURALE „ÎN JOS”. Africa trebuie ajutată, aşa cum susţine şi Mişcarea Dacia, dar ACASĂ LA EA, deoarece nu poate fi ignorată RESPONSABILITATEA FOSTELOR STATE COLONIALE.
– Oprirea activităţilor ONG-urilor care au devenit CĂRĂUŞI/TRAFICANŢI de migranţi economici africani (de cele mai multe ori sud-saharieni!?). Nave „umanitare” sub pavilion german, spaniol, francez, norvegian şa. debarcă migranţii în „primul port sigur”, care se află evident în… Italia, deoarece Malta, Tunisia, Egiptul şi celelalte ţări mediteraneene nu sunt considerate astfel, în mod arbitrar. Această situaţie a determinat de fapt şi ascensiunea exponenţială a sufragiilor Ligii, care se încadrează totuşi în Dreapta italiană capitalistă şi xenofobă. Este foarte importantă în acest context prezenţa moderatoare a Mişcării 5 Stele la guvernare, pentru evitarea „exceselor”.
– Deschiderea către Rusia, deoarece Embargoul impus de aliaţi a dăunat grav Economiei Italiene.
– Măsuri împotriva Delocalizărilor intreprinderilor în „paradisuri economice” cu manoperă ieftină (măsuri Anti-Globalizare).
– şamd.
Desigur este prematur să fim optimişti, mai ales că Mişcarea Dacia are o viziune mult mai profundă, dar nu e lipsit de semnificaţii că diverşi lideri ai Mişcării 5 Stele pomenesc tot mai frecvent un concept nou: MERITOCRAŢIA. Nu au în vedere încă MERITOCRAŢIA ILUMINISTĂ, dar eu am susţinut „de la începuturi” că Beppe Grillo, fondatorul Mişcării 5 Stele, „a început ceva, ce se va transforma în altceva”. Aceasta este o concluzie Raţională, susţinută de Dialectică, deoarece când „nodurile vor ajunge la pieptene”, se vor identifica cu mai multă claritate CAUZELE şi vor trebui găsite RESURSELE, care se găsesc acolo unde cu toţii vor descoperi ca prin farmec, adică la… PRIVILEGIAŢI. Atunci se va declanşa Adevărata Revoluţie Iluministă.
Lega va constitui desigur un obstacol pe Calea Reformării dacă nu se va „alinia” pe parcurs, dar „tot răul este spre bine”, deoarece în cele din urmă „apele se vor limpezi”, ca după orice Tulburare.

Revoluţie (7)

Gennaio 22nd, 2018 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia

Desigur cine cunoaşte MIŞCAREA DACIA, va pricepe ce e diferit în MERITOCRAŢIA ILUMINISTĂ faţă de MARXISM (şi nu e puţin!). Trebuie remarcate Obiective ale acestuia din urmă ce au fost preluate de Iluminişti în urma SINTEZEI dintre Ideologia Capitalistă (TEZA) şi cea Marxistă (ANTITEZA):

Revoluția va stabili mai întâi o Constituție Democratică și prin această formă de guvernare va începe să exercite un control sporit asupra Economiei. Măsurile susținute de Engels (1847) includ limitări ale Proprietății Private prin Impozitarea Progresivă și Impozitarea Succesiunii; cumpărarea de către stat a întreprinderilor economice existente; organizarea muncii; centralizarea banilor și a creditului în mâinile națiunii; creșteri ale forțelor de producție proporționale cu capitalul disponibil și cu forța de muncă disponibilă a națiunii; Educația Universală pentru toți la costul național; și concentrarea tuturor mijloacelor de transport în mâinile națiunii (13-14). [8] Începuturile Revoluției vor avea loc numai în statele capitaliste avansate care au dezvoltat forțe productive la limitele sistemului de profit. Revoluțiile adevărate nu pot fi făcute arbitrar sau prin intențiile oamenilor sau chiar a unor clase întregi; acestea pot apărea numai atunci când sunt îndeplinite Condițiile Obiective (12). Dar, deoarece statele capitaliste avansate sunt strâns integrate unul cu celălalt, odată ce Revoluția începe într-una, se va răspândi la alții și prin piețele lor globale până la restul lumii. Revoluția Proletară va schimba radical Evoluția economică, astfel încât să servească mai degrabă POPORUL decât Interesele CAPITALIŞTILOR, eliberând producția de bunuri și servicii de constrângerea PROFITULUI”.

K. Marx “Criza capitalismului”
De la Sistemele Socio-Culturale: Principiile Structurii și Schimbării.

Philosophia (6)

Gennaio 11th, 2018 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia

Master / Slave

Deci, doi copii sunt lăsați singuri la capetele opuse ale unei mari insule nelocuite. Ei reușesc cumva să supraviețuiască copilăriei și ambii cresc în izolare unul față de celălalt, până la adolescență. În acest moment nici nu pot vorbi, deoarece nu au auzit un Limbaj, nici nu pot gândi într-un mod Conștient și ambii sunt indiscutabili asemenea fiarelor sălbatice.

La un moment dat, ei se întâlnesc. Având creierul uman, fiecare este capabil să recunoască faptul că celălalt este o ființă similară, care trebuie să aibă o experiență subiectivă similară a lumii. Astfel, Conștiența începe să se dezvolte în ei pe măsură ce interacţionează.

Confuzia care rezultă din această experiență generează Frică în fiecare dintre ei față de celălalt. Această Frică provoacă o Luptă puternică între cei doi. Fiecare a avut un set diferit de experiențe pe insulă până în acest punct și astfel, unul dintre ei are o Frică puțin mai mică de Moarte decât celălalt. Cel care se teme mai mult de moarte, este primul care Fuge din Luptă. Când se întâmplă acest lucru, lupta este rezolvată în favoarea celui care are mai puțină Frică. El își dă seama că celălalt se teme de el mai mult. El profită de această Frică și începe să-l Domine pe celălalt.

El a devenit MASTER (STĂPÂN), iar celălalt SLAVE (SCLAV).

Stăpânul începe să ordone Sclavului, făcând ca Sclavul să facă totul pentru el, permițându-i Stăpânului să trăiască o viață mai ușoară. Interacțiunea dintre cei doi construiește Conștiența celor doi, ambii încep să se Gândească mai clar, ambii încep să Comunice unul cu celălalt într-o limbă comună și ambii încep să se comporte într-o manieră mai civilizată.

Dar Munca Sclavului modelează civilizația lor. Stăpânul face foarte puțin toată ziua, bucurându-se doar de beneficiile muncii pe care a făcut-o Sclavul… PROFITĂ. În cele din urmă, ambii încep să se gândească diferit: Sclavul pricepe că Civilizația lor se datorează Muncii sale. El se recunoaşte în fiecare dintre aceste Lucrări, Societatea lor este o reflecție a lui însuși. Stăpânul vede civilizația lor numai ca lucrare a Sclavului. Nu există nimic de la el însuși acolo. Sclavii au devenit meseriași, știu mai multe despre tot ce există în civilizația lor, fiind cei care au făcut totul. Stăpânul știe foarte puțin despre orice, de fapt, Supraviețuirea în civilizația sa se bazează în întregime pe munca Sclavului.
Stăpânul a devenit acum un Sclav al Muncii Sclavului. Sclavul nu are nevoie de Stăpân, dar Stăpânul are nevoie de Sclav. Pentru a trăi în armonie, Sclavul trebuie să-l Educe pe Stăpân și Stăpânul trebuie să-i dea Libertate Sclavului. Atunci ei pot trăi împreună ca Egali în Muncă și Egali în Cunoaștere. Atunci civilizația lor poate să avanseze rapid până când fiecare dintre ei se perfecționează și devine zeu.

Aceasta este Dialectica Master / Slave a lui Hegel.

Aceasta este povestea lumii noastre.

Cum o să o terminăm?”

https://omegasynthesis.com/2016/03/24/masterslave/

Sociologia (1)

Gennaio 8th, 2018 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia

Instituţia Căsătoriei

1. Viaţa Sexuală
de David Apotheosis Pietsch (n.a. – selecţii)

Monoteismul = monogamie
Politeismul = polyamority
Un Dumnezeu, Un Soț.

“Eu sunt stăpânul vostru, creatorul vostru, supuneți-vă, slujiți-mi, faceți cum vreau eu, nu există alți dumnezei în afară de mine, eu sunt întreaga ta realitate, nimic nu există dincolo de mine, orice recunoaștere sau închinare la alţi zei duce la moarte și la focul veşnic al iadului! Eu vă posed, așa că faceţi-mi voia! Supuneţi-vă! “-

Semnat: Dumnezeu Monoteist

“Eu sunt soţul tău, ascultă-ma, serveşte-mă, fă cum doresc eu, eşti proprietatea mea, nu există alti barbati dincolo de mine, eu sunt lumea ta, te definesc, sexul sau flirtul cu alti bărbaţi duce la persecutie sau chiar moarte, eu te am, fac ce vreau cu tine! Supune-te! “

Semnat: Soț Monogam.

Monogamia poate fi văzută ca un rezultat direct al religiei monoteiste (și într-adevăr, cel mai probabil a apărut inițial ca instituție legală în națiunile abrahamice, astfel ca bărbaţii să pretindă proprietatea față de femei), în care patriarhul cosmic (yahweh) ordonă angajament și iubire necondiționate și necontestate pentru toți sclavii… soțul patriarhal, monogam, face același lucru cu soția lui. El o are pe ea complet supusă și dependentă de el, distrugându-i propria autonomie, liberul arbitru și alegerea independentă. Toți ceilalți bărbați sau femei devin invizibili și inexistenți pentru ei și se așteaptă ca ei să se supună pe deplin singurului lor soț pentru întreaga Viaţă. În unele culturi islamice, este imposibil ca femeia să-și părăsească soțul, deoarece riscă să fie ucisă cu pietre. Polyamoritatea este demonizată și considerată un păcat, la fel ca politeismul. Dacă “înșeli” partenerul tău, chiar și într-o națiune mai avansată cum ar fi America, ești catalogat ca „rău”, totuși persoana care te tratează ca Posesiune a sa și ca Obiect nu este niciodată pusă la îndoială.
Există o mulțime de legături între mentalitatea monoteistă abrahamică și mentalitatea patriarhală, monogamică… Avraamicii cred despre Căsătorie că este ceva sacru și minunat, că au făcut lucrurile morale și corecte și că au obținut ceva grozav. Ei nu-și dau seama cât de a dracului devine Umbra lor din cauza acestui „angajament”, sau cum promovează inconştient Instituţia Controlului Patriarhal. Bineînțeles, oamenii vor face așa cum vor și vor avea motivele lor și poate că unele căsătorii nu sunt aşa de rele de cum am spus, dar în general, nu-mi place Instituția Căsătoriei în actuala concepţie și cred că statul nu ar trebui să se intereseze de căsătorii din punct de vedere legal sau financiar, sau să persecute oamenii pentru „adulter” sau promiscuitate.
Sunt sigur că Mariajul este o instituție de pur Control influențată satanic, întruchiparea și exprimarea sexuală a Monoteismului, devenit dominant din punct de vedere social prin Avraamism. Este o cale pentru oameni de a vedea cum ar fi să fii ca și yahweh pentru câțiva ani, dar numai în familie.
Aș vrea să trăiesc mai degrabă în ascetism decât să-mi predau Liberul Arbitru unui „soț” pentru tot restul vieții mele.
Monogamia face și mai grea întâlnirea cu parteneri sexuali, pentru că majoritatea oamenilor sunt „luați” (indiferent de dracu înseamnă asta) și chiar dacă simți o dorință înflăcărată în vine, sexul este complet în afară de discuţie, pentru că există „partenerul fix”. Pentru cei cu un control mai mic al impulsurilor, acest lucru poate duce la furie, deoarece cei care sunt singuri și nu pot găsi un partener în această lume înstrăinată sunt lăsați cu nimic altceva decât cu mâna lor dreaptă, internetul și imaginația (lol). Asta cauzează de asemenea, cartelul subteran al traficului sexual și prostituției, deoarece am făcut foarte greoi sexul natural, liber, sigur, consensual.
Orice se poate crede, Natura, NeConștientul, Dialectica Socială, Dionysus și Rațiunea vor căpăta spaţiu în timp util și toate vor fi libere, în toate aspectele vieţii.”

2. Implicaţii Socio-Economice

Instituţia Căsătoriei trebuie eliberată de actuala Paradigmă Sclav-Stăpân (ca TOATĂ societatea de altfel). Instituţia Căsătoriei se integrează din plin în Paradigma Pieţei Libere aflată sub guvernarea lui MAMMON.
Asistăm azi inerţi la „căsătorii din interes economic”: tinere sărace care se căsătoresc cu bătrâni bogaţi, ba chiar fetiţe în fragedă pruncie ce sunt cumpărate de musulmani, fără ca „societatea civilă” (ONG-uri), guvernanţii naţionali, organizaţiile internaţionale (UNICEF, ONU, UE şamd), organele mediatice sau clerul să intervină în numele Drepturilor Fundamentale ale Oamenilor.
Impactul Social este devastant şi actualul exemplu de „Toleranţă cu Intoleranţii Islamici” (Multiculturalismul şi Corectitudinea Politică) este edificator, inducând în mod serios orice Om Raţional să creadă într-un Scenariu Elaborat de cultivare a Fricii, Individualismului, Rasismului, Extremismului, Înlocuirii Etnice, Nivelării În Jos a Cunoaşterii şamd.
După cum afirmă Iluminismul, LIBERUL ARBITRU este singurul Drept Natural al Omului, celelalte fiind atribuite sau retrase de Om, deci discutabile. Exact acest Unic Drept Natural este călcat în picioare de Instituţia Căsătoriei aşa cum e conceptualizată azi!
Pentru a înţelege întotdeauna mai bine CAUZELE unei situaţii, trebuie pusă întrebarea: Cui Foloseşte? (Cui Bono?)
Evident că Instituţia Căsătoriei foloseşte celor BOGAŢI pentru a-şi asigura PRIVILEGIILE MOŞTENITE: avere, pile, relaţii, nepotism, favoritism, popularitate  şamd, chiar dacă tocmai ei sunt cei care o „încalcă” mai mult!?
Vorba aia (extrapolare): „Nu face ce face Bogatul, ci ceea ce-ţi zice!”

3. Implicaţii psihologice

Pentru ca Omenirea să accelereze procesul DEVENIRII (BECOMING), de mare importanţă este ECHILIBRAREA (HOMEOSTAZA) PSIHICĂ.
Aceasta e valabilă atât la nivel Individual, cât şi Social„As Above So Below”.
Pornind de la Tipurile de Personalitate MYERS-BRIGGS, această Echilibrare ar fi favorizată de COMPLEMENTARITATE: cuplurile cele mai reuşite sunt deci acelea în care personalităţile soţilor „se completează reciproc”. Evident că în Paradigma Pieţei Libere această necesitate nu este contemplată, cu efectele negative de rigoare.
Omenirea este azi DezEchilibrată fiind tot mai expusă Emoţiilor, Simţurilor, Tradiţiilor şi Narcisismului şi trebuie să facă conform principiilor Iluminismului, Saltul spre Raţiune, Intuiţie, Logică şi Altruism.