Din nou prin Timoc !
La întoarcerea din DACIA, am zăbovit pe malul sîrbesc al Dunării, în dreptul lui Decebal, cu care am vrut să fac o fotografie (în stânga imaginii).
Nu vreau să dau naştere la interpretări şi suspiciuni, dar încercând să reglez puţin contrastul şi luminozitatea fotografiei, ce nu era prea clară datorită orei matinale (5,30), am obţinut ceea ce urmează :
Cum era de aşteptat, m-am oprit din nou la prietenii mei vlasi din Donji Milanovac şi din Topolniţa, cu care am petrecut momente pline de semnificaţii.
Participând la o sărbătoare tradiţională cu profund substrat religios (PRAZNIC), am rămas uimit de acurateţa rugăciunilor, invocaţiilor şi pomenirilor , exprimate în cea mai pură limbă românească ! Dar iată ce este PRAZNICUL, prin vocea capului familiei :
Rezultă din aceste cuvinte, rolul determinant al credinţei străbune, pentru menţinerea fiinţei naţionale. Nimeni nu are dreptul să minimizeze acest aspect !
La întoarcerea ”în oraş”, ne-am oprit pe malul Dunării, într-un local specific locului, de unde se putea cuprinde măreţia Dunării şi a munţilor ce o străjuiesc !
Cu părere de rău m-am despărţit de prietenii mei !
La Revedere Timoc !