Dacia Iluministă

Eminescu

Scrisoarea a III-a (fragment)

………………………………………………………………………………..

De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti
Nu e om de rînd, el este domnul Ţării Româneşti.
Eu nu ţi-aş dori vreodată să ajungi să ne cunoşti,
Nici ca Dunărea să-nece spumegînd a tale oşti.
După vremuri, mulţi veniră, începînd cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu al lui Istaspe;
Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;
Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pămînt şi apă —
Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimînt,
Cum veniră, se făcură toţi o apă şi-un pămînt.
Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvîrtej
Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?
Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?…
Ce-i mîna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe fruntea ta de fier,
A credinţii biruinţă căta orice cavaler.
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, rîul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!
………………………………………………………………………….

Muntii nostri

Cetatea DACIA

Ca om de la munte ce sunt, vreau sa va descriu locurile mele natale, cu intentia de a explica de ce CETATEA DACIA era de necucerit.

Cine a vizitat Valea Teleajenului, sau alte vai de care este „plina” Romania, nu poate sa nu observe ca „in doi timpi si trei miscari”, poti urca pe o culme de unde sa cuprinzi cu vederea, satele din vale. Este usor de imaginat ca acea „pozitie strategica” era usor de ajuns si de … aparat, fara „investitii”, deoarece grotele, padurea, izvoarele si animalele, permiteau „sejururi” indelungate si … atacuri surprinzatoare asupra „musafirilor nepoftiti” din satele din vale. Atat unde m-am nascut, cat si unde am casa in prezent, sunt sate pe vai, iar pe inaltimile din jur, sunt o sumedenie de grote si izvoare la adapostul padurii, „la o aruncatura de piatra” de case. In „spatele casei mele” se afla un munte care se chiama … Cetatzea si sunt deosebit de nerabdator sa … am timp „sa fac niste sapaturi”, mai ales ca in acea zona se presupune ca ar fi fost o cetate dacica numita Ramidava. Ce migrator „ar fi ramas peste noapte” intr-o „copaie” ?  De aceea muntii nostri sunt o adevarata cetate, pe care nimeni nu ar fi parasit-o, nici macar de dragul (?) romanilor, sau de frica … migratorilor. Imi vine sa rad cand aud ca „ne-am retras” la sud de Dunare odata cu … cuceritorii. Adica am lasat muntii, ca sa ne ducem la … ses ? Nu domnilor, la ses stau gradinarii, care pot avea pe steag un morcov sau mai stiu eu ce, dar nu unii care au un … LUP !!!  O mana de voinici pot sa-si bata joc de orice armata care s-ar incumeta sa intre pe vai !  Nu va spune nimic POSADA ?  Pricepeti acum de ce Apuseni au ramas mereu „in mana mocanilor” ? Pricepeti de ce „granicerii Imperiilor” erau adusi … la poalele muntilor ? Pricepeti de ce muntii au fost „adapostul” haiducilor ? PRICEPETI DE CE MUNTII SUNT LEAGANUL ROMANULUI ? Pricepeti de ce suntem “o insula de latinitate” intr-o “mare slava” ?

Autolezionism

Daco-romanii … migratori

Auzi dom’le ce-mi comunica un intelectual roman: ca cica in sec. al III-lea d.C., romanii se retrag din Dacia si … ii iau cu ei pe toti daco-romanii.  Stau ei ce stau prin actuala Bulgaria, pana se formeaza limba romana si prin sec. al VII-lea, se intorc in Dacia sub presiunea … invadatorilor slavi, care veneau din … Nord.  Si aduc cu ei si limba romàna. Pai cum dom’le, aia vin din Nord si „ai nostrii” fug … tot acolo ? Da ce era acel teritoriu atat de „nedorit”, incat nici macar slavii nu … s-au oprit ? Ne mai spune dansul ca in Britania, NUMAI PUTINI romanizati au ramas  sub presiunea migratorilor. Dar uita sa se uite pe harta sa vada ca e un teritoriu plat, fara muntii si padurile noastre ! Pentru mine este greu de crezut ca ceea ce au reusit altii „in camp dechis”, nu puteau reusi „cei mai viteji dintre traci”, in conditiile prielnice apararii, oferite de Spatiul Mioritic !!!

Eu nu sunt istoric, dar am ceva pregatire militara, ca sa nu spun … LOGICA .

Daca o armata „X” strapunge apararea (limes) unei armate „Y”, acestia din urma nu au alta solutie de salvare, decat sa … fuga in directia opusa aceleia din care sunt atacati !

Deci scenariul meu este foarte simplu: daco-romanii NU AU PARASIT DACIA in sec al III-lea, decat in numar mic, restul ramanad pe loc, neavand la dispozitie … Atlasib-ul sau Tarom-ul. Ba cred ca cei ramasi erau chiar foarte multumiti  ca … au fost parasiti !  Ba mai cred ca tocmai datorita presiunii fratilor LIBERI, romanii si-au luat talpasita !!!

Mai zice „lumea buna”ca nu era posibil sa avem noi o limba latina in 160 de ani. Este adevarat, numai ca anii de „contact” cu Imperiul, au fost mult mai multi (fiecare acasa la el) si limbile erau … asemanatoare.

Dansul ne acuza de a fi formati la scoala nationalismului ceusist si al romanticilor (Eminescu), care a fost „curatata”, de istorici ca : Rusu, Boia, Curta, etc.  Bine ca ne spune asta din zona lui Bossi, Le Penn, Heideger, ca sa nu amintim de Hitler, Mussolini, Franco, etc.  Pentru mine este clar ca „urmasii migratorilor”, deveniti cu timpul „imparatii lumii”, au tot interesul  sa spuna despre „inradacinati”, ca sunt … nimeni si sa-i trateze ca atare !

Vezi dom’le ca nationalismul nostru este  „de aparare”, ci nu „de atac” !

Cand am venit in Italia, scria in „carti” ca noi romanii suntem 75% analfabeti, ca sa dau numai un  exemplu. Vezi sa nu-ti „insusesti”  astfel de carti si pe urma sa te „auto-flagelezi”, ca ai face o mare nedreptate natiei dumitale !!!

Patriotismul

DACIA si … Patriotismul

Particip zilele acestea la o dezbatere pe forumul Realitatea din Italia, avand ca topic: Patriotismul.

Unul se poate intreba (cum s-a intamplat) ce legatura este intre una (DACIA) si alta (Patriotismul).

Eu nu sunt psiholog, ci doar un amarat de inginer, dar am priceput de mult ca daca unul se considera dobitoc, sau daca sunt altii care sa i-o spuna la tot pasul (picatura chinezeasca), acesta termina prin a deveni de-adevaratelea, chiar daca realitatea este alta !

Noi romanii, am ajuns in situatia de „a ne pune cenusa in cap”, chiar daca nu suntem „mai dobitoci decat altii”. Diferenta este ca EI isi spun si ne spun si noua ca sunt fruncea, in vreme ce noi suntem … o parte urat mirositoare. Si ne-o spun atat de des, ca rrumanii au luat-o de buna ! Si dai cu autoflagelarea !

Ba au mai „decis” EI, ca noi suntem Nimeni, ca nu avem Trecut, ca nu avem Valori si alte tampenii asemanatoare.

Cum am mai scris pe undeva, polul Puterii migreaza pe acest Pamant, iar acum … este randul lor. Dar nu a fost mereu asa si nu este exclus ca „roata sa se invarteasca” si sa ajungem si noi ACOLO. Poate este un vis stupid, dar eu sunt un … visator ! Deci, din modestul meu „input”stiu ca:

Indo europenii s-au „deplasat” acum 4-5000 de ani din zona caspico-pontica in toate directiile (deci de la noi la … ei).

Romulus si Remus, fondatorii Romei  au fost alaptati de … lupoaica  si sunt rodul „unei insamantari divine” a unei preotese virgine, descendenta a lui Enea, ruda de-a lui Priam, fugit in peninsula italica, dupa cucerirea Troiei de catre greci (unde se pare ca salasluiau … niste rude de-ale noastre). Deci Roma este fiica … Troiei ! De ce voiau grecii Troia? Pentru a putea „intra” prin Dardanele in marea Neagra si a-si intemeia orasele Tomis, Callatis, etc. , de unde sa faca comert cu … daco-getii, ramura cea mai importanta a neamului tracic (Herodot). De ce grecii nu „s-au extins” si in acel teritoriu? Pentru ca acolo era O FORTA, capabila sa opreasca inclusiv pe Darius a lui Istaspe, sau pe Filip si fiul sau Alexandru Macedon. Deci noi, eram O PREZENTA cu mult inaintea Romei, ba am „rezistat” si dupa caderea Imperiului Roman de Apus, sub loviturile „barbarilor”. Astfel, DACIA a „convietuit” in pace si … crestinism  cu Imperiul Roman de Rasarit, pana la venirea turcilor in sec. al XV-lea, supravietuind SI migratiei popoarelor slave. Cu turcii, am reusit de asemenea sa „supravietuim”, fie „cu bunele fie cu relele”, facand zid la inaintarea acestora catre Occident. Apoi in „joc” au intrat si ungurii si austriecii si polonezii si rusii si nemtii, etc., cu scopul de a ne … supune. Nu au reusit in totalitate … PANA IN ZIUA DE AZI, CAND SE PARE CA … AU REUSIT !!!

Asta este „o fantezie” istorica pe intelesul “maselor” din care fac parte, derulata pe parcursul a 4-5000 de ani si care ne arata ca nu suntem chiar asa de … rahat !

Eminescu

Din Strainatate

Cînd tot se-nveseleşte, cînd toţi aci se-ncîntă,
Cînd toţi îşi au plăcerea şi zile fără nori,
Un suflet numai plînge, în doru-i se avîntă
L-a patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i rîzători.

Şi inima aceea, ce geme de durere,
Şi sufletul acela, ce cîntă amorţit,
E inima mea tristă, ce n-are mîngîiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

Aş vrea să văd acuma natala mea vîlcioară
Scăldată în cristalul pîrăului de-argint,
Să văd ce eu atîta iubeam odinioară
A codrului tenebră, poetic labirint;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, liniştiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice şoptiri.

Aş vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală, ce undula în flori,
Să tot privesc la munte în sus cum se ridică,
Pierzîndu-şi a sa frunte în negură şi nori.

Să mai privese o dată cîmpia-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica şoptire a rîului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cîntarea în cadenţă a frunzelor, ce freme,
Născur-acolo-n mine şoptiri de-un gingaş dor.

Da! Da! Aş fi ferice de-aş fi încă o dată
În patria-mi iubită, în locul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea, ce răspînde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrînde gheţoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce liniştire,
În visuri fericite m-ar duce către nori.