Dacia Iluministă

Mulţumiri administratorului grupului Facebook TRACO-GETO-DACIA,  Klaus Kotzur, sursa acestor informaţii.

1. Civilizaţia şi istoria au început acolo unde locuieşte azi neamul românesc. ( W. Schiller , arheolog american ) 2. Istoria este cea dintâi carte a unei naţii . Într-însa ea îşi vede trecutul , prezentul şi viitorul . ( Nicolae Bălcescu )
3. Pe tăbliţele de la Tărtăria , scrisul apare în teritoriile carpato-danubiano-pontice cu mult înainte de Sumer . ( R. Schiller , Reader`s Digest , 7 , 1975)
4. Limba lor ( a românilor ) n-a putut fi extirpată deşi sunt aşezati în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se luptă să nu o părăsească în ruptul capului , încât parcă nu s-ar fi luptat atâta pentru viaţă cât pentru o limbă . ( Bonfini )
5. Oare trebuie neapărat să ne lăudăm cu toţi care ne-au cucerit ? ( Oltea Predoiu , elevă în clasa a IV-a , ian.1980 )
6. Aceşti volohi nu sunt nici romani , nici bulgari , nici wölsche , ci vlahi ( ROMÂNI ) , urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor , dacilor şi geţilor , care şi acum , îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle , locuiesc în Valachia , Moldova , Transilvania şi Ungaria în număr de milioane . ( Schlözer , Russische Annalen – sec XVIII )
7. ( La soldaţii români ) Dogma nemuririi sufletului îi făcea curajoşi fără margini , dispreţuitori faţă de orice pericol , poftitori de moarte ( apetitus morti ) luptători cu hotărâre şi cu o întreprindere de speriat . ( Metianus Capella )
8. Nu invidiaţi vechile popoare ci priviţi pe al vostru . Cu cât veţi săpa mai adânc , cu atât veţi vedea ţâşnind viaţă. ( Michelet , 1859 )
9. Da , am zis-o şi o voi repeta până voi putea fi auzit , că misiunea noastră este să dăm ştiinţelor arheologice pe omul Carpaţilor preistoric , ANTEISTORIC . ( Cezar Bolliac )
10. ( Zamolxen ) era minunat de înţelept în filosofie . ( Alfonso X El Sabio )
11. Atunci … de ce ai lăsat acasă atâtea deprinderi , un trai cât se poate de ademenitor şi o domnie plină de străluciri … De ce te-ai silit împotriva firii , să-ţi aduci oştenii pe nişte meleaguri ( geto-dacice ) în care orice oaste străină nu poate afla scăpare sub cerul liber ? ( Diodor din Sicilia , Biblioteca istorică , XXI , 11-12 )
12. Getul zdrenţăros sau scitul pribeag târându-şi avutul de ici-colo , n-au de ce să-l pizmuiască pe stăpânul celei mai întinse moşii … Căci nicăieri ca printre aceşti pribegi nu întâlneşti mame maştere care-şi iubesc cu duioşie de adevărată mamă copiii vitregi . Aici nu întâlneşti soţie îngâmfată de zestrea ei şi mândră de adulterele ei sau de soţul ei din care a făcut un sclav ! Zestrea cea mai frumoasă e socotită aici cinstea tatălui , virtutea mamei şi credinţa soţiei ! ( Horaţiu )
13. ( Deceneu ) i-a instruit în aproape toate ramurile filosofiei , căci el era în aceasta un maestru priceput . El i-a învăţat morala (…) , i-a instruit în ştiinţele fizicii (…) , i-a învăţat logica , făcându-i cu mintea superiori celorlalte popoare (…) , demonstrându-le teoria celor 12 semne ale zodiacului , le-a arătat orbita lunii , şi cum globul de foc al Soarelui întrece măsura globului pământesc şi le-a expus sub ce nume şi sub ce semne cele 346 de stele trec în drumul lor cel repede de la răsărit şi până la apus , spre a se apropia sau îndepărta de polul ceresc .( Iordanes , Getica , XI , 69-70 )
14. Românii , în decursul acestui lung interval , au dăinuit refugiaţi în munţi la adăpost de şuvoiul invaziilor . (…) Timpul n-a avut darul să ştirbească forţa , nici să slăbească speranţa daco-românilor . Rămăsese aceeaşi rasă rezistentă , răbdătoare , întrucât se considera nemuritoare . ( Abdolonyme Ubicini , 1886 )
15. Neamul geţilor , care au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva şi aceasta nu numai datorită tăriei trupului lor , dar şi pentru că astfel îi convinsese slăvitul lor Zamolxes . Crezând că nu mor , doar că îşi schimbă locuinţa , ei sunt mai porniţi pe lupte , decât ar fi înclinaţi să întrepindă o călătorie . ( Iulian , Cezarii ,Traian , 22 )
16. Cato : Feriţi-ne , zei cereşti , ca , printr-un dezastru care i-ar pune în mişcare pe daci şi pe geţi , Roma să cadă , iar eu să mai rămân teafăr … ( Lucanus , Pharsalia , II , 295-297 )
17. Martial îi scrie unui prieten că în ţara Geţilor va găsi stânca lui Prometeu . ( Martial , Epigr. , IX , 46 )
18. Tracul Zamolxis , care învăţase pe druizi , printre altele şi divinaţia prin fise şi numere. (Origenes , Philosophumena , I , 2 , 22 )
19. Împreună cu tovarăşii săi de drum cu unul fiu al lui Theodorus şi cu Epi… , pe cheltuiala lui personală , a plecat în solie călătorind departe şi ajungând la Argedava , la tatăl aceluia şi întâlnindu-l , totdeodată a obţinut de la el … , oraş … şi a dezlegat poporul … . Ajungând ( apoi ) preot al Marelui Zeu a săvârşit în chip strălucit procesiunile şi jertfele şi a împărţit şi cetăţenilor părţi de carne ( a animalelor sacrificate ) . Fiind ales preot al lui Serapis , tot aşa a suportat cu vrednicie şi bunăvoinţă cheltuielile . Iar pentru că Dionysos ( zeul ) eponim al oraşului , nemaiavând de mulţi ani preot şi fiind aclamat ( tot ) el de cetăţeni , s-a consacrat pe sine ( acestei slujbe ) ; şi pe vremea iernării lui C ( aius ) Antonius luând ( iarăşi ) coroana zeului ( adică devenind preot ) a împlinit procesiuni şi sacrificii frumos şi cu măreţie şi a dat cetăţenilor carne din belşug . Şi acceptând pe viaţă cununa zeilor din Samothrace , îndeplineşte procesiuni şi sacrificii pentru iniţiaţi şi pentru oraş . ŞI ÎN TIMPUL DIN URMĂ REGELE BUREBISTA AJUNGÂND CEL DINTÂI ŞI CEL MAI MARE DINTRE REGII DIN TRACIA ŞI STĂPÂNIND TOT TERITORIUL DE DINCOACE DE FLUVIU ( DUNĂRE ) ŞI DE DINCOLO şi a ajuns de asemenea la acesta ( la Burebista ) în cea dintâi şi cea mai mare prietenie , a obţinut cele mai bune foloase pentru patria sa , vorbindu-i şi sfătuindu-l în ceea ce priveşte chestiunile cele mai importante , atrăgându-şi bunăvoinţa regelui spre binele oraşului ; şi în toate celelalte ( ocazii ) oferindu-se pe sine fără să se cruţe în soliile oraşului şi luând asupră-şi fără şovăire primejdii , pentru a contribui în tot chipul la binele patriei . Şi fiind trimis de regele Burebista ca ambasador la Cn ( aeius ) Pompeius , fiul lui Cnaeius , imperator al romanilor , şi întâlnindu-se cu acesta în părţile Macedoniei , lângă Heraclea Lyncestis ( astăzi Bitoli-Monastir ) , nu numai că şi-a îndeplinit cu bine însărcinările primite de la rege , câştigând pentru acesta bunăvoinţa romanilor , dar şi pentru patrie a purtat cele mai frumoase negocieri ; în general în orice situaţie a împrejurărilor expunându-se cu trup şi suflet şi folosind cheltuieli din ale vieţii proprii ( adică din averea lui particulară ) şi dând puteri noi din averea sa ( de la el însuşi ) la unele dregătorii ale oraşului ( adică ajutând cu bani tezaurul public ) arată cel mai mare zel pentru binele patriei sale . Aşadar , pentru ca şi poporul să arate că cinsteşte pe oamenii cei buni şi vrednici şi care îi fac lui bine a hotărât Sfatul şi poporul ( dionysopolitanilor ) ca Acornion al lui Dionysios să fie lăudat pentru aceste ( merite ) şi să fie încununat el la sărbătoarea lui Dionysos cu o cunună de aur şi o statuie de bronz şi să fie încununat şi în timpul ce urmează , în fiecare an la Dionysii cu o coroană de aur şi să i se dea pentru ridicarea statuii locul cel mai de cinste din agora . ( Decretul Dionysopolitan În Cinstea Lui Acornion ) 20. În ziua de azi , pentru a stăpâni cât mai mulţi oameni , nu se mai cuceresc teritorii , ci sufletele acelor oameni . Odată ce ai sufletul , ai omul ; iar când ai omul , teritoriul vine de la sine . ( contele de Marenches )
21. Într-adevăr acesta este unul dintre cele mai vechi popoare din Europa (…) fie că este vorba de traci (…) , de geţi sau de daci , locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei şlefuite – până în zilele noastre , susţinând astfel , printr-un exemplu poate unic în istoria lumii , continuitatea unui neam . ( André Armad )
22. Dar vă întreb , fraţilor , care sunteţi toţi moldoveni , cum ne lăsaţi pe noi , moldovenii , cei ce suntem rupţi din această Basarabie , să trăim pe celălalt mal al Nistrului ? Noi rămânem ca şoarecele în gura motanului ? Dar să ştiţi că de ne veţi uita , noi vom săpa malul Nistrului şi vom întrepta apa dincolo de pământurile noastre ! Mai bine să-şi schimbe râul cursul decât să rămânem noi rupţi unii de alţii . ( Toma Jalbă în congresul ostăşesc revoluţionar de la Chişinău , 20 octombrie 1917 )
23. Această naţiune neglijată şi oprimată stăpâneşte pământurile cele mai rele din întreaga ţară . Aceste pământuri le sunt luate îndată ce sunt defrişate de ei cu sudoarea feţei şi gata pentru a fi însămânţate cu porumb . Fiecare sas sau ungur poate să se înstăpânească pe pământul românului , chiar dacă acesta a fost stăpânul lui de sute de ani . Românul este alungat cu întreaga sa familie în munţi , unde el nu găseşte decât piatră şi câteodată este obligat să părăsească ţara . Dacă un sat românesc este aşezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc , românul nu are voie să se apropie mai mult de satele acestor două naţiuni privilegiate decât ţiganii . Nimeni nu îi adresează o vorbă bună şi el nu are niciodată o zi de sărbătoare . Eu nu voi uita niciodată vorbele unui bătrân al acestei naţiuni , din Şinca veche (Făgăraş) rostite pe patul său de moarte : Eu mor fericit , pentru că eu nu las în urma mea în sclavie nici femee , nici copii . Când am trăit printre ei am avut mai mult decât ocazia să constat că românul e bun . Cum se înduioşa inima sa când era tratat ca un frate . Oricât de duri ar fi aceşti oameni , eu am putut observa , în cei doi ani pe care i-am petrecut printre ei , trăsături care sigur nu ar fi fost nedemne pentru omul cel mai civilizat . Cât rău au făcut acestei naţiuni ura şi indiferenţa faţă de această naţiune altădată atât de mare şi de strălucitoare . Orice ar fi , naţiunea română are , prin numărul şi dreptul său la stăpânirea ţării , meritele sale proprii . ( geologul german Haquet , despre anii petrecuţi în Transilvania , 1763-1764 )
24. Prefer să mor în mocirlă într-o ROMÂNIE MARE decât să mor în paradisul unei ROMÂNII mici . ( Mareşalul Antonescu )
25. Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate , ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă . Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi . Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri , ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri . ( Regele Mihai )
26. O Evă mitocondrială din Tracia se află la originea românilor . Populaţia de aici a migrat apoi spre toată Europa cu 30-40.000 de ani în urmă . ( Profesorul Alexander Rodewald , director al Institutului de Biologie Umană de la Universitatea din Hamburg )
27. Era un popor brav acela care a impus tribut superbei împărătese de marmură a lumii – Roma . Era un popor nobil acela a cărui cădere te împle de lacrimi , iar nu de disperare , iar a fi descendentul unui popor de eroi , plin de nobleţe , de amor de patrie şi libertate , a fi descendentul unui asemenea popor n-a fost şi nu va fi ruşine niciodată . ( Mihai Eminescu )
28. Latineasca , departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc azi s-ar putea zice că este mai puţin în firea celei dintâi firi romane , că ea a schimbat mai mult vorbele sale cele dintâi şi dacă nu m-aş teme să dau o înfăţişare paradoxală acestei observaţii juste aş zice că ea e cea mai nouă dintre toate , sau cel puţin a aceea în ale cărei părţi se găsesc mai puţine urme din graiul popoarelor din care s-au născut . Limba latinească în adevăr se trage din acest grai , iar celelalte limbi mai ales româna sunt însuşi acest grai . ( D`Hauterive , Memoriu asupra vechei si actualei stări a Moldovei , Ed. Acad. , p. 255-257 , 1902 )
29. Universitatea din Cambridge susţine idee că din Spaţiul Carpatic au roit (după mileniul III î.e.n. ) cei ce se vor numi – indieni , persani , greci , traci , albanezi , italioţi , celţi , germani şi slavi .
30. Urmaşii geto-dacilor trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor , vorbesc în limba în care glăsuiau mai demult părinţii lor . (Huszti Andras)
31. S-a temut Süleiman ca nu cumva când ar încerca el să ocupe Transilvania sau Muntenia sau Moldova , toate aceste ţări să se unească împreună şi să se apere . ( Antonio Veranzio 1504-1573 )
32. Domnilor deputaţi . Pentru ce suntem împărţiţi în două câmpuri ? Pentru ce ne numim noi şi voi ? Ori nu suntem toţi români ? Ori nu avem toţi aceeaşi patrie ? Ori nu suntem toţi fiii aceleaşi mame ? Pentru ce să zicem noi şi voi ? De ce să nu zicem noi , românii ? Nu avem toţi aceeaşi amoare comună ? Care este cauza diviziunii noastre ? Care este mărul de discordie dintre noi ? Acest măr de discordie , să nu-l ascundem , el este Domnia . Cine va fi Domnitorul ? Fiecare îşi are convicţiile sale , fiecare îşi are simpatiile sale personale ; fiecare din noi crede că ţara va fi mai fericită având de Domnitor pe cutare şi pe cutare . Dar discordia există ; căci nu toţi cugetăm asemenea . Din astă discordie rezultă discreditul Camerei , discreditul nostru . Nimeni nu mai are credinţă la noi ; anarhia nu e departe şi inamicul e la porţile noastre . Cum să respingem anarhia ? Cum să oprim pe străini ? Făcând să piară discordia , făcând să piară punctul care ne desparte . Noi ( partida naţională ) declarăm că nu avem nici un candidat ; dumneavoastră ( partida conservatoare ) aveţi vreunul ? Se poate . Însă nici unul din noi toţi nu cred că a venit aici cu hotărârea a face să fie candidatul lui cu orice preţ . Toţi suntem români şi nimeni nu voieşte răul ţării sale , nimeni nu ar voi ca candidatul său să ajungă la Tron pe urme de sânge sau sprijinit de străini . Ar fi o ofensă pentru ţară de a crede că ea a putut trimite la Cameră asemenea oameni . Ca să ne unim toţi asupra aceluiaşi candidat , este posibil ? Cred că nu ; fiindcă am zis , fiecare îşi are credinţa sa . Dar a ne uni asupra unui principiu , ne putem uni ; mai cu seamă când acest principiu este cel mai mare al naţionalităţii noastre . Acest principiu este al Unirii . Mulţi din dumneavoastră , acum un an , au reprezentat ţara în această Cameră şi au susţinut cu căldură Unirea . Prinţul Bibescu , fostul Domnitor , a fost între alţii cel mai elocvent şi ardent apărător al Unirii . S-ar putea oare estimp ca aceste persoane să se contrazică ? Aceasta nu se poate crede . Să ne unim cu toţii asupra principiului de Unire , acestui mare principiu ce are să reînvieze naţionalitatea noastră ! Să ne dăm mâna ca fraţii , să cugetăm că suntem muritori , că avem să mai trăim câţiva ani şi că copiii şi strănepoţii noştri au să moştenească un viitor glorios , creat de noi ! A ne uni asupra principiului Unirii este a ne uni asupra persoanei ce reprezintă acest principiu . Astă persoană este Alexandru Ioan Cuza , Domnul Moldovei ! Să ne unim ca fraţi asupra acestui nume şi posteritatea ne va binecuvânta , ţara ne va întinde mâinile şi conştiinţa naţională va fi împăcată că ne-am îndeplinit cu religiozitate o datorie sfântă . (Discursul rostit de deputatul Vasile Boerescu , în şedinţa Adunării Elective a Munteniei , Bucureşti , 24 ianuarie 1859 )
33. Din gradele inferioare au căzut peste 130 , între care şi caporalul Iancu Pastia care , fiind grav rănit de o bucată de obuz ( care i-a rupt pîntecele ) a murit peste trei ore în durerile cele mai mari , însă era de un curaj fără egal şi în ultimele momente a murit zicînd : „ mor foarte vesel , căci po¬ziţia ( reduta ) s-a luat şi sînt fericit că putui muri luptîndu-mă pentru ţara mea , frumoasa mea Româ¬nie . ” ( Căpitan Grigore Bănulescu )
34. În secuime peste 60.000 de români întrebuinţează chiar şi în vatra familială limba maghiară , ne mai având altă dovadă a naţionalităţii lor , decât religia lor ortodoxă . ( Carl F. Marienburg )
35. Aceşti bieţi ţărani , cu mantăile şi căciulile lor cu pene de curcan pe cap , ei de care se râsese atâta , dovediră că ştiu să moară dacă nu să învingă şi că le curge în vine tot sângele vechilor daci . ( Kohn Abrest ) 36. Acest sentiment puternic de a trăi şi de a muri pentru naţionalitatea lor l-au exteriorizat şi l-au consfinţit cu numele de ROMÂN ; şi unde este puterea care să le poată lua această naţionalitate , unde se află dreptul care ar putea să le-o conteste ? ( Ştefan Ludwig Roth , 1848 )
37. Dacii , moesii , tracii n-au fost în toate vremurile aşa de războinici , că istoria legendară a făcut să se afirme că însuşi zeul războiului s-a născut în ŢARA LOR ? Mi-ar fi greu să enumăr puterea din toate provinciile , care acum se găseşte înglobată în Imperiul Roman… ( Flavius Vegetius )
38. Ei vor fi stăpânii lumii , dar noi , vom rămâne stăpânii timpului . ( Paul Tămaş )
39. Maghiarii sunt un popor plin de îngâmfare care locuind în mijlocul naţiunilor străine lor prin rasă , au pretins totdeauna şi pretind încă să le domine şi să le maghiarizeze şi asta într-un fel de care însăşi ştiinţa suferă . În recensăminte , de pildă , domneşte voinţa bine hotărâtă de a arăta maghiarii mai numeroşi decît sunt în realitate . ( Prof. Dr. Julius Jung , 1877 )
40. Comuna Trăznea a fost ocupată de trupele ungureşti la 9 septembrie 1940 . Ca şi când armata de ocupaţie ar fi executat un ordin primit , îndată ce satul a fost invadat de soldaţi , un veritabil potop de foc şi sânge s-a abătut asupra lui . Toate armele moderne au fost utilizate pentru a satisface instictele brutale : puşti , mitraliere , tunuri , grenade . După ce au fost trase primele salve , soldaţii au pătruns în case şi au asasinat pe oricine găseau în calea lor , incendiind locuinţele . Cazul preotului român Traian Costea , care , dupa ce a primit un glonte în cap , a fost tras pe galeria de lemn a presbiteriului – căruia i s-a dat foc şi a ars în întregime odată cu cadavrul preotului – este tipic . După încetarea focului de arme , ungurii au pus mâna pe copiii de români şi îi aruncau de vii în foc , făcându-i să moară în chinuri groaznice . Jale mare răsuna în tot locul de plânsetele lor . ( Milton G. Leher )
41. Şi nici nu trebuie dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac şi cari sunt aproape opera unui poet get . ( Ovidiu , Ex Ponto , 1 , iv ,13 , v . 16-22 )
42. Ar fi mai uşor a smulge ghioaga din mâna lui Hercule decât a abate lesne şi degrabă pe români de la vechile lor datini. ( Alecu Russo )
43. Sunt dac , nu sunt roman . Pe romani îi dispreţuiesc. ( B. P. Haşdeu )
44. Descoperirea sinelui adânc al părinţilor celor mai vechi e supremul act de orgoliu al unui neam . ( Nicolae Iorga )
45. Românii despre care am mai spus că sunt daci . ( Bocignoli , 29.06.1524 , la Răgusa )
46. Cantitatea de grâu adusă din Pont e mai mare decât tot ceea ce ne devine din celelalte porturi comerciale , deoarece , acest ţinut produce cea mai mare cantitate de grâu . ( Demostene , Discursuri )
47. Papa Nicolae I spune că grecii de la acea vreme numeau Latina şi Scita limbi barbare . ( O scrisoare către Împăratul Bizanţului Mihail al III-lea , 865 en )
48. Decebal , un rege alungat din reşedinţa sa , izgonit chiar din viaţă , fără ca să fi pierdut niciodată nădejdea . ( Plinius cel Tânăr , Epistole , VIII , 4 , 2 )
49. Într-un glas se roagă ţăranii romani ( NU ROMÂNI ) să-i lase a trăi cu barbarii … Şi apoi să ne mirăm că nu pot fi învinşi goţii ( geţii ) când sătenii sunt mai bucuroşi să fie cu ei decât cu noi . ( Salvianus , De gubernitone , V , 8 )
50. În toate Pannoniile există obiceiuri şi moravuri Romane , dar şi un fel de limbă Romană şi mulţi se ocupă şi cu literatura. ( Veleius Paterculus )
51. Nu este nimeni dintre sarmaţi sau geţi care să nu poarte o teacă cu arc şi săgeţi muiate în sînge de viperă . ( Ovidiu ; Trist. ; IV ; 1 ;78 )
52. Geţii , care se mărginesc cu sciţii , întrebuinţează aceleaşi arme ca şi aceştia , ei sunt toţi arcaşi călăreţi . ( Tucidide ; II ; c. 96 )
53. Geţii vorbeau aceiaşi limbă ca dacii şi aveau aceleaşi obiceiuri . Grecii dădeau , atât geţilor din Bulgaria cât şi dacilor din Moldova , Valahia , Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi crede-au că şi geţii şi dacii provin de la traci . ( L. A. Gebhardi , Geschichte des Reichs Hungarn und der damit Verbudenen Stateen , I. Theil , Leipzig ,1778 ,p. 43-44.)
54. În cele mai vechi timpuri cunoscute , în Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii , care mai erau denumiţi şi geţi , şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova , Muntenia şi regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia . ( Martin Hochmeister , Siebenburgische Provinziaalblatter , vol. III , fasc. 3 , Sibiu ,1808 , p. 126 )
55. Dacii sunt primii strămoşi ai românilor de azi . Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii . Aceiaşi origine , aceiaşi limbă . Asupra acestui punct toate mărturiile din vechime concordă . ( Abdolonyme Ubicini , Les origines de l’historie roumaine , Ernest Laroux , Paris ,1866 , p. 6 )
56. Însuşi Hadrian , succesorul lui Traian , venind în Dacia după 117 , data morţii lui Traian , exclamă : Ce greşeală a făcut Traian , distrugând Dacia , căci Dacia constituia , prin natura aşezării , pavăza imperiului roman . ( M. Yourcenar )
57. Grele îndatoriri a trebuit să suporte Dacia aproape 60 de ani , sub 20 de împăraţi romani , pînă când sub Galienus dacii s-au deşteptat din nou , i-au bătut pe romani , le-au adus mari pagube şi , în sfîrşit , au prădat imperiul roman şi au ocupat Roma , ca să se răzbune şi s-o ruşineze , de unde a ieşit proverbul : Nullum violentum diuturnum ( nimic din ceea ce este impus prin violenţă nu durează ) . ( Johannes Tröster, în Vechea si Noua Dacie germană secolul 17 )
58. Nădejdea lui Decebal se împlinise : Imperiul fusese dărâmat prin loviturile oamenilor de la Dunăre , Roma însăşi învingătoarea tuturor popoarelor a trebuit să slujească supusă şi să primească jugul triumfului getic . ( Isidor De Sevilla între 560 – 636 )
59. Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi , cel mai probabil , iniţial , în Ardeal unde se găseşte , Ancient India ( India Veche ) . ( 1922 The Cambridge History of India , Universitatea din Cambridge , bază vechea literatură vedică )
60. Polonezii sunt urmaşii acelor daci care , neîmpăcându-se cu cucerirea romană , şi-au părăsit locurile de baştină şi s-au mutat la nord . ( Jan Trynkowski , istoric polonez )
61. Spaţiul polonez de astăzi , acoperit de gheaţă , ca şi nordul Germaniei , pînă la începutul Holocenului ( etapa geologică actuală ) , n-au putut fi populate decât dinspre sud , din spaţiul carpatic , după prelungirea drumurilor sării . ( Cercetarea Universităţii Californiei din Los Angeles , întocmită de profesorul arheolog Marija Gimbutas )
62. Denumirile dacice de plante , păstrate la Dioscoride ( medic grec din perioada împăraţilor Claudius 41 – 54 e.n. şi Nero 54 – 68 e.n. ) pot fi găsite şi în fondul limbii germane . ( Jakob Grimm 1785-1863 , în Istoria limbii germane )
63. Romanii nu au ajuns nici în Maramureş , cu atît mai puţin în şesul dintre Carpaţii păduroşi şi Marea Baltică , spaţiu de expansiune al populaţiei carpatice . Aici şi-au organizat atacurile contra Imperiului Roman , armatele Geto-Dace , numite de unii şi gotice . ( Waclaw Aleksander Maciejowski 1792 – 1883 , în lucrarea Geto-dacii vistulieni şi niprieni strămoşii polonilor )
64. Daco-geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor ( Cronicile spaniolilor 25 , p. 179 ) ; Daco-geţii sînt consideraţi fondatorii popoarelor nordice ( Gesta Normanorum , Cronica ducilor de Normandia , Carolus Lundius etc. ) ; Daco-geţii sînt consideraţi fondatorii teutonilor , prin saxoni şi frizieni , ai olandezilor al căror nume naţional este şi azi Daci ( Dutch ) şi ai Anglilor . ( Leibniz , Collectanea Etymologica etc. )
65. Amal domneşte peste Daco-geţi şi este întemeietorul Amalilor . ( Dinastia Amalilor este Daco-getă ) ( Carlo Troya istoric şi politician italian 1784 – 1858 )
66. Belizariu , vestitul general al lui Iustinian , învingându-i pe aşa-zişii goţi în Italia , îşi ia titlul triumfal de GETICUS MAXIMUS . Ori titlul triumfal nu se putea lua decît după numele poporului pe care l-ai învins .
67. Neamul tracilor este cel mai numeros din lume , după cel al inzilor . Dacă ar avea un singur conducător sau dacă tracii s-ar înţelege între ei , neamul lor ar fi de nebiruit şi cu mult mai puternic decât toate neamurile . ( Istoricul Herodot 484-425 î.Chr. )
68. Ostaşi , ora mult aşteptată de către toată suflarea românească , şi îndeosebi de voi , vitejii mei ostaşi , a sunat în sfârşit după lunga şi dureroasa aşteptare . Trecerea trupelor aliate peste Dunăre ne impune ca o sfântă şi patriotică datorie să luăm iaraşi arma în mână ca să izgonim , împreună cu ele pe vrăjmaşul cotropitor din ţară şi să aducem liniştea populaţiei asuprite . Regele vostru vă cheamă din nou la luptă ca să înfăptuiţi visul nostru de atâtea veacuri : Unirea tuturor Românilor , pentru care în anii 1916-1917 aţi luptat cu atâta vitejie . Sufletele celor căzuţi pe câmpul de onoare vă binecuvântează pentru această ultimă sforţare : privirile credincioşilor noştri aliaţi sunt îndreptate cu dragoste şi încredere spre ţara noastră şi fiii ei . Camarazii voştri de arme … cari vin în ajutorul nostru , cunosc vitejia voastra de la Oituz , Mărăşeşti şi Mărăşti , arătaţi-le că timpul de aşteptare n-a putut să slăbească braţul ostaşului român . Fraţii noştri din Bucovina şi din Ardeal vă cheamă pentru ultimă această luptă , ca prin avântul vostru să le aduceţi eliberarea de jugul străin . Biruinţa e a noastră şi viitorul va asigura întregului neam românesc viaţă paşnică şi fericită . Înainte deci cu vitejia strămoşească ! Dumnezeu este cu noi ! Ferdinand ( Proclamaţia regelui Ferdinand către ostaşi , Iaşi 10.11.1918 ) VA URMA