Dacia Iluministă

PSIHOCOSMOS (8)

Libido

“Eu nu sunt un om, sunt dinamită” – Nietzsche

În timp ce Freud folosea termenul “libido” pentru a se referi la Energia Sexuală, Jung i-a lărgit sfera de aplicare, astfel încât acesta să se aplice Energiei Psihice în general, adică energia care conduce psihicul. Dar ce înseamnă asta? De fapt, cel mai simplu mod de a gândi este că Libido-ul este Energia care sălăşluieşte în Arhetipuri.
Presupunând că tratăm Ego ca “Arhetipul Conștienței” care naşte din NeConștiență și Persona ca Masca Publică Arhetipală a Ego-ului, atunci putem concluziona că Psihicul are de-a face doar cu Arhetipuri. Arhetipurile se manifestă ca Simboluri și Imagini, în special ale oamenilor, astfel încât ne putem gândi la Libido ca la Energia pe care alegem să o investim în aceste Simboluri și Imagini. Cantitatea de Libido pe care o alocăm indică efectiv cât de mult apreciem ceva. Libido-ul, ca toată Energia, nu poate fi nici creat, nici distrus, ci doar transformat sau redirecționat. Astfel, dacă libido-ul este retras dintr-un arhetip, el trebuie să se manifeste într-un alt arhetip, adică dacă dispare într-un loc, trebuie să reapară în altul. Dacă un musulman își reprimă dorințele sexuale, energia va reapărea în Umbra sa și este pe drumul său spre a deveni un fundamentalist sinucigaş. În mod paradoxal, dacă musulmanii ar face sex sănătos şi ar înceta să creadă tâmpenia celor 72 de virgine, ar dispare şi sinucigaşii.
Psihicul nostru poate fi privit ca un labirint complicat de canale care leagă arhetipurile, cu libidoul care curge prin aceste canale, care curge lent în unele locuri, rapid și fără probleme în altele, blocându-se în unele locuri și apoi redirecționându-se.
Sarcina noastră este să găsim un flux psihic optim care să ofere energie maximă tuturor arhetipurilor noastre pozitive și sănătoase și să înfrunte energiile negative și nesănătoase, astfel încât să nu ne poată deteriora.
Dacă vă simțiți “în jos” – deprimat, lipsit de energie, apatic, neinteresat – înseamnă că energia voastră este în locuri greșite. O persoană sănătoasă este o persoană energizată, activă psihic, angajată, concentrată, încrezătoare. El știe exact unde se află, unde merge, ce face. E în zonă.
Tu esti?
“Oamenii Înteligenţi trăiesc de regulă mai mult“.

Extraversiune versus Introversiune

Extravertiţii se raportează la „lumea exterioară”, iar Introvertiţii la „lumea interioară”.
Extravertiţii tind să se concentreze asupra Oamenilor și Lucrurilor și Introverttiţii asupra Ideilor și Imaginilor.. Este imposibil ca un extravertit să fie un pustnic sau un introvertit, sociabil.
Extravertiţii sunt obsedaţi de Obiect în toate formele sale – lucruri, realizări externe, chiar și oameni. Ei sunt confortabili și mulţumiţi atunci când participă energetic la lumea exterioară, atunci când stimulează relațiile umane. Dacă doriți să distrugeţi psihologic un extravertit, trebuie doar să-l izolați, astfel încât singurul obiect de care trebuie să se ocupe este el însuși. El crede că este morbid, nenatural și nesănătos ca oamenii să-și petreacă prea mult timp singuri. Extravertiţii sunt aproape întotdeauna „other-directed” sau „tradition-directed”.
În multe privințe, cele două mari rele ale lumii noastre sunt tendința de a fi „Other-Directed” şi „Tradition-Directed”.
Capitalismul (ideologia consumului și a obiectivizării lumii) și Moda (căutarea la alţii pentru a defini ceea ce este “cool” și ceea ce nu este) sunt arhetipal „other-directed”. Religiile Abrahamice care depozitează Trecutul în mijlocul Prezentului sunt arhetipal „tradition-directed”. Acestea sunt ambele produse ale mentalității extraverse, deoarece doar extravertiţii permit să fie definiţi de ceilalți. Mentalitatea extraversă, atunci când este combinată cu o atitudine subiectivă, este rădăcina înclinației îngrozitoare a omului de a accepta să fie Sclav.
Indivizii contrari Sclaviei în toate formele ei, sunt invariabil Dominanţi – Introvertiţi.
Introvertiţii se definesc cu privire la Subiect mai degrabă decât la Obiect. Ei sunt preocupaţi de Idei, Sentimente, Gânduri, Fantezii, Speculații, Vise, Speranțe, Teorii, Imagini, Intuiții – toate activităţi ale minții îndreptate spre Interior. Un introvertit se poate uita timp de o oră la o frunză de pe un copac compunând poezie.
Introvertitul este preocupat de Detalii și Intensitate.
Extravertitul pe de altă parte poate fi comparat cu un televizor cu mai multe canale. Extravertitul vrea să aibă cât mai multe experiențe posibil. Vrea doar input senzorial constant.
Schopenhauer, care a avut o influență uriașă asupra lui Jung, a scris: “Oamenii (extravertiţi) au nevoie de activitate externă pentru că nu au activitate internă”.
Introvertiţii au o “excitare corticală” ridicată, ceea ce înseamnă că Mintea lor este mereu forfotind de activitate, deci nu au nevoie de stimuli externi.
Extravertiţii dimpotrivă, au o „excitare corticală” scăzută – nu este prea mult de făcut în interior – și au nevoie de mediul înconjurător pentru a le oferi stimulente.
Introvertiţii sunt concentraţi fundamental pe domeniul r = 0, în timp ce extravertiţii sunt preocupaţi de domeniul r> 0.
Extravertiţii guvernează lumea deoarece sunt mult mai preocupați de lucrurile lumești. Introvertiţii sunt preocupaţi de cele spirituale.
Materialismul și Extraversiunea merg mână în mână.
Introvertiţii sunt în mod natural înclinaţi spre Idealism.
Dacă aceştia din urmă sunt şi Raţionali, avem de a face cu Idealiştii-Raţionalişti.
Tu, unde te încadrezi?
Dacă eşti prea Extravertit, exersează Introversiunea şi îţi vei Echilibra Psihicul.
Dacă eşti prea Introvertit, exersează Extraversiunea în acelaşi scop.
De regulă, Introverşii reuşesc această „operaţie alchemică” ce se numeşte HOMEOSTAZĂ.

Povestiri Arhetipale

Povestea lui Theseus și a Minotaurului este adesea luată ca o metaforă a interacțiunii Ego-ului și a Animei. Fecioara Ariadna (reprezentând Anima, Soul-Immage) îl conduce pe Theseus (reprezentând Ego-ul,l Sinele Inferior) în Labirint (reprezentând NeConștientul). Theseus s-ar fi pierdut dacă nu ar fi avut de la Ariadna un fir de aur pe care să-l desfăşoare.
Theseus a ucis Minotaurul (reprezentând Umbra lui) în centrul Labirintului, apoi în siguranță a revenit la îmbrățișarea Animei sale. El a devenit mai Puternic şi mai Înțelept. El s-a ocupat de Umbra lui, și-a explorat NeConștientul și și-a îmbrățișat Anima. Și astfel, şi-a depășit
Sinele Inferior şi a dobândit Sinea Superioară.
Vrăjitorul din Oz este o fantezie modernă care abundă cu arhetipuri, de unde provine şi a sa popularitate.
Star Wars a fost conceput ca o poveste arhetipală. Este interesant de observat că filmele originale erau mult mai populare decât cele care au urmat. Asta pentru că ultimele filme au fost obsedate de efectele vizuale și au încetat să spună o poveste artetipală.
Figura Animus-ului unei femei poate fi percepută în personaje precum domnul Darcy („Mândrie şi Prejudecată de Jane Austen), dl Rochester (din „Jane Eyre” de la Charlotte Bronte) și Heathcliff (din „Wuthering Heights” de Emily Bronte) sau în “prințul frumos”, “cavalerul strălucitor”, “străinul înalt, întunecat” din poveste tragică Arthuriană despre Lady of Shalott, eroina care îi iubește pe Sir Lancelot, dar nu reușește să-l aibă, murind de „inimă rea”. Ea a fost distrusă de eșecul ei de a se alătura cu Animus-ul ei.
În povestea lui Samson și Delilah, Samson este castrat metaforic când îi permite lui Delilah să-i taie părul. Imaginea “vaginului dentat” – vaginul cu dinți – este un simbol puternic al fricii masculine de o Anima „masculinizată”.
Multe cărți și filme precum Harry Potter, Lordul Inelelor și Matrix sunt pline de arhetipuri. Cele mai de succes povestiri sunt invariabil cele cu accent arhetipal.
Din nefericire, poveștile despre Moise, Isus Hristos și Mohamed au și ele o natură arhetipală și au înșelat și au întunecat miliarde de Minți umane.
Povestea arhetipală va conține întotdeauna un Erou, o Călătorie, o Comoară, Întunericul și Disperarea, un Inamic teribil, o Imagine Sufletească Înfricoșătoare. Vor fi trădători, prieteni falşi, dușmani, magie, superputeri, testări, împiedicări temporare, temporare victorii, consilieri înțelepți, consilieri răi. Eroul trebuie să-și negocieze drumul prin toate acestea. Ca să aibă succes, el trebuie să se transforme în Sinele Său Superior.
Nu este momentul să vă activați propriul arhetip de erou? Nimeni nu spune că va fi ușor, dar satisfacţiile vor fi impresionante. Cultivă Arhetipurile Superioare, Pozitive şi vei Deveni asemenea lor!

Interviu cu Stanislav Grof

„Mişcarea Dacia” nu umblă după cai verzi pe pereţi, ci proiectează NOUA PARADIGMĂ cu solide argumente ştiinţifice.

Iată aici un interviu cu d-l Stanislav Grof  despre care aflăm din wikipedia:

„Grof connects modern man’s inability to fully and honestly grapple with his psychic conflicts to the contemporary ecological crisis:

 In the last few decades, it has become increasingly clear that humanity is facing a crisis of unprecedented proportions. Modern science has developed effective measures that could solve most of the urgent problems in today’s world–combat the majority of diseases, eliminate hunger and poverty, reduce the amount of industrial waste, and replace destructive fossil fuels by renewable sources of clean energy. The problems that stand in the way are not of economical or technological nature. The deepest sources of the global crisis lie inside the human personality and reflect the level of consciousness evolution of our species”

Iată interviul :

“Singura solutie este intoarcerea catre interior” Doctorul Stanislav Grof este unul dintre cei mai importanţi cercetatori ai Conştiinţei din secolul XX. Este fondatorul curentului transpersonal în psihologie şi acela care a reuşit să introducă spiritualitatea ca dimensiune fundamentală a psihicului omenesc, în lumea psihologiei academice. Este unul dintre pionierii studiilor privind forţa vindecatoare a stărilor de conştiinţă extinsă şi creatorul unei tehnici de accesare a acestor stări, numită Respiraţie Holotropică. Este profesor la Institutul de Studii Integrale din California, unde conduce catedra de Filosofie, cosmologie şi consţiintă. Este autorul a numeroase cărţi despre natura conştiinţei. Considerat un geniu în domeniul său, Stanislav Grof este un om de o blandeţe, o simplitate şi o generozitate extraordinare. Am avut ocazia de a petrece două zile împreună cu el, care au fost un regal de idei şi viziuni. Interviul de mai jos este o sinteză a nenumăratelor ore de discuţie din acele zile.

– Sunteţi om de ştiinţă şi totuşi cărtile dvs. înfăţişează un univers de natură spirituală. Cum se vede „criza” prin care trece umanitatea din perspectiva psihologiei?

Una dintre transformarile fundamentale prin care trecem este una de viziune. Ştiinţa tindea să se opună spiritualităţii, considerată ca fiind de ne-dovedit, pentru că se baza pe percepţia subiectivă. Or, subiectivitatea nu era luată în considerare, neputând fi măsurată. Aşa s-a întâmplat că experienţa spirituală, mistică, veche de când umanitatea, a fost exclusă din ecuaţie. Dar, între timp, ştiinţa începe să descopere că subiectivitatea creeaza universul, la propriu. Numai că pare târziu. Lumea pe care am creat-o are atributele ştiintei clasice, mecanice. Este o lume rece, calculată, dură, guvernată de „legi” înguste, în care oamenii sunt consideraţi corpuri într-un univers de corpuri şi drept urmare se simt singuri şi izolati. Am creat o lume din care orice principiu mai înalt – îl poţi numi Dumnezeu, de pildă – a fost exclus. Suntem deci singuri, iar consecinţa e frica. Compensăm frica în faţa unui Univers uriaş şi gol, prin consumul compulsiv, prin a avea, a face, şi creăm o lume care raspunde acestui mod de a privi lucrurile. Tratăm planeta aşa cum ne tratăm pe noi înşine şi pe ceilalţi: ca pe ceva care trebuie supus, învins, exploatat, controlat şi chiar ucis dacă e nevoie, pentru satisfacerea “nevoilor”. Criza prin care trece umanitatea este o criză interioară şi astfel psihologică şi spirituală, dar care a generat o criză exterioară atât de gravă, încât pune în pericol existenţa noastră ca specie. Umanitatea aflată în criză îşi distruge casa şi întrebarea este dacă ne vom da seama la timp.

Ce e de făcut?

În ultimii 40 de ani ani am fost implicat în cercetări asupra conştiinţei şi am putut constata că suferinţa vine din modul de a percepe universul. Trăirea unei expansiuni a conştiinţei conduce frecvent la transformări profunde ale individului, la reducerea semnificativă a agresivităţii, la creşterea înţelegerii, a compasiunii şi a toleranţei, dar, mai ales, la creşterea capacităţii de a se bucura de viaţă. Cu cât bucuria de a trăi creşte, cu atât scade credinţa că trebuie să ai din ce în ce mai mult, şi apare o spiritualitate de natură universală bazată pe ideea că toată creaţia e un tot format prin legatura profundă cu alţi oameni, cu alte specii, cu natura şi cu întregul univers. Nu am nici o indoială că această transformare este nu numai posibilă, dar inerentă. Suntem condamnaţi să ne întoarcem la Adevăr. Întrebarea este dacă se va întampla acest lucru înainte să se strice ceva de nereparat în echilibrul vieţii pe planetă. Mulţi oameni se află în punctul în care realizează eşecul filosofiei de viaţă pe care au urmat-o şi încep să caute alternativa spirituală care echivalează cu o întoarcere acasă, după o lungă rătăcire. Am fost învăţaţi că trebuie să facem mereu ceva ca să fim fericiţi, că trebuie să îndeplinim ceva, să vânăm ceva, să avem ceva, un obiect, o poziţie socială, un partener anume, deci că fericirea este mereu în viitor şi în exterior. Această concepţie ne plasează într-un provizorat permanent. Este o strategie mereu perdantă pentru că niciodată nu ne aduce ce dorim. Singura soluţie este întoarcerea către interior şi descoperirea satisfacţiei existenţiale în dimensiunea spirituală existenţei.

– Care ar fi primul pas?

Uneori acest prim pas îl face fiinţa noastră, prin declanşarea unei crize psiho-spirituale. Psihologia oficială a tratat aceste crize drept crize psihotice, patologice şi le-a suprimat cu medicamente dure, sub diagnostice neclare, dar în realitate, fiinţa noastră interioară declanşa un mecanism de auto-vindecare, de auto-reglare în faţa unei situaţii în care lumea interioară ajungea să fie în divergenţă cu restul universului. Acum, întreaga umanitate se află într-o stare de urgenţă spirituală care pune sub semnul întrebării o întreagă perspectivă asupra vieţii şi descoperă că modul materialist de a vedea lumea nu este suficient. Aşa se explică întoarcerea către meditaţie, către spiritualitate, către credinţă, către medicina naturistă şi holistică, interesul imens pentru psihologia transpersonală. Omenirea pare că face singură acest pas. Pentru fiecare dintre noi vine timpul să privim în interior cu onestitate, atunci când simţim “criza”. Criza este semnul transformării, ceva trebuie să moară, pentru ca apoi să renască. La nivelul unei persoane, dar şi la nivelul întregii umanităţi.

– Vorbiţi despre transformarea umanităţii ca despre o chestiune de timp. Ce crede despre anul 2012 un cercetător al Conştiinţei ca Stanislav Grof?

Este un subiect care mă pasionează pentru că orice profeţie are legatură cu o stare de conştiinţă extinsă. Au existat dintotdeauna mijloace pentru ca profeţii, şamanii, preoţii, misticii să intre în asemenea stări. Toate sistemele mistice ale planetei vorbesc despre aceeaşi realitate. Aşa se face că profeţiile tuturor continentelor despre “sfârşitul timpurilor” sunt aceleaşi, inclusiv în creştinism, unde “apocalipsa”, etimologic, înseamnă nu sfârşit, ci “ridicarea valului”. Profeţiile mayase sunt remarcabile, nu pentru că spun ceva nou, ci pentru extraordinara precizie a sistemului lor astronomic şi astrologic, calculat pe miliarde de ani înapoi în timp, dar care se opresc pe o anumită dată a anului 2012. Faptul că misticii lumii, separaţi de mii de kilometri şi uneori de mii de ani în timp, văd aceleaşi lucruri în incursiunile lor spirituale, este deja extrem de interesant pentru un cercetator al conştiinţei ca mine. Dar când descoperi că de fapt, un întreg calendar întins pe milioane de ani este de fapt un algoritm de evoluţie al Conştiinţei, văzut ca esenţă a universului, acest lucru este senzaţional. Nu încape nici o indoială. Cunoaşterea mayaşă despre natura universului, a conştiinţei şi a timpului depăşeste cunoaşterea ştiintifică de azi. La acea dată astronomică precisă, la care se trece într-un nou ciclu galactic şi cosmic, mayaşii vorbesc despre sfârşitul timpului. Dar timpul, aşa cum începem să ne dăm şi noi seama astăzi, este creaţia Conştiinţei. Sfârşitul timpului este, după părerea mea, sfârşitul unui tip de percepţie, sfârşitul unei lumi aşa cum o cunoaştem noi: o lume a violenţei şi a lăcomiei, egotică, coruptă, sfâşiată de conflicte. După părerea mea, mayaşii vorbesc deci despre un proces de moarte/renaştere, o transformare interioară masivă a umanităţii, dincolo de care timpul liniar nu mai există, aşa cum nu există în stările de conştiinţă extinsă, sau în relatările marilor mistici. Pentru mine, cel mai important argument provine din propriile mele cercetări. Foarte pe scurt, am constatat că stările prin care trece conştiinţa omenească sunt legate în mod sincronic de evenimentele cosmice. Am lucrat cu experţi în domeniu şi am ajuns la concluzia că evenimentele interioare şi cele cosmice se reflectă total între ele. Relaţia între Univers şi Conştiinţă este o ecuaţie. Universul este Conştiinţă. Evenimentele astronomice sunt într-o relaţie profundă cu evenimentele interioare ale conştiinţei omeneşti individuale şi colective, astfel că, pentru mine, cu elementele pe care le am, nu încape nici un dubiu că schimbările majore au început deja şi că lumea acestui secol va fi spirituală sau deloc.

Sursa : www.dincolo-de-limite.blogspot.com/

Economia Spirituală

Economia Spirituală from Miscare Virtuala Dacia on Vimeo.

Downshifting

Downshifting-ul este o revoluţie spirituală, cu rădăcini mai mult sau mai puţin religioase, ce a cuprins exclusiv occidentul dezvoltat. Practicanţii sunt animaţi de conceptul că SPIRITUALITATEA are precedenţă în faţa MATERIALULUI şi ca atare tratează toate aspectele vieţii cotidiene. Ei sunt în general oameni cu pregătire superioară şi cu „originare bune condiţii de trai” şi se rezumă la asigurarea strictului necesar pentru traiul material, dedicând mai mult timp traiului spiritual, familiei, cunoaşterii, naturii, etc.. Astfel, excedentul de „materiale” se reduce prin mai puţină muncă, iar dacă totuşi acest excedent există, este deturnat conştient către pături ce au probleme în a-şi asigura strictul necesar. În România, sunt puţini aceia ce cunosc şi practică acest mod de viaţă, oamenii din această categorie fiind… prea „cruzi” (recenţi). Consider acest fenomen „egoist”, deşi există scuza opoziţiei unui Sistem Materialist puternic.

Când eu am zis că Mişcarea DACIA vrea un Downshifting global, este evident că m-am referit la „sacrificiul” acelora care şi-l pot permite şi la ajutorarea acelor popoare „rămase în urmă”, ca urmare a unei Globalizări cu beneficii „a senso unico”.

Globalizarea, ca ultimă resursă de supravieţuire a Sistemului, este responsabilă nu numai de migrarea capitalurilor spre China, ci şi de migrarea persoanelor, cu daunele respective pentru „exportatori”, dar cu efecte colaterale ce, în disperare de cauză, nu au fost bine evaluate. Acest fenomen nenatural de „migraţie sălbatică”, va înceta odată cu existenţa Globalismului Imoral de azi. Populaţia „trebuie fixată”, iar una dintre măsurile preconizate de noi (bani electronici), are în vedere şi acest aspect, ca şi comerţul „marfă contra marfă”, conceput pe noi baze Morale.

Eu nu încetez să cred că evoluţia Chinei a fost premeditată de comuniştii chinezi, care şi-au zis în barbă : lasă că vă arătăm noi ce-i Capitalismul ! … şi au învăţat şi aplicat Legile de Piaţă, menţinând „dawnshiftingul originar” şi dând o lovitură mortală… preţurilor de producţie. Şi aşa, încet , încet, au făcut şi „saltul calitativ”, fiind azi posesori ai tehnologiilor de vârf şi având în mână actualul sistem monetar.

Cererea G-20 de creştere a consumului intern, nu poate fi „pus pe masă”, deoarece DEJA s-a depăşit pragul Sustenabilităţii la nivel Global.

Demontarea actualului Globalism, ar duce la „autoreglarea” problemei chinezeşti., iar această demontare nu se poate face, decât pornind de la Zero !

Cert este că actuala guvernare mondială „a dat chix”şi că nu trebuie exclusă încredinţarea fondării unei Strategii Mondiale unor … computere, care să plece de la Sustenabilitate şi să elimine Profitul din datele problemei ! Cu alte cuvinte, să se pună o „frână” materialismului şi să se cultive o nouă moralitate (spiritualitate), ceva ce ne duce cu gândul spre… Downshifting.

Părerea mea.