Dacia Iluministă

Despre SIMŢURI

“Roșu este experiența subiectivă, interioară, a funcției matematice asociată cu
1) o anumită frecvență obiectivă a luminii
2) procesarea matematică prin structuri determinate genetic în ochi și 3) prelucrarea suplimentară matematică prin cortexul vizual determinat genetic. 
Toate trei conduc la o funcție matematică finală care este apoi înregistrată mental ca experiență subiectivă a roșului.
O altă frecvență de lumină va fi percepută ca o culoare diferită deoarece va genera o funcție matematică finală ușor diferită de cea produsă de roșu.
Toate nuanțele de roșu vor fi foarte asemănătoare în ceea ce privește funcțiile matematice finale. Pe măsură ce culorile se îndepărtează de șablonul roșu, ele vor apărea din ce în ce mai puțin roșii. Punctul critic este acela că este un fenomen obiectiv (lumină cu o anumită frecvență) procesată matematic de către ochiul uman și cortexul vizual (care sunt produsele genelor noastre), care produc o funcție matematică finală ce nu este ca nimic în lumea obiectivă și nu are nici un sens dincolo de tărâmul minții umane. Această funcție finală este un semnal matematic pe care am putea, teoretic, să-l analizăm pe un osciloscop dacă am putea avea acces la el. Este obiectiv. Cu toate acestea, toate funcțiile obiective au un aspect de subiect. Ei trebuie să fie experimentați ca ceva: o experiență senzorială, o viziune, un sunet, un miros, un gust sau o senzaţie de atingere. Universul, în mod obiectiv, nu are culoare, miros, gust, sunet, sau senzație de atingere. Este doar o arenă de interacțiune a semnalelor matematice. Este experiența subiectivă a semnalelor matematice în care se produce toată experiența senzorială, unde toată “viața” este adăugată abstracțiilor matematice.Toate semnalele matematice sunt asociate cu experiențe interioare specifice. Aceeași funcție va fi experimentată în același mod de către orice subiect mental, adică “roșu” este un semnal matematic precis. Orice semnal diferit de acesta nu va fi experimentat ca roșu. Prin urmare, culoarea este, într-un anumit sens, o proprietate “obiectivă” a lumii mentale subiective. Ceea ce înțelegem prin asta este faptul că mintea nu creează culoare.”