QR Code Business Card

Join Us on FACEBOOKVă invit să vă alăturaţi grupului Facebook Mişcarea DACIA, ce-şi propune un alt fel de a face politică!

Citiţi partea introductivă şi proiectul de Program, iar dacă vă place, veniţi cu noi !
O puteţi face clicând alături imaginea, sau acest link




Istorie Falsificată

Aprile 13th, 2019 No Comments   Posted in Mişcarea Dacia
„Există o Istorie a Lumii despre care majoritatea oamenilor nu știe nimic. Ea este încapsulată în fraza “Istoria este scrisă de Învingători”. Ce-i cu cei care au pierdut? Poveștile lor se pierd în povestile câștigătorilor. Acestea sunt emarginate. Sunt „Ceilalţi/Nimeni”. Adesea, se cunosc puține despre ei dincolo de Minciunile și Calomniile pe care dușmanii lor de succes le-au îndreptat asupra lor. Istoria nu le înregistrează vocile. Adesea, ei nu au lăsat documente scrise sau cel puțin nici unul care a supraviețuit distrugerii cauzate de dușmanii lor. Această istorie pierdută nu se referă la războaiele dintre națiunile mari sau la bătăliile celebre care implică regi puternici sau generali mai cunoscuți. În schimb, este o luptă a celor neputincioși împotriva celor puternici, a minorităților împotriva majorităților, a outsiderilor față de insiders, a asupriților împotriva asupritorilor, a Celor Ce N-au faţă de Cei Ce Au, a celor care nu au nimic împotriva celor care au totul, a marginilor societății față de Establishment. În majoritatea cazurilor, Establishmentul iese învingător. Adesea, minoritățile – ereticii, rebelii, revoluționarii, membrii rezistenței, luptătorii pentru libertate, cei care conduc vieți alternative, cei care nu se vor închina tiranilor, sunt de obicei etichetaţi Nebuni, Răi și Periculoşi, iar soarta lor teribilă este curmată ca un avertisment. “Nu fii ca ei, sau vei suferi aceleași consecințe”, este mesajul.”
 
The Illuminated Pleb

DEMITIZAREA ISTORIEI

Novembre 24th, 2013 No Comments   Posted in Politica romena

Puţină lume mă citeşte şi şi mai puţină mă înţelege când vorbesc de o PARADIGMĂ VECHE DE MILENII !?
Azi o să clarific viziunea mea asupra ISTORIEI, prin prisma PRINCIPIILOR ŞI OBIECTIVELOR MIŞCĂRII DACIA.
Astăzi, tuturor li se umple gura cu Burebista, Decebal, Ştefan, Mihai, Mircea, Vlad, şamd., cărora le-au fost lipite uneori diverse epitete, cu evidentul scop de a cultiva ORGOLIUL NAŢIONAL, ceea ce la o primă privire, este demn de respect.
În viziunea Mişcării Dacia, aceşti lideri au rămas în Istorie pentru anumite fapte de arme, reforme, sau acţiuni, demne de tot respectul şi recunoştinţă posterioară, dar rămân totuşi EXPRESII ALE VECHII PARADIGME SOCIO-ECONOMICE pe care noi o sintetizăm într-un singur cuvânt, chiar dacă cu „nuanţe” diferite în timp: SCLAVAGISM.
Aceştia au ADMINISTRAT PUTEREA supunându-se REGULILOR SISTEMULUI MULTIMILENAR , aşa cum s-a procedat în toată lumea, cu BUNE şi cu RELE. Şi Ceauşescu a făcut lucruri bune, şi este foarte adevărat !… dar a făcut şi RELE şi dacă nu reuşim să DISTINGEM BINELE DE RĂU, şi să le evidenţiem ca atare, nu pornim pe o „cale sănătoasă” pentru MAREA SCHIMBARE!
Iată cum devine IMPERIOS NECESAR să DEMITIZĂM ISTORIA… s-o rescriem! Oricum va avea un caracter subiectiv, dar sigur va fi ca o apă tulbure care se limpezeşte în timp !
Iată cum NOUA PARADIGMĂ nu permite MINCIUNA, chiar şi când ar avea un „aparent efect benefic” !… „aparent”, deoarece ILUZIILE nu trebuiesc cultivate, fiind… ILUZII !
Asta nu înseamnă însă nici să ne dedăm  la AUTOLEZIONISMUL NAŢIONAL, deoarece Istoria altor naţii e plină cu MINCIUNI şi mai sfruntate. Bineînţeles că o NOUĂ PARADIGMĂ SOCIO-ECONOMICĂ nu va putea fi impelmentată exclusiv în România, ci LA NIVEL GLOBAL, deci MINCIUNII ar urma să-i fie tăiate picioarele prea scurte ÎN TOATĂ LUMEA!
Cineva ar putea să se îndoiască de ŞANSELE DE SUCCES ale unui asemenea curs promovat de „Mişcarea Dacia”, dar asta deoarece NU CUNOAŞTE EVOLUŢIILE LA NIVEL GLOBAL, care indică tot mai puternic apropierea MARII SCHIMBĂRI .
Nu o să intru în DETALII apropos de acest argument al DEMITIZĂRII ISTORIEI, dar în paralel cu afirmaţia NOI NU SUNTEM URMAŞII ROMEI, vă asigur că sunt mii de alte afirmaţii ce-şi aşteaptă DESTĂINUIREA, fără ca rumânii să aibă motive să se simtă mai prejos decât alte naţii !
Noi ne numim Mişcarea Dacia, deoarece se ştie că pe vremea aia, eram „cei mai cinstiţi şi viteji dintre toţi tracii” şi deja am avea motive să ne stimăm, deşi Dacia lui Burebista, sau cea a lui Decebal, deja se supunea, chiar dacă într-o măsură mai mică decât alte state, REGULILOR SISTEMULUI care sunt şi azi în vigoare. Ar fi fost poate mai nimerit să ne numim MIŞCAREA GENTILICĂ, deoarece la acele RĂDĂCINI am vrea noi să ne întoarcem. Chiar dacă nu am făcut-o, prin PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE noastre, „acolo mergem”, DACIA fiind mai mult un „reper palpabil”… un simbol al REÎNTOARCERII DIN DRUMUL ÎNFUNDAT PE CARE NE GĂSIM  !

„LATINOMANIA” … formă de manifestare a antiromânismului

Febbraio 17th, 2013 No Comments   Posted in Politica romena

Mişcarea Dacia a militat încă de la începuturi, de mai bine de patru ani, pentru RESCRIEREA ISTORIEI ROMÂNILOR, deoarece continuăm să studiem ISTORIA SCRISĂ DE ALŢII, iar în sprijinul acestei convingeri, am prezentat de-a lungul anilor numeroase dovezi.
Desigur că s-au strecurat şi inexactităţi în materialele noastre, de cele mai multe ori preluate de la alţii, dar asta se datorează „excesului de zel”, ci nu intenţiei premeditate de a face din cal, armăsar !
Trebuie menţionat, că aceaste „exagerări” se datorează cadrului generalizat pe plan mondial, de mitizare a Istoriei, această Mitizare fiind regăsită în TOATE manualele de istorie naţională, ale tuturor popoarelor !… deci nu suntem noi „mai catolici decât Papa” !?!?
Asaltul LATINOMANILOR asupra DACOMANILOR a fost încredinţat unor istorici precum Pisso, Zoe Petre, Neagu Djuvara, etc., la care s-au aliniat diverşi „lingători de blide” ale acestora.
Această „ofensivă”, care după minţile rătăcite ale unora ar fi trebuit să se termine cu privarea de libertate pentru „dacomaniaci”, ca să nu mai zic de terapii psihoterapeutice, aşa cum putem demonstra cu nume şi prenume !?!?
Nu o să revin asupra argumentaţiei ştiinţifice, deoarece am făcut-o din plin, ulterior creându-se şi alte „spaţii dacomanice” de mare audienţă şi calitate.
O să accentuez CARACTERUL PROFUND ANTIROMÂNESC al acestei ofensive.

Prin acţiunile lor, aceşti pseudo-istorici, pe care i-am denumit „istoricii lui peşte”, neagă în mod fundamental CONTINUITATEA POPORULUI ROMÂN, căzând victime, sau fiind chiar artizani ai unor teorii, care ne îndepărtează, dacă nu chiar separă de RĂDĂCINILE noastre DACICE !?!?
S-a ajuns până acolo, ca să se spună despre dacii de pe Columnă, că nu ar fi o reprezentare fidelă a dacilor, ci una „generică a barbarilor” !?!?… şi aş putea să mai dau zeci de exemple, legate de cumani, pecenegi, gepizi, avari, etc. toate „de râsul lumii”, numai dacă ne gândim la faptul că noi nu vorbim azi niciuna din aceste limbi, influenţele acestora fiind total nesemnificative, chiar dacă nu respingem ideea DICTATURII MILITARE, căreia AUTOHTONII au fost supuşi de două mileanii. Este adevărat că migraţia slavă şi maghiară au culminat cu SLAVIZAREA ŞI MAGHIARIZAREA FORŢATĂ, fenomene care sunt prezente şi azi, în Timocul sâbesc şi bulgăresc precum şi în satele de români din HARCOV.
Atenţie însă, că aceste apucături, ne pot justifica teoria potrivit căreia ungurii şi slavii, nu sunt altceva, decât traco-geto-daci „asimilaţi forţat”, existând suficiente dovezi genetice în acest sens !!!… luat în consideraţie numai „factorul numeric”, care ne este net favorabil şi această ipoteză devine … realitate !… că doar majoritatea ungurilor şi bulgarilor de azi, nu au caracteristici fizionomice, care să ne trimită cu gândul spre ugro-finici, sau turcici !? Cine are noţiuni elementare de GENETICĂ,  ştie ce înseamnă „factorul timp şi număr” !!!
Aceste DICTATURI LINGVISTICE au fost favorizate de Catolicismul Vatican şi de Ortodoxia greco-bizantino-slavă, în concomitenţă cu DICTATURILE POLITICO-ECONOMICE.
Pentru că veni vorba de LIMBĂ, milităm inclusiv pentru RESCRIEREA DICŢIONARELOR ROMÂNEŞTI, deoarece nişte alogeni şi dobitoci care le-au ţinut isonul, le-au scris „căutând în dicţionarele altora”, iar noi am exemplificat destul aberaţiile actualelor dicţionare, inclusiv cu studii ale lingviştilor maghiari, dar şi germani, englezi, francezi, americani, polonezi, bulgari, etc.,  ignorate de „ai noştri ca brazii, cu mucii pe piept” !
O foarte gravă HIBĂ MORALĂ a „latinopaţilor”, îi face să rămână cu gura căscată în faţa „civilizaţiei Romei”, preferată BARBARIEI TRACO-GETO-DACICE !?!?
Domnilor „latinopaţi”, această atitudine vă declasează dpdv UMAN, deoarece cuceritorii romani nu au fost altceva, decât nişte DISTRUGĂTORI ai civilizaţiei înaintaşilor noştri şi nişte JEFUITORI ai resurselor noastre umane şi materiale !!! Este ca şi cum cineva ar fi nostalgic după cuceririle hitleriste, turceşti, muscale, sau UE-iste de azi !?!? Reamintesc tuturor, că distrugerea vechii civilizaţii a traco-geto-dacilor, ne-a lăsat descoperiţi în faţa viitoarelor migraţii ale unor popoare cu adevărat sălbatice, dedicate jafului, ci nu PURTĂTOARE A UNOR CULTURI SUPERIOARE !!!
Nu avem absolut niciun motiv să fim „recunoscători”, sau să ne asumăm o identitate legată de Imperiul Roman, deoarece ne-ar ajunge „Blestemul lui Decebal” !!! Cineva ne acuza că „facem jocul ruşilor”, deoarece şi ei neagă romanitatea noastră ! Ei şi ??? …poate aducem Tezaurul înapoi !?… poate obţinem REUNIFICAREA !?… poate ne dau lucrările lui Cantemir !? etc…. că nemţii se fac că plouă când le cerem ceea ce ne datorează, iar occidentul ne tratează ca pe nişte gunoaie  !?
Mişcarea Dacia este o mişcare politică şi nu o să mai revin asupra motivului pentru care ne numim aşa. Nu ne numim „mişcarea dacilor”, deoarece noi ne deschidem tuturor, indiferent de etnie, pornind de la ADEVĂRUL INDUBITABIL că acest areal carpato-dunăreano-pontic, s-a chemat aşa acum numai câteva sute de ani, în care CONTINUITATEA şi PREPONDERENŢA noastră nu pot fi contestate. Un principiu de bază al nostru este RESPECTUL RECIPROC şi dacă nu îl putem avea de bună voie şi în limitele BUNULUI SIMŢ, noi intenţionăm să-l aplicăm în mod democratic, propunând următoarele măsuri :
Odată cu obţinerea PUTERII DE GUVERNARE, vom milita pentru :
1. Schimbarea numelui ţării în DACIA.
2. Schimbarea Imnului şi Simbologiei naţionale.
3. Adoptarea la nivel naţional a unui MANUAL UNIC DE ISTORIE A ROMÂNILOR, elaborat de ACADEMIA ROMÂNĂ, eliberată de latinopaţii actuali.
4. Trecerea exclusiv în responsabilitatea Statului a sistemului de învăţământ.
5. Legiferarea unui JURĂMÂNT DE CREDINŢĂ PENTRU PATRIE, în care să fie bine precizată referirea la CONTINUITATEA POPORULUI ROMÂN.
6. Eliminarea DUBLEI CETĂŢENII, în lipsa unui acord specific între statele implicate.
7. Referendum în Ţinutul Secuiesc şi oriunde sunt cetăţeni maghiari, în urma căruia aceştia să hotărascâ ce sunt : maghiari, sau secui.
8. Consemnarea în Cartea de Identitate a ETNIEI.
9. Stabilirea de comun acord între statele din regiunea centro-europeană, a standardului de tratament pentru MINORITĂŢI.
10. Introducerea în cadrul Reformei Sistemului Judiciar, a unor prevederi specifice legate de „ofeze la Identitatea Naţională a tuturor cetăţenilor, de orice etnie”, începând de la lipsirea de cetăţenie română şi acordarea de statut de „apatrid”, sau „cetăţean al unui alt stat”, mergând până la EXIL pentru cazurile evidente de ANTI-ROMÂNISM.

Bineînţeles că aceste măsuri vor fi luate democratic, în urma unui REFERENDUM NAŢIONAL.
Cineva de la „open society”, s-ar putea să sară în sus la aşa propuneri (că sunt numai nişte propuneri !), dar o să explic de ce în două cuvinte :

În ultimii 23 de ani, suntem martorii până acum inerţi, ai unei OFENSIVE DE DEZNAŢIONALIZARE căreia trebuie să-i dăm un răspuns pe măsură, dacă nu vrem să devenim „oaspeţi” la noi acasă !!!

Am asistat la „recunoaşterea unui fals istoric” în legătură cu Holocaustul Evreilor. Noi nu negăm Persecuţiile Evreilor şi ni le asumăm, dar respingem termenul de Holocaust pentru România, deoarece are alte dimensiuni !!!
Să nu uităm că spaţiul carpato-dunăreano-pontic a fost supus unui intens proces de emigraţie iudaică sub presiunea imperiilor înconjurătoare, care se voiau eliberate de prezenţa acestora. Acest fenomen a declanşat ostilitatea autohtonilor din toată zona centrală a Europei, ci nu numai în România. Reacţia de respingere din partea românilor a fost totuşi mult mai blândă, în comparaţie cu cea a altor popoare şi asta „face diferenţa”. Mişcarea Dacia recunoaşte multor evrei contribuţii importante în toate domeniile de activitate şi creaţie, precum şi ataşamentul la interesul naţional şi nu ne trece prin cap să reînviem ostilităţi apuse !… asta nu înseamnă că vom tăcea în cazul în care unii dintre ei se vor băga unde nu le fierbe oala şi că vom înceta să demascăm ABUZURILE STATULUI ISRAEL, dacă acestea sunt în contradicţie cu Principiile şi Obiectivele noastre !!!

Asistăm la reapariţia revendicărilor teritoriale ale minorităţii secuieşti şi maghiare (că nu e totuna, cum se bălmăjeşte azi!?). Când se cere Autonomie, suntem de acord, mai ales că o au deja ADMINISTRATIVĂ şi POLITICĂ, participând activ la guvernarea dezastruasă a României, dar nu suntem de acord cu AUTONOMIA TERITORIALĂ, deoarece migratorii sunt azi majoritari, dar sunt veniţi într-un teritoriu ce aparţinea la venirea lor… altora !… dpdv JURIDIC chestiunea e clară !!!
Suntem de acord cu abordarea steagurilor etnice, cu condiţia să nu fie două : ori secuieşti, ori maghiare, deoarece nu e acelaşi lucru, iar abordarea să se facă „la un nvel inferior celui naţional”, ca şi cel european. Bineînţeles că în cadrul punctului (9) de mai sus, vor trebui stabilite REGULI GENERAL VALABILE şi în acest sens, pentru TOATE ŢĂRILE implicate !

Foarte interesant de remarcat, este faptul că majoritatea LATINOPAŢILOR se regăsesc şi în grupuri care cer independenţa Transilvaniei, care neagă nouă românilor ajutorul comunităţilor româneşti din afara României, care obstacolează REUNIREA Basarabiei cu Patria şi alte acţiuni ANTI-ROMÂNEŞTI, pe care dacă le-am „notat” eu, sper că au fost „notate” şi de Organele de Securitate Naţională !?
vezi http://bassdu.mine.nu/?p=2415
Reamintesc tuturor acestor „duşi cu mintea pe pustiuri”, că nu mai suntem dispuşi să fim fărâmiţaţi şi puşi unul împotriva celuilalt, de INTERESE STRĂINE, aşa cum se petrece de sute de ani !!!… avertizăm aceşti descreieraţi, să nu ne ia drept ceea ce nu suntem şi să ţină cont că dacă mai suntem încă pe aici, o fi o explicaţie !?

P.S.
Nu vi se pare ciudat că LATINOPAŢII nu participă la manifestări trecute, prezente şi viitoare, legate de REUNIREA BASARABIEI CU ROMÂNIA ???… or fi supăraţi pe DACII LIBERI ??? Ar putea participa la manifestaţia din 24 Martie de la Iaşi, organizată cu prilejul rememorării Unirii din 27 Martie 1918 !
Dacă cineva se întreabă cum de ştiu acest „detaliu”, răspund că „îi observ” cu atenţie !

O nouă palmă peste „opera” adversarilor protocronismului şi dacismului !!!

Novembre 17th, 2012 No Comments   Posted in Politica romena

Dacă cineva se întreabă de ce mă ocup de Istorie şi Lingvistică, fiind eu doar un „omuşor politic”, răspund că Viitorul acestui Neam, depinde de modul cum el se stimează şi-şi cunoaşte RĂDĂCINILE.
Acesta este un OBIECTIV important al Mişcării Dacia, aşa cum se poade deduce inclusiv din denumire, cu menţiunea că nu ne limităm la asta, ci mergem mai în profunzime, în căutarea RĂDĂCINILOR SPIRITUALE !!!
Un popor care îşi lasă MANIPULATĂ ISTORIA ŞI DICŢIONARELE, poate fi obiect de MANIPULARE GENERALIZATĂ !!!

LATINIZAREA LIMBII şi ORIGINILE (ŞI) ROMANE ale poporului român, sunt MANIPULĂRI ORDINARE ale acelora care vor să ne şteargă IDENTITATEA NAŢIONALĂ cu unicul scop al COTROPIRII, cu tot ce înseamnă ea : JAFUL RESURSELOR UMANE ŞI MATERIALE, DISTRUGEREA CULTURII NAŢIONALE, ŞTERGEREA ISTORIEI NAŢIONALE ŞI A LIMBII MILENARE !

Aşa cum am mai scris, instrumentul principal al acestei MARI MANIPULĂRI este … GLOBALIZAREA, care nu este o găselniţă a ultimilor ani, ci se perpetuează de peste 2000 de ani în AREALUL DE FORMARE A POPOARELOR EUROPENE, care este România şi împrejurimile sale.
Dar, aşa cum GLOBALIZAREA a început să-şi piardă raţiunea de a exista, tot aşa devine tot mai evidentă şi „stingerea” teoriilor FALSE ale formării poporului român şi a limbii acestuia ! Internetul, ca SURSĂ DE INFORMARE NEMANIPULABILĂ, a pregătit terenul pentru LOVITURA DE GRAŢIE dată sistemului multimilenar, ajuns la noi în această ULTIMĂ FAZĂ A IUDEO-CREŞTINISMULUI !
Fără INTERNET, nu s-ar fi ştiut ceea ce nu trebuie să se ştie şi SISTEMUL „ar fi agitat în continuare uleiul în apă” !!!

Iată ce am găsit pe INTERNET : 

Mel Copeland : „ I suspect that the similarities will outline an early period of separation when Latin and Gaelic separated. (the theory being that Romanian preserves early forms peculiar to that separation. The coincidence of Etruscan to Romanian confirms the antiquity of the Romanian forms, since the Etruscan language ceased to be spoken about 300 B.C. and thus is an untouched relic from the past (ie., it has not been affected by other languages since its demise). The other part of this finding is a link with the Phrygian language. The Phrygians originally came from an area southeast of Macedonia and were related to the Thracians, according to Herodotus. I believe that the Etruscans, Thracians (Daceans, Getae) and Phrygians represent a Latin-like language group that occupied southeastern Europe ~1,200 B.C., at the time of the Trojan War. The Iliad mentions the Thracians and Phrygians as allies. “

Dacă cineva crede că ăsta e un PROTOCRONIST, sau un DACOMANIAC, se înşeală amarnic ! Iată un link de unde se pricepe că ăsta are PATALAMA , nu e comunistoid, nu l-a citit pe Densuşianu, nu e NAŢIONALIST traco-geto-dac, etc. ci e :

„Research Interests:
Etruscan Archaeology, Ancient Indo-European Languages, Etruscan language, Phrygian, Etruscan mythology, and Thracian archaeology”

http://independent.academia.edu/MelCopeland

Pentru cei ce vor să intre în detalii, la link-ul de mai jos, poate găsi CUVINTE COMUNE limbii etruscilor şi celei româneşti. ATENŢIE la forma IDENTICĂ a multor dintre ele, în uz şi astăzi !!!

Citiţi aici :
… lei, tun, apa, Ana, Anca, aprob, arc, arcas, casa/căşi, para, sănătos, trei, cel, vin, a cere, a coace, crud, devia, ei, ieşi, este, fac, facil, faci, sfârşit, frate, ieri, ici, comaţi, corect, lemnos, ler, liman, mami, nora, onor, urs, os, rug, vale, Ler, unu, fântână, far, piatra, mare, doi, tot, teren, ţesătură, sacru, sac, huma, roată, şezut, capra, poarta, carne, Ion, oaste, era, cum, turn, castel, trib, tu, martie, luna, etc.

Acum, o să vă spun că aceste cuvinte nu sunt nicidecum LATINE, ci… E T R U S C E  !!!

 

http://www.academia.edu/1827613/Etruscan_declension_patterns_as_they_relate_to_Latin_Greek_and_Sanskrit

Ceea ce trebuie evidenţiat, este că : 
1. Limba etruscilor a fost înlocuită de cea latină, prin cucerire teritorială şi … SCHIMBAREA ALFABETULUI ORIGINAL cu cel latin, pentru a pecetlui un JAF CULTURAL. Cine priveşte SCRIEREA ETRUSCĂ, nu poate să nu observe ASPECTUL SIMILAR cu scrieri aşa-zise runice, care de fapt sunt tracice, FURATE la vremea lor de GRECI, care au făcut acelaşi lucru pe care l-au făcut romanii… ŞI-AU ÎNSUŞIT CEVA, căutând să ascundă SURSA ! Scrieri precum cele ale Tăbliţelor de la Sinaia, se încadrează în acest context şi trebuiesc studiate în mod serios, chiar dacă ŞCOALA LINGVISTICĂ ROMÂNEASCĂ nu a existat şi nu există nici azi, fiind „pe mâna unor alcolizaţi şi imbecili” !!! Folosesc acest limbaj FORTE, deoarece şi de data aceasta se demonstrează că de LIMBA ROMÂNĂ SE OCUPĂ … ALOGENII ! Norocul nostru că în acest caz , avem de-a face cu unul fără intenţii MANIPULATOARE !
2. Faptul că LATINA derivă din limba ETRUSCĂ este evident şi acest lucru l-am constatat şi în rândul cercetătorilor italieni, care odată ajunşi în România şi cunoscând textele etrusce, au făcut imediat „legătura”. Bineînţeles că majoritate papistaşă, a ascuns cu grijă acest lucru, din motive lesne de înţeles ! Forma identică a cuvintelor, demonstrează că LATINA este DERIVATĂ din vechea limbă a aşa-zişilor indo-europeni, care ar trebui chemaţi simplu … EUROPENI şi că noi NU SUNTEM URMAŞII ROMEI cum le-ar place unora să credem !!!
3. Acelaşi RAŢIONAMENT se poate face şi în legătură cu SLAVIZAREA limbii traco-geto-dacice, care există numai în CAPETELE SECI ale unor lingvişti ALOGENI sau … dobitoci !
NU ROMÂNA A ÎMPRUMUTAT DE LA SLAVONĂ, CI …INVERS !

4. Ambele MANIPULĂRI au fost favorizate/conduse de VATICAN şi de CONSTANTINOPOL şi acest lucru impune o MEDITAŢIE PROFUNDĂ a tuturor celor ce sunt interesaţi de chestiune, deoarece RESTABILIREA ADEVĂRULUI ISTORIC ŞI LINGVISTIC, ar putea demola multe … biserici !… cine are urechi de auzit, să audă!
5. Se poate concluziona, că LIMBA PRIMEI POPULAŢII EUROPENE stă la baza tuturor limbilor popoarelor ce s-au format până la momentul actual în „vechiul continent”, fie că azi se cheamă germanice, slave, sau romanice ! Aşa se explică „originea comună” a acestora, ci nu datorită impunerii prin CUCERIRE TERITORIALĂ ! Nimeni nu neagă „influenţe lingvistice ale marilor puteri temporare”, ci doar „inlocuirea/desfiinţarea limbilor originare ale popoarelor”. ETRUSCA nu a dispărut ca limbă şi nici ROMÂNA, ci doar au fost „preluate” de civilizaţiile ulterioare,FĂRĂ MENŢIONAREA SURSEI, ceea ce în limbaj actual se cheamă P L A G I A T !!!
6. Mulţi oameni de cultură, istorici, lingvişti, dar şi doctori, ingineri, militari, etc. au susţinut CAUZA protocronismului şi dacismului, fiind „luaţi în balon” de nişte IGNORANŢI, sau cel mai adesea de nişte MANIPULANŢI !
Este adevărat că operele lor au „fisuri”, dar aceasta se datorează faptului că în aceste domenii nu se pot emite CERTITUDINI, ci numai IPOTEZE… mai mult sau mai puţin FONDATE. Asta e valabil şi pentru cei PENTRU, dar mai ales pentru cei ÎMPOTRIVĂ !

LUAREA VĂLULUI DE PE OCHI trebuie făcută la 360 de grade, pentru a pune capăt MARII MANIPULĂRI la care e supusă românimea azi, ca SINGURĂ CONDIŢIE pentru schimbarea stării de fapt actuale, care nu este nicidecum favorabilă nouă, urmaşii traco-geto-dacilor !

POST SCRIPTUM

Încercând eu să-mi explic prostia „istoricilor lui peşte”, am avut o iluminare !
O zicală din străbuni este : spune-mi cu cine te însoţeşti, şi-ţi voi spune cine eşti !
Despre ISTORICII LUI PEŞTE se poate particulariza astfel : „spune-mi ce citeşti, să-ţi spun ce o să scrii !”
Cum Istoria e scrisă de învingători, este evident că dacă citeşti ce au scris ei şi iei totul de bun, te faci „vectorul” ideilor lor !

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Continuitatea traco-geto-dacică în spaţiul carpato-dunăreano-pontic (8) –OIERITUL ŞI… SAREA–

Giugno 9th, 2012 No Comments   Posted in Attualità

Aşa cum am promis, voi trata chestiunea CONTINUITĂŢII noastre, pe baza unor elemente ce nu sunt luate în consideraţie de „istoricii lui peşte”, atunci când neagă protocronismul şi dacismul.
Voi demonstra încă o dată, că nu au calificarea necesară de a hotărî singuri trecutul poporului nostru, fiind necesară şi contribuţia altor „specialişti”.
În cazul de faţă mă voi referi la un zootehnist şi un … inginer, în persoana d-lui ing. agronom Stefan Puscasu, doctorand la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti şi d-lui ing. Gabriel Gheorghe, fondator al grupului GETICA, pe care-i voi cita pentru „chestiunea OIERITULUI ca expresie a Primei Revoluţii Socio-Economice a civilizaţiei actuale”, respectiv pentru „importanţa SĂRII în dezvoltarea societăţii omeneşti”.
Citatele sunt „largi” pentru o susţinere cât mai „profesională”, aşa că … citiţi cu răbdare, deoarece se vor lămuri multe afirmaţii din episoadele anterioare. Cum „Mişcarea Dacia” acordă o mare importanţă trecutului nostru istoric, ne rezervăm dreptul de a cere RESCRIEREA ISTORIEI NEAMULUI, deoarece ceea ce ni se bagă pe gât este INCOMPLET, dacă nu chiar … FALS !!!
Iată ce am selecţionat dintr-un articol al d-lui Ştefan Puşcaşu despre OIERIT :

Este bine stiut ca inca din neolitic (mil. 4-5 î.C.) Peninsula Balcanica constituia un loc foarte propice dezvoltarii agriculturii si cresterii animalelor. Zonele agricole europene se aflau in bazinele mijlociu si inferior al Dunarii. Oile au fost printre primele animale domesticite aici. Cum oile si caprele domesticite aveau nevoie de hrana diferita de cea a omului, acesta a trebuit sa urmeze turmele in cautare de zone unde se gasea iarba din abundenta, apa si umbra (ŞI SARE – adaug eu şi ne lămurim mai jos). Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o turma. Asa a luat nastere pastoritul, considerat printre cele mai vechi ramuri ale agriculturii.
………………………..
Din oaia carpatină provin cam toate grupele de rase de oi din Europa Centrala si de Est, din Balcani si din jurul Marii Negre, pana in Georgia. Concret, din oaia scito-dacica au rezultat patru grupe: grupa valaha (Zackel), care nu e altceva decat ţurcana, grupa ruda si carnabat, tigaia si valaha cu coarne in tirbuson sau ratca. Tot din oaia straveche scito-dacica s-a desprins si oaia veche, spaniola, din care provin rasele de oi din tarile nordice si occidentale.
Turcana este oaia din interiorul Carpatilor. Hasdeu spune ca turcana este cuvant vechi dacic, ce insemna “oaie, capra”.
Turcana este o oaie rustica ce are si astazi, dupa cateva mii de ani de evolutie, aceeasi conformatie, aceeasi rezistenta la boli, cat si aceeasi grosime si lungime a firului de lana. Dar si oaia tigaie este veche, ea este prezenta, de pilda, pe monumentul de la Adamclisi, deci ea exista in Dobrogea acum doua mii de ani. In schimb, imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian prezinta ciucuri lungi, care nu pot proveni decat de la turcana. Turcana este oaia de munte, cu lana aspra, care nu se imbiba de apa atunci cand ploua, iar tigaia e subcarpatica si are lana semi-fina.
Fabuloasa poveste a oilor romanesti
Si ratca este veche, insa aria ei de raspandire este restransa, doar in Muntii Banatului. In plus, ea nu rezista la deplasari lungi sau la pendularea sezoniera si din acest motiv este mai putin cunoscuta.
In aromana, aruda inseamna “lana fina”, deci ruda este tot o tigaie. Unii o considera o rasa aparte, altii nu. Este numita ori “ruda romaneasca cu cap negru”, ori “tigaia romaneasca cu cap negru”. Denumirea oficiala este “oaia cu cap negru de Teleorman (carabasa)”.
………………………………
La noi au fost conditiile climatice cele mai propice pentru domesticirea oii. Nordul era inca sub gheturi, calota glaciara cobora pana in Nordul Italiei, acoperea Germania si mare parte din Polonia, ca sa nu vorbesc de tarile nordice. In schimb, in Carpati, au fost conditii foarte bune pentru aparitia pastoritului.
Din acest nucleu carpatin, stramosii nostri s-au extins spre rasarit, pana in teritoriile actualelor tari Rusia si Ucraina – pe tot tarmul nordic al Marii Negre, pana la Marea de Azov. Spre nord, pana in Slovacia si Polonia, adica pana unde le-a permis clima si relieful. Spre vest, in Ungaria, Elvetia, Istria, Italia, cu aria reto-romana, dar poate si cu alte zone, si ramane deschisa discutia cu oaia spaniola. In sud-est, in Serbia, apoi in sud, in actualele Bulgaria, Albania, Grecia si spre sud-est, in Turcia.
Prin aceasta “colonizare” se explica multimea de toponime romanesti din toate zonele mentionate. Asa se explica asemanarile lingvistice greu de explicat altfel, precum si urmele de traditii autentic romanesti. Iata un exemplu: in Bosnia-Hertegovina, pastorii nostri au gasit locuri bune de pastorit, iar cand au venit slavii peste ei, s-au refugiat in munti. Si asa, avem acolo muntele numit Durmitor. Si asa peste tot pe unde au ajuns, au dat nume locurilor. In zonele mai deschise, aceste toponime nu s-au mai pastrat, caci s-au perindat mai multe neamuri. In cele mai greu accesibile, mai ales in munti, ai surpriza sa gasesti in toate aceste tinuturi nume stravechi romanesti.

Exista scenele de pe Columna lui Traian si Monumentul de la Adamclisi, unde apar oi in repetate randuri, dar se poate vedea in unele scene si imbracaminte facuta din lana oilor – un soi de paturi cu ciucurasi, purtate de daci ca mantii. Si astazi, unii ciobani, cand se duc cu oile, isi pun pe umeri o simpla patura aspra. Exista si dovezi arheologice, cum e foarfecele pentru tuns oile, descoperit in cetatea dacica de la Capalna, apoi oasele de oi descoperite intre ofrandele aduse de daci zeilor. Asta se facea in special primavara, cand incepea anul agricol. In concluzie, nu exista nici o indoiala ca oaia ocupa un loc foarte important in viata dacilor.
În trecut carnea se consuma in cantitati mult mai mici decat acum. Baza alimentatiei o constituiau laptele, branza, cerealele, legumele si fructele. Oaia era oricum mai usor de crescut decat vaca si era foarte productiva. La fel si capra. Carne se consuma mai rar, la sarbatori, cu anumite ocazii, si cel mai adesea avea rol ritualic, caci animalul era sacrificat pentru zei. Din pacate, astazi ne-am indepartat de modul de alimentatie sanatos al stramosilor nostri, printr-un consum excesiv de carne.
Nicolae Iorga spunea ca “am cucerit teritoriu cu oile”. Cele mai vechi modalitati de crestere a oilor sunt nomadismul si transhumanta. In cazul nomadismului, pastorii si oile pribegeau toata viata in cautare de pasuni, neavand o asezare stabila, pe cand in cazul transhumantei, pastorii se intorceau iarna sau in anul urmator la asezarile lor. Cum oile se inmulteau repede, era mereu nevoie de pasuni noi, si asa au inceput deplasarile cu turmele, nucleul de plecare constituindu-l Muntii Carpati.
Asa au ajuns ciobanii romani in Alpi! E o explicatie plauzibila, pentru ca asemanarile lingvistice cu aria reto-romana nu se datoreaza doar elementului latin, ci merg mult mai in adancime, la substratul prelatin. De pilda, in dialectul sursilvan din Alpi la miel se spune “tschutta”, iar al nostru “ciuta” e recunoscut ca fiind cuvant dacic. In friulana, la oaia care nu fata i se spune “sterpe”, exact ca in romana, unde “sterp” e cuvant dacic, inrudit cu albanezul “shterpe”, care inseamna acelasi lucru.
Triburile aromanilor care au ajuns in Macedonia greceasca si in Thesalia au adus cu ei rasele vlahiko, thaki (un fel de kivirgic), precum si rasele din grupa ruda (carnabat), sarakatsaniko, care este karakachan-ul saracacenilor si cutovlahilor din sudul Rodopilor, iar in restul Thesaliei, karagouniko, rasa de oi a karagunizilor.
Aromanii erau inconjurati din toate partile de straini si de aceea si-au dezvoltat un puternic spirit de casta, conservator. Si-au protejat si perpetuat cu multa grija traditiile, din tata in fiu. Iata, de pilda, carlibana, care este toiagul pastorului la aromani, are sculptat in capat stindardul dacic. E un lucru extraordinar, ramas din vremea dacilor. Carlibana era un fel de sceptru al sefului familiei.
In unele dialecte italiene exista cuvinte foarte asemanatoare cu cele din “stocul” dacic. De pilda, in graiurile din Valle d’Aniene, la est de Roma, la tap se spune “tzappu”. Ceea ce inseamna ca e posibil ca inainte de venirea triburilor italice in zona sa fi existat legaturi stranse cu Dacia si cu Balcanii. Daca ar fi sa incercam o recapitulare, am putea spune ca in Carpati este nucleul pastoritului european.

Vechimea pastoritului la romani si, am putea spune, primordialitatea lui la romani, caci mai toate neamurile din partea asta a Europei de la daci au invatat pastoritul, se vede si din balada populara Miorita, care nu este atestata decat la romani si aromani.
Nu numai ca nu este atestata in alta parte, dar la noi au fost numarate 930 de variante! Theodor Sperantia afirma in 1914 ca Miorita este un rest din cultul dacic al cabirilor. Cred ca si jocul arhaic “Capra” este la fel de vechi.
Originea conflictului din Miorita pare sa oglindeasca tot aceasta expansiune a pastoritului. Este stiut ca intre pastori se iscau frecvent conflicte din pricina pasunilor. Toti erau in cautare de pasuni bune, pentru a avea oi mai mandre si mai “ortomane”. Da, Miorita contine, pe langa alte multiple semnificatii, si amintirea sau dovada acestui proces de extindere a pastoritului dinspre Carpati spre teritoriile invecinate.

Oaia a reusit, in decursul timpului, sa scape de foamete atatia si atatia oameni, iar pastoritul este atat de adanc inscris in existenta si traditiile noastre, incat putem spune ca este insusi sufletul poporului roman. Fara pastorit, nu mai suntem noi insine. Putem spune intr-un fel ca daca piere pastoria, va “pieri” si Romania.

……………………..

Şi acum, iată ce scrie d-l Gabriel Gheorghe despre SARE :

Sarea si un crampei de istorie

România este spatiul cel mai favorizat de pe glob, atît în ce priveste cantitatea de sare, cît si calitatea sarii si mai ales prezenta unor masive de sare la suprafata solului.
Ca un corolar al fiziologiei umane, viata de tip uman nu a putut aparea decît într-un spatiu cu surse de sodiu la îndemâna. În Europa nu a existat decît un singur astfel de spatiu, cel Carpatic, leaganul civilizatiei europene.
Înca din Neolitic în curtea fiecarui taran exista un bolovan de sare pe care, când se-ntorceau de la câmp, vaca, oaia etc. îl lingeau, luându-si ratia de sodiu pe care le-o cerea organismul. Când plecau în transhumanta cu turmele de oi, la iernatic, ciobanii carpatici duceau cu ei, pe magarusi, cantitati suficiente de sare pentru ei si pentru oi, ca sa le ajunga pîna-n primavara, pîna la revenirea acasa, în Carpati, singura sursa de sare la suprafata în tot spatiul transhumant pericarpatic.
Am retine atentia asupra unui fapt deosebit de important pentru istoria Europei care n-a fost înca mentionat: au existat salase ale pastorilor valahi în spatiul din Nordul Marii Negre, pîna-n Caucaz, în Peninsula Balcanica, pîna la Marea Egee si Marea de Marmara, în Iliria si Panonia, pîna la Marea Adriatica, de unde primavara turmele reveneau în Carpati. În toate spatiile circumcarpatice mentionate mai sus nu exista sare la suprafata, de aceea, la fiecare plecare, în transhumanta, toamna, pastorii luau cu ei sarea trebuincioasa pîna la revenirea în Carpati, în solnita Europei.
Nu exista, si nu era posibila, o transhumanta inversa, din aceste zone adiacente spre Carpati, pentru ca nimic nu putea veni din zone fara sare, unde, înainte de stabilirea unor drumuri ale sarii, pentru aprovizionarea continua cu sare, nici oamenii, nici animalele lor nu puteau dainui.
Oaia a fost domesticita, în Spatiul Carpatic, înca în Mezolitic, cu circa 10 000 ani în urma, de unde s-a raspândit prin astfel de pendulari periodice, la început, neaparat cu samarii doldora de sare carata pe magarusi.
Necesarul minim de sare este stabilit astfel, în lucrarile de specialitate: 1g/zi la copii sub un an, 10 g/zi la cei între 1 si 14 ani, 25 g/zi la adulti, la munca usoara, si 35 g/zi la munca grea, în zona temperata.
Cifrele medii de consum de sare variaza de la tara la tara. În practica rezulta o cantitate medie de cca 7,5 kg/an.persoana.
Pentru animale sînt necesare: 10-30 g/zi de vaca care de lapte (în ultima vreme se prefera furaje sarate), 7-15 g/zi de oaie, 5-10 g/zi porc etc.
În industria alimentara se folosesc: 2-2,5% sare la unt si margarina, 1,75-3,25% la brânzeturi, 1,5-2% la legume conservate, 3-20% la legume murate, 2-6% la mezeluri si carne conservata, 10-30% pentru conservarea pestelui etc.
Din cifrele de mai sus (12) rezulta ca pentru existenta fizica (!) a oricarui grup uman sînt indispensabile mari cantitati de sare..
De asemenea, trebuie retinut ca, pîna la aparitia frigiderelor, mari cantitati de sare erau folosite pentru conservarea alimentelor.
Eminentul antropolog român Dr. Dardu Nicolaescu-Plopsor, într-un interviu (v. “Magazin” nr. 33 din 13 august 1983, p. 7) arata: Sarea a fost dintotdeauna folosita de om în alimentatie. O dovada indirecta a acestei supozitii o constituie, dupa unii oameni de stiinta, faptul ca asezarile omenesti cele mai vechi se regasesc, de regula, pe vai si NUMAI ÎN APROPIEREA IMEDIATA A UNOR MASIVE DE SARE.
Aceasta mentiune a regretatului Dardu Nicolaescu-Plopsor, referitoare la asezarile umane din Carpati, coincide pâna la idetitate cu relatarile lui Herodot (sec. V î.e.n) care, în Cartea IV § CLXXXI – CLXXXV, pomeneste diverse populatii vietuind lânga un deal de sare si un izvor de apa.
În interviul citat, Dardu Plopsor continua: Asemenea constatari au îndemnat o serie de cercetatori sa avanseze ideea ca, în procesul evolutiei hominizilor spre om, consumul de sare ar fi jucat un rol important.
Într-adevar, în aria Culturii Cucuteni (mileniul IV î.e.n), între asezarile neolitice de la Tîrpesti si Tolici, în padurea Toliciului, s-au descoperit cîteva izvoare de apa sarata, cunoscute si folosite înca în Precucuteni III. Descoperiri asemanatoare s-au facut si în alte zone ale Culturii Cucuteni, dar si în Cultura Cris (cca 5000 î.e.n.). Pentru surse a se vedea Revista “Getica”, 1-2/1992, p. 56.
În acest context, nu trebuie sa mire ca cele mai vechi urme materiale (diafize de tibie si de femur apartinînd unui hominid) de acum cca 1 800 000 – 2 000 000 ani au fost descoperite în Spatiul Carpatic, pe malul Lacului Getic, pe teritoriul comunei Bugiulesti, judetul Vâlcea, în punctul numit Valea lui Graunceanu, de catre antropologii români Constantin si Dardu Nicolaescu-Plopsor. Comunicate si atestate la diverse congrese internationale, aceste decoperiri ar putea reprezenta prima statiune australopitecina descoperita pe continentul european, cele mai vechi urme de vietuire umana, din perioada de început a procesului de hominizare, în cea mai timpurie etapa din istoria omenirii, prepaleoliticul.
Viata umana nu a putut aparea decît într-o zona cu sare la îndemâna. Spatiul Carpatic reprezinta un astfel de loc priviligiat natural. Între toate zonele lumii, Spatiul Carpatic se bucura de cea mai mare densitate de resurse de sare: peste 300 masive de sare, de calitate deosebita, usor de exploatat, unele fiind chiar la suprafata solului, sub forma unor munti (dealuri) de sare. În afara acestor peste 300 masive de sare, situate pe ambele versante ale Carpatilor, în Spatiul Românesc se mai gasesc peste 3 000 de izvoare sarate (Dr. I.P. Voitesti, 1920) si numeroase lacuri sarate (Amara, Razelm, Lacul Sarat etc.).
Mama noastra ne-a spus ca, în copilarie, dupa primul razboi mondial, în comuna Pietricica, judetul Bacau, luau, cu galeata, apa sarata, dintr-o slatina, cu care gateau mâncarea.
Începînd din mileniul VI î.e.n. are loc o explozie demografica, iar apoi o înmultire permanenta a populatiei, astfel ca oamenii au trebuit sa se raspîndeasca, sa traiasca si în zone lipsite de zacaminte de sare.
Dependenta de sare fiind fiziologica, naturala, a facut ca aceasta raspîndire a populatiei sa fie conditionata de asigurarea aprovizionarii continui cu sare a populatiilor care roiau din Spatiul matca. Asa s-au dezvoltat stravechile drumuri ale sarii care pleaca din Carpati, radial, în toate directiile: spre sud, spre vest, spre nord, spre est, ca o Roza a vînturilor. De-a lungul acestor drumuri au aparut noi si noi asezari omenesti, din ce în ce mai departate de sursele de sare.
Un astfel de drum pornea de la salina Slanic, trecea prin Bucuresti, unde a si ramas o artera care poarta numele Drumul sarii, traversa Dunarea si ajungea pîna la Bosfor.
Transportul la distante din ce în ce mai mari nu era scutit de dificultati si de pericole, riscuri care trebuiau platite. De aceea, sarea era scumpa, ajungînd în unele momente, în anumite zone, moneda de schimb. Din aceasta situatie s-a nascut expresia a fi (prea) sarat = a fi (prea) scump, referitor la un bun, o marfa. De asemenea, avem expresia daca se varsa sare iese cearta, justificata numai de raritatea si pretul ridicat al sarii în acele timpuri.
Fiind un produs de mare pret, sarea facea parte, în unele zone, dintre produsele care se aduceau ca daruri la altarele diverselor divinitati.
Pe masura îndepartarii oamenilor de sursele naturale de sare ia nastere un comert deosebit de prosper cu sare, ca aliment de stricta necesitate. Rolul sarii în istorie a fost crucial: Venetia s-a dezvoltat, la-nceput, datorita comertului cu sare si a purtat razboaie ca sa nu piarda monopolul comertului cu sare, iar Londra si Hamburgul s-au dezvoltat în legatura cu comertul cu sare.
Dardu Plopsor sustinea ca, la Geti, sarea era considerata ca având însusiri mitico-magice, asa-zisele fructiere dacice nefiind altceva decît recipiente rituale pentru sare.
Asupra însusirilor mitice lucrurile sînt neîndoielnice. J.J. Ehrler (13. p. 46) scrie: Juramîntul (românilor) se depune pe APA, PAINE si SARE (subl. ns.), deoarece se stie ca românul – odata ce a jurat pe acestea – îndura mai degraba tortura si îsi da viata decît sa declare ceva sau sa-si tradeze complicii, asa dupa cum s-a întâmplat în mai multe rânduri. Este vorba de un juramînt sacru!
În Calus, un ritual preistoric atestat numai în România, o datina multimilenara în legatura cu o zeitate zoomorfa (CALUL), în Cercul sacru se depun pentru a fi vrajite de Calus, numai produse – simboluri ale alimentatiei – ale Spatiului Românesc: DROB DE SARE, seminte, dar numai din plante care cresc în Spatiul Carpatic din stravechime: grâu, mei, orz, ovaz, secara, niciodata porumb (Ion Ghinoiu, Calusul, comunicare prezentata la S.C.{. GETICA, la 19 iunie 1993).
Aspectul magic este foarte raspîndit: sarea se foloseste în diferite descântece si în talismane, pentru vindecarea unor boli (14, p. 19, 84, 202, 245, 247, 376, 384, 388, 393).
Ca simboluri ale alimentatiei, ale conditiilor minimale de existenta, la Români, si numai la Români, oaspetii dragi erau si sînt primiti cu pâine si sare, în semn de prietenie si de ospitalitate.
Doua forte ocîrmuiesc lumea: Foamea si Dragostea (Schiller). Foamea era conditia de existenta a insului, dragostea a speciei. Ca specia sa subziste trebuie ca insii care o compun sa-si asigure, în primul rând, existenta individuala. De aceea, alimentatia, simbolurile ei, reprezenta o constanta existentiala care-i jaloneaza insului si, indirect, speciei, viata, de la nastere la mormînt. Nimic nu se facea fara rost în momentele de început ale existentei umanitatii ca si pe tot parcursul evolutiei sale, pîna de curând, la aparitia asa-zisei societati de consum. În antecedentele sale omul a depins de natura si a colaborat cu ea, într-un proces, el însusi, natural. Viata nu era usoara, iar omul era format si pregatit pentru lupta zilnica a vietii. De aici totul, în existenta sa, decurgea si se înfaptuia sub imperiul necesitatii, moasa oricarui act constient din lunga istorie a umanitatii.
Când, azi, constatam ca numeroase popoare europene, ne referim la cele care ne-au lasat mentiuni în acest sens, îsi revendica originea Carpatica (spanioli, francezi, englezi, danezi, scandinavi), iar pentru altele, daca nu gasim aratari ale lor, directe, ne vorbesc documentele de diverse feluri, tot scenariul de desfasurare al acestei evolutii îsi are temeiul în conditiile mai usoare, mai favorabile pentru viata oferite, în mod natural, de Spatiul Carpatic, una din acestea fiind aceea ca a reprezentat, milenii în sir, solnita Europei.
…………………………………………………….

Domnilor „istorici ai lui peşte”, înainte de a scrie Istoria Neamului pe bază de „documentele altora”, căutaţi să cunoaşteţi poporul din care proveniţi… dacă proveniţi !?!?