Dacia Iluministă

„Mişcarea DACIA” şi… Diaspora (III)

Reprezentarea politică a românilor din Italia

În Italia, există mai multe feluri de români şi fiecare are felul său specific de a activa politic, ţinând cont de faptul că toţi fac politică, inclusiv cei ce declară contrariul.

Există delincvenţii, care fac politica lor de subminare a imaginii României şi a românilor.

Există oamenii cinstiţi, veniţi pentru a munci, „goniţi” de sărăcia de acasă şi care cu greu găsesc timpul material necesar implicării în politică.

Există emigranţi mai vechi, sau mai calificaţi, ce se descurcă binişor din punct de vedere material şi care au făcut tezaur din experienţa emigraţiei, cu toate vexaţiunile inerente statutului de venetic. Aceştia sunt cei mai „educaţi” dpdv politic şi reprezintă un potenţial valoros pentru viaţa politică a Patriei, dar şi a Italiei, numărul lor fiind însă mult inferior totalului de peste un milion de suflete prezente legal în Peninsulă. Aşa se face că numai 5% din români au participat la alegerile din ţară, iar la cele italiene… şi mai puţini. Să sperăm că votând „acasă” prin corespondenţă, numărul „interesaţilor” să crească substanţial, ceea ce ar conduce la o evaluare mai atentă a acestui potenţial preţios. Partidele româneşti au şi priceput acest lucru (unii mai repede , alţii mai… încet) şi „s-au prezentat” în peninsulă, unde au format filiale.

Interesantă este atitudinea PSD şi PNL, care „obstrucţionează” Votul prin Corespondenţă al românilor rezidenţi în afara graniţelor, ceea ce evidenţiază că aceste partide se situează încă pe linie „CIUTĂCISTĂ”, demonstrând că nu au priceput nimic din ultima experienţă electorală !?

În ciuda „adversităţii” noastre declarate împotriva sistemului partidocratic actual, „Mişcarea DACIA” nu trebuie să combată acest fenomen, atâta timp cât obiectivele acestor filiale, se limitează la politica din Patrie. Nu aceleaşi opinii le au cei de la Partidul Identitatea Românească (PIR), unicul partid „mai serios” al românilor din Italia, care se simte „sărăcit” de potenţial, având parţial… dreptate. De curând am aflat despre un acord între PSD-ul românesc şi Partidul Democrat italienesc, ceea ce „dă apă la moară” PIR-iştilor. PD-L-ul românesc (există şi unul al lui Berlusconi) este mai precaut şi probabil face alianţe … pe şestache.

Şi uite aşa, PIR-ul sprijină Socialiştii lui Craxi, PSD-ul Democraţii lui Bersani, iar PD-L-ul pe Berlusconi !? Este clar că PIR-ul este defavorizat !

Care sunt repercursiunile acestui „război fratricid” ?

Potenţialul electoral al românilor din Italia, este divizat pentru alegerile din Patrie, ceea ce este de înţeles, dar este divizat şi pentru alegerile italiene ŞI ASTA ESTE FOARTE GRAV !!!

Dacă pentru alegerile româneşti fiecare are dreptul natural de a-şi alege reprezentanţii după placul inimii, nu acelaşi lucru se poate spune despre celălalt „front”. Cu toţii ştim tratamentul necorespunzător al mass-mediei şi politicii italiene în ceea ce ne priveşte, deci DATORIA MORALĂ a tuturor românilor, ar fi aceea de a face FRONT COMUN pentru afirmarea marelui potenţial electoral.

De aceea am propus interesaţilor (adică tuturor celor ce se ocupă de politică), să discute, să trateze, pentru o delimitare clară a „competenţelor teritoriale” şi trasarea unei LINII COMUNE în ceea ce priveşte politica italiană.

Eu dau credit filialelor să se ocupe de problemele româneşti şi PIR-ului să se ocupe de cele italieneşti. Deci TOŢI trebuie să se aşeze la masa tratativelor şi să stabilească O LINIE POLITICA UNITARĂ ÎN ITALIA, menţinând un UNIC Subiect politic, care să facă alianţe CU UN SINGUR PARTID ITALIENESC, lăsând „LIBERĂ” opţiunea din Patrie !!!

Nu este uşoară această misiune, dar INTERESUL NAŢIONAL o dictează, iar cine ignoră INTERESUL NAŢIONAL…………. !

„Ataşările Ideologice” sunt de neconceput într-o Lume dezideologizată !

Risipirea potenţialului electoral al Diasporei agravează ulterior CRIZA SISTEMULUI PARTIDOCRATIC şi mai devreme , sau mai târziu, cineva va da socoteală (divide et impera?) !

Acelaşi raţionament se poate face şi asupra „dispersiei energetice” produse pe plan naţional de multipartidism, dar noi am făcut-o deja, propunând ADMINISTRATORI în locul unei clase politice ineficiente.