Dacia Iluministă

Vă invit să vă alăturaţi grupului Facebook Mişcarea DACIA, ce-şi propune un alt fel de a face politică!

Citiţi partea introductivă şi proiectul de Program, iar dacă vă place, veniţi cu noi !
O puteţi face clicând alături imaginea, sau acest link

Posts Tagged ‘Stăpân-Sclav’

Philosophia (6)

Gennaio 11th, 2018 No Comments Posted in Mişcarea Dacia

„Master / Slave

Deci, doi copii sunt lăsați singuri la capetele opuse ale unei mari insule nelocuite. Ei reușesc cumva să supraviețuiască copilăriei și ambii cresc în izolare unul față de celălalt, până la adolescență. În acest moment nici nu pot vorbi, deoarece nu au auzit un Limbaj, nici nu pot gândi într-un mod Conștient și ambii sunt indiscutabili asemenea fiarelor sălbatice.

La un moment dat, ei se întâlnesc. Având creierul uman, fiecare este capabil să recunoască faptul că celălalt este o ființă similară, care trebuie să aibă o experiență subiectivă similară a lumii. Astfel, Conștiența începe să se dezvolte în ei pe măsură ce interacţionează.

Confuzia care rezultă din această experiență generează Frică în fiecare dintre ei față de celălalt. Această Frică provoacă o Luptă puternică între cei doi. Fiecare a avut un set diferit de experiențe pe insulă până în acest punct și astfel, unul dintre ei are o Frică puțin mai mică de Moarte decât celălalt. Cel care se teme mai mult de moarte, este primul care Fuge din Luptă. Când se întâmplă acest lucru, lupta este rezolvată în favoarea celui care are mai puțină Frică. El își dă seama că celălalt se teme de el mai mult. El profită de această Frică și începe să-l Domine pe celălalt.

El a devenit MASTER (STĂPÂN), iar celălalt SLAVE (SCLAV).

Stăpânul începe să ordone Sclavului, făcând ca Sclavul să facă totul pentru el, permițându-i Stăpânului să trăiască o viață mai ușoară. Interacțiunea dintre cei doi construiește Conștiența celor doi, ambii încep să se Gândească mai clar, ambii încep să Comunice unul cu celălalt într-o limbă comună și ambii încep să se comporte într-o manieră mai civilizată.

Dar Munca Sclavului modelează civilizația lor. Stăpânul face foarte puțin toată ziua, bucurându-se doar de beneficiile muncii pe care a făcut-o Sclavul… PROFITĂ. În cele din urmă, ambii încep să se gândească diferit: Sclavul pricepe că Civilizația lor se datorează Muncii sale. El se recunoaşte în fiecare dintre aceste Lucrări, Societatea lor este o reflecție a lui însuși. Stăpânul vede civilizația lor numai ca lucrare a Sclavului. Nu există nimic de la el însuși acolo. Sclavii au devenit meseriași, știu mai multe despre tot ce există în civilizația lor, fiind cei care au făcut totul. Stăpânul știe foarte puțin despre orice, de fapt, Supraviețuirea în civilizația sa se bazează în întregime pe munca Sclavului.
Stăpânul a devenit acum un Sclav al Muncii Sclavului. Sclavul nu are nevoie de Stăpân, dar Stăpânul are nevoie de Sclav. Pentru a trăi în armonie, Sclavul trebuie să-l Educe pe Stăpân și Stăpânul trebuie să-i dea Libertate Sclavului. Atunci ei pot trăi împreună ca Egali în Muncă și Egali în Cunoaștere. Atunci civilizația lor poate să avanseze rapid până când fiecare dintre ei se perfecționează și devine zeu.