Vă invit să vă alăturaţi grupului Facebook Mişcarea DACIA, ce-şi propune un alt fel de a face politică!Citiţi partea introductivă şi proiectul de Program, iar dacă vă place, veniţi cu noi !
O puteţi face clicând alături imaginea, sau acest link
„Mişcarea Dacia” şi… Luca Mercalli via Beppe Grillo
Vă recomand vizionarea acestui filmuleţ ieşit din „grădina” lui Beppe Grillo, ideatorul „Mişcării 5 Stele” din Italia. Menţionez că trebuie să cunoaşteţi limba italiană. Dacă nu o cunoaşteţi, puneţi „mâna” pe materialele video şi scrise de la „Mişcarea Dacia”… deoarece „spun” aceleaşi „chestii” !
Să nu vă vină în minte că noi am copiat pe cineva, deoarece „suntem mai vechi ca ei”… e drept că şi mai puţini… din păcate !? … dar o să vină şi timpul nostru, pentru că „prea zicem bine”… numai că nu suntem Mişcarea Verzilor să ne filmeze şi pe noi cineva în faţa unor mere turceşti… şi nici „opozanţii anti-sistem” de la Noua Republică, ce vor să dreagă busuiocul PD-L-ului !?
Avem şi noi un Monument al Holocaustului !
Aţi căzut din nori ?
Nu ştiaţi de existenţa lui ?
Columna ... dacilor
În faţa COLUMNEI LUI TRAIAN, din inima Forului Imperial din Roma, nu am avut un „sentiment de mândrie”, aşa cum se obişnuieşte în masa de turişti, sau emigranţi din … DACIA.
Mie mi-au izvorât lacrimile, deoarece acest Monument („însuşit” ca de obicei de … alţii!?), este „proba probată” a unui masacru (chiar dacă nu total, cum le-ar „place” unora), ale cărui victime sunt … înaintaşii mei !
V-aţi întrebat vreodată de ce este Forumul Imperial atât de „plin de traco-geto-daci” ???
Arcul lui Constantin dacul
acesta nu este sclav şi nici barbar !
Răspunsul este simplu : deoarece Dacia era o mare putere a timpului respectiv… mai mare decât oricare alta, atât din punct de vedere al populaţiei (vezi Herodot), cât şi … SPIRITUAL !!! Puţini ştiu că Mitraismul a a ajuns la Roma după cucerirea Daciei. Nu cumva Zalmoxianismul era „ceva anterior Mitraismului”, sau poate o „denumire locală şi primordială” a acestei vechi „religii” !? Se ştie că există nenumăraţi susţinători ai teoriei că Mitraismul este precursorul Creştinismului. Iată de ce se obişnuieşte să se spună că dacii erau creştini înainte de… Cristos !
Eu sugerez tuturor să aprindă o lumânare (Focul Viu), când se vor găsi în faţa celui mai important Monument Comemorativ al Neamului nostru ! … sau eventual să strige în gura mare : DACIA LIBERĂ !
Aşa vă veţi deosebi de ceilalţi turişti, sau de românii nedemni de a fi urmaşi ai dacilor !… pentru că pe ei „nu-i doare sufletul” !!!
„Mişcarea Dacia” şi… PROSPERA
Am vizionat la sugestia unui amic filmul PROSPERA, pe care îl puteţi vedea sub-titrat în româneşte aici :
Prospera from Ovidiu D on Vimeo.
Puţinele persoane ce au citit şi vizionat toate materialele propuse la grupul Facebook „Mişcarea Virtuală Dacia”, îşi vor da imediat seama că, în alte coordonate geografice, există oameni care gândesc la fel cu noi şi pun bazele, independent unii faţă de alţii, unei… NOI PARADIGME. Această „minune” se datorează probabil unei informări din „mijloace media alternative”, din „scrieri mai puţin mediatizate”, din oarece cunoştinţe din multiple domenii sociale, economice, politice, etc. dar în primul rând, „necesităţii de a ieşi din orbita Sistemului”, cu ocazia perceperii CARACTERULUI DIAVOLESC al acestuia.
Şi „Mişcarea Dacia” a plecat la drum cu intenţia de a creea un GRUP SPIRITUAL, dedicat găsirii „alternativei” la acest SISTEM. Apoi, sub presiunea aderenţilor, s-a decis implementarea unui „caracter politic”, deci mai… „concret”. După doi ani, îmi dau seama de „slaba audienţă” a grupului, că doar nu suntem Mişcarea Verzilor, sau Noua Republică, pentru ca să ne ofere cineva spaţiu pe „organele mediatice ale Sistemului” !?… deci nu avem… „audienţă” ! Nu lipsite de importanţă pentru această situaţie, sunt slaba difuziune a unor „idei inovatoare” şi „debila” ereditate şi pregătire socio-politică în Spaţiul Carpato-Dunăreano-Pontic (nu există „maeştrii”, iar aceia care se erijează… citează pe alţii… de multe ori „acoperiţi de praful Istoriei”).
Cu toate astea, putem să ne „mândrim” cu diverse atacuri şi diversiuni, ceea ce-mi întăreşte convingerea că „cineva acolo sus… NU ne iubeşte”, deoarece a simţit că suntem un… pericol. Acest „pericol” a fost sesizat şi de unii aderenţi care „s-au speriat”… şi-au scăpat ! … deşi nimic din ceea ce scriem sau zicem noi, nu are caracter violent, sau anti-naţional. Noua Republică se declară ca şi noi anti-Sistem şi totuşi „sunt lăsaţi să vorbească liber şi pe unde apucă”, deşi „mesajul” lor nu este unul de TOLERANŢĂ, SOLIDARITATE SOCIALĂ,etc. şi nu chiamă la UNITATE NAŢIONALĂ cum facem noi ce garantăm „o şansă de a schimba macazul”… TUTUROR !?
Acest film face parte dintr-o serie de documentare „pe aceiaşi linie”, bineînţeles că diferenţiate nesemnificativ, pe motiv de „punct de vedere”.
Noi de exemplu, „batem multă monedă” pe faptul că suntem „buricul pământului”… „matricea originară”… „punctul Zero al Torului”… „Osia Lumii” !
Urmărind cu atenţie simbologiile acestui film, veţi nota … vechi simboluri dacice !!!
Veţi lua cunoştinţă de geniul unuia de un sânge cu noi… Nicolae Teslea !!!
Şi în acest film se vorbeşte de o „reîntoarcere pe proprii paşi ai omenirii”, de „valorile originare”, de înţelegerea Universalităţii Legilor Naturale ce se aplică de la micro la macro-cosmos.
Toate punctele noastre de vedere apropos de BANI, PUTERE, FINANŢĂ, BĂNCI, FUTIL, ENERGIE, RESURSE, AMBIENT, ECONOMIE, POLITICĂ, SĂNĂTATE, EDUCAŢIE, etc. se regăsesc în acest film, ca dovadă că noi nu suntem UTOPIŞTI, ci mai degrabă… REALIŞTI !
Ceea ce propagă acest film, este sigur mai „artistic”, noi fiind poate mai… ciobani !
În încheiere, vreau să reafirm convingerea mea că Dacia are posibilităţi majore de implementare a unei NOI PARADIGME, deoarece SISTEMUL este „debil”, muribund pe plan mondial… nu a avut „timpul material necesar implementării”, iar noi avem „experienţe sociale diverse”… suntem „matricea originară” şi putem să demonstrăm acest fapt.
România nu va deveni niciodată o PUTERE ECONOMICĂ, dar avem „cărţile în regulă” ca să fim o PUTERE SPIRITUALĂ, aşa cum au afirmat şi diverşi profeţi.
Numai aşa vor ajunge şi românii din jurul României să fie mândri de a fi români… şi cine ştie dacă sub o formă sau alta, nu se vor uni ca „pe vremuri” în… DACIA !?!?
Vizionare plăcută şi… atentă !
Ultima oră din… Italia
Voi continua să prezint amănunte referitoare la Criza Italiană, deoarece şi România este în „aceeaşi oală care fierbe” (îmi venea să zic … în aceeaşi… UE).
În aceste zile, în Italia se discută aprins despre Guvernul Tehnic al lui Mario Monti.
Iată câteva detalii :
– Se vorbeşte intens de „taxarea patrimoniilor”, ca resursă extraordinară pentru redresare. Se vorbeşte chiar de impozite pe bunurile Bisericii Catolice, care până acum erau subiecte… tabu !?!?
– Am auzit un economist renumit, solicitând „plata electronică” pentru valori mai mari de 100 de Euro !? Poate astfel medicii , avocaţii şi alţi profesionişti, nu vor mai declara venituri mai mici decât un… muncitor ! Poate astfel se vor elimina… Evaziunea Fiscală şi … Ciubucul (există şi aici, dar are alte … nume) !
-Tot mai mulţi analişti politici şi economici se întreabă : „atunci ce rost mai au politicienii”, dacă trebuie să ne dăm pe mâna tehnicienilor… nu ar fi mai bine să-i… excludem … cu partide cu tot ??? Reacţia acestora a fost promptă : au început să accepte ideea că trebuie să-şi mai taie puţin salariile, indemnizaţiile astronomice şi… privilegiile (cele mai mari din UE) !?
-Se multiplică anchetele judiciare pe seama unor importanţi politicieni şi oameni de afaceri, acuzaţi de … MAFIA (inclusiv un apropiat colaborator al lui Berlusconi… poate cel mai apropiat) !?
-Mario Monti a introdus „silenzio stampa” pentru membrii guvernului. Este acesta sfârşitul… videocraţiei ???
– Jurnalul „Il Foglio” ne înştiinţează că Monti este un… mason !? … noooooo !!!
– Câţiva miniştrii sunt bănuiţi de … „conflicte de interese” !? … adică „cine împarte, parte-şi face” ???
– Ministrul Ambientului este un vaşnic apărător al… NUCLEARULUI !?!?
Deocamdată nu se vorbeşte nimic despre MUNCA PENTRU TOŢI, CRIZA SISTEMICĂ, ACTIVITĂŢI FUTILE, RESURSE EPUIZABILE, etc., ci … „se bate apa în piuă” cu… CREŞTEREA !?!?
Oricum am început să aud „chestii de Mişcarea Dacia” aici în Italia… cine ştie că nu câştigăm întâi aici încrederea oamenilor ? … şi poate nu ar fi pentru prima oară că dacii hotărăsc soarta … Romei !? hahaha !
Sigur este că … VIN VREMURI TULBURI… dacă nu se „limpezesc apele” !!!
Legile Belagine – Legile Frumoase
1. Dincolo de curgerea timpului si de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu si Vesnic, din care vin toate si prin care fiintează toate cele ce sunt. Totul si nimicul sunt suflarea Sa, golul si plinul sunt mâinile Sale, miscarea si nemiscarea sunt picioarele Sale, nicăieri si peste tot este mijlocul Său, iar chipul Său este lumina. Nimic nu este făptuit fără de lumină si tot ce vine din lumină prinde viată si ia făptură.
2. Precum fulgerul aduce lumina si din lumină tunetul si focul ce se revarsă, asa este si gândul omului, el trece în vorba omului si apoi în fapta sa. Deci, ia aminte la asta, căci până la focul ce arde trebuie să fie o lumină si un tunet. Lumina omului este gândul său si aceasta este averea sa cea mai de pret. Lumina prinde putere prin cuvânt, iar vointa omului aprinde focul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său.
3. Fii ca muntele cel semet si ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară. Nu uita ca aceiasi pasi îi faci în vârful muntelui ca si în josul său, acelasi aer este sus ca si jos, la fel creste copacul în vârf de munte ca si în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semet ca si pamântul cel neted.
4. Fii cumpătat ca pământul si nu vei duce lipsă de nimic. Creanga prea plină de rod este mai repede frântă de vânt, sământa prea adâncă nu răzbate si prea multă apă îi stinge suflarea.
5. Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânci în pământ, căci din pământ îsi trage tăria, nu uita asta. Cu cât te ridici mai mult, cu atât trebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeasi cu măsura coborârii.
6. Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni semintei care încolteste, nici nu se vede când prinde suflare de viată. Lumina semintei este cea care o ridică, pământul este cel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie.
7. Priveste râul si ia aminte la învătătura sa. La început este doar un firicel de apă, dar creste tot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, si lucrurile asa trebuiesc împlinite, prin firea lor. Asemenea este si gândul cel bun si drept rânduit, el îsi face loc printre pietre si stânci, nu tine seama de nimic, îsi urmează drumul si nimic nu-i stă în cale. Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este si mai mare.
8. Ia seama de taina aceasta si nu o uita, acel firicel de apă stie unde va ajunge, căci una este cu pământul si toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârsit. Astfel să iei seama la gândul tău unde trebuie să ajungă si vei vedea că nimic nu stă în calea sa . Să-ti fie gândul limpede până la sfârsit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur este miscătoare asemeni apelor. Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ si munte cu munte.
9. Ia seama la gândul cel rău, fereste-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit, căci te-ndeamnă la lucruri nefiresti. Fereste-te de vorbele desarte si de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-ti acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea si sufletul tău. Ele te îndeamnă la trufie, înselăciune, hotie si vărsare de sânge, iar roadele lor sunt rusinea, neputinta, sărăcia,boala, amărăciunea si moartea.
10. Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumusetea lor sau după râvna lor, căci si unul si altul a lăsat din ceva pentru a creste în altceva. Cel bogat este sărac în liniste, cel tare este slab pentru altul si cel slab are tăria lui ascunsă. Cum firea lucrurilor este miscătoare, asemeni este si omul. Ce dă valoare unei unelte, trebuinta sau frumusetea ? Duce un om mai mult decât boul? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoasterea si întelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace. Si degeaba ai cunoastere dacă ea nu este lămurită de vreme.
11. Fierul înrosit a fost rece si se va răci iarăsi; Vasul a fost pământ si va fi iarăsi pământ; Pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor si se va stârpi iarăsi peste vremi. Râvna omului face schimbătoare toate acestea. Dar râvna îi întoarce bucuria în tristete si linistea în neliniste. Fierul si focul ajută omul, dar îl si vatămă. Si aceeasi râvnă îl îndeamnă a merge pe cărări nestiute si nebătute de ceilalti dinaintea lui. Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi, la mărirea puterii si a se măsura cu altii. Fereste-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aici se naste; ea te va coborî mai jos de dobitoace si te va despărti de fratele si de vlăstarul tău.
12. Neînteleptul este mânat de râvnă, dar înteleptul încalecă râvna. Neînteleptul suferă când râvna îl duce la pierdere si la cădere, dar înteleptul întotdeauna găseste câstigul în pierdere si înăltarea în cădere.
13. Trufia răceste iubirea inimii si o face în dusmănie si nu există dobitoc mai josnic decât omul care nu mai are iubire în inima sa. Căci iubirea este cea dintâi putere si chipul ei este lumina. Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia, căci mai jos de dobitoace vei ajunge.
14. Gândul bun si vorba înteleaptă îti pot potoli necazul, îti pot răcori inima, dar nu te vindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinta este umbra trufiei.
15. Nu îti lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci ele asa cum vin, asa pleacă. După orice zi vine si noaptea, si după iarnă vine primăvara, căci asa este rânduit si asa este firea lucrurilor. Toate cele ce se văd, se nasc, cresc si apoi se întorc de unde au plecat. Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate si nesfârsite ramuri, siasemenea izvoarelor mintii si sufletului tău, ele nu se arată la vedere. Căci o suflare si un foc fac să crească toate cele ce cresc ierburi, copaci, dobitoace si oameni– si din aceeasi vatră vin si către aceeasi vatră se întorc, si vatra aceasta este pururea.
16. Precum copacul cel falnic creste lângă cel mic fără a-i face rău, asa să fiti între voi, cel mare să nu lovească pe cel mic si nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare de dat, la fel ca si hotul. Aruncă un lemn pe râu si mai multe vor veni din susul său către tine. Adu-i multumire semenului tău, adu-i lumină pe chip si în suflet, iar toate acestea le vei găsi mai târziu înflorite în inima ta.
17. Nu lua cu siluire si nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveste prin ochii tăi este acelasi cu cel ce priveste prin ochii celuilalt. Ia seama la taina aceasta.
18. Nu grăbi nici o lucrare căci trasul de ramuri loveste înapoi. Fructul copt este usor de luat, cel necopt este greu de luat si gustul e neplăcut. Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte de vreme, căci îti va amărî sufletul. Cum creste cadrul, asa creste si stinghia si cum creste roata asa creste si ispita.
19. Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nu cumva să treacă de vorba ta. Mânia vine din teamă si nu a locuit dintru început în inima ta; Dacă nu creste prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat. Trufia închide poarta întelepciunii, iar cel trufas se pune singur lângă dobitoace. Întelepciunea este mai pretuită decât toate cele ce se văd cu ochii, ea este aurul mintii si sufletului tău si este rodul cunoasterii udată de vreme.
20. Nu-ti amărî sufletul când simti durerea si neputinta, ci mai degrabă caută să te folosesti de ele pentru îndreptare, căci în rod ai si sământa. Nu se poate ca o sământă bună să dea rod rău. Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpe întotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveste înapoi, răutatea si neadevărul întotdeauna aduc neputinta, trufia întotdeauna aduce suferintă.
21. Mergi la izvor când sufletul ti-e aprins, scormoneste în apa limpede si asteaptă până ce devine iarăsi curată. Asa se va duce si aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea.
22. Ia bine seama la taina semintei. Asemeni ei este gândul tău, si cum sământa nu se poate fără coajă, asa este si gândul cel rodnic al omului. Coaja gândului rodnic este vointa, iar fără vointă,gândul se usucă si nu foloseste la nimic. Dar puterea este în răbdarea semintei, iar vointa si răbdarea fac mlădita firavă să razbată pământul tare.
23. În vremea lucrului tău, înveseleste-ti inima la vederea lucrării tale înainte de terminarea ei, căci precum fructul îsi anuntă venirea cu o floare, tot asa fapta omului este văzută de cel cumintea si simtirea limpede, înainte de a fi terminată.
24. Ia bine seama la cauza omului sărac, dar si la cauza omului grabnic avut, căci nici una nici alta nu sunt firesti. Omul sărac are multe gânduri desarte si le schimbă de la o zi la alta, vorbeste mult si lenea i-a învelit bratele si picioarele. Cel grabnic avut ori e hot si înselător, ori vede mai bine necazul altuia si caută a-l amăgi, de acolo îsi trage grabnica avutie.
25. Fii blând si răbdător cu cei de lângă tine, căci asa cum te porti tu cu ei, asa se poartă si altii cu tine, căci simtirea lui este la fel cu simtirea ta, din aceeasi suflare este si simtirea lui, iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeasi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi.
26. Unde este tăria omului acolo îi este si slăbiciunea, ceea ce-l ridică îl si coboară; rămâi în limpezimea mintii si simtirii tale si vei vedea toate acestea. Cel mic este deasupra celui mare, cel usor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupra celui aprig. Limpede să-ti fie mintea si simtirea, si ia seamă de toate acestea.
27. Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din linistea sa, stânca îi este numai învelitoare. Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină. Ia-ti puterea din răbdare si din liniste si foloseste-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, ci limpezimea sa.
28. Lucrarea făcută din teamă nu are viată lungă si tăria ei este asemeni unei revărsări de ape care tine putin. Asa este si cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată de teama lor, însă teama vine prin necunoastere, iar necunoasterea prinde putere prin neadevăr, lene si trufie.
29. Soarbe cunoasterea de la cei cu barba albă si nerosită de vin si lasă vremea să o îmbrace cu întelepciune. Nu privi la trupul lor slăbit si gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoasterea lucrurilor si cresterea întelepciunii.
30. Multumeste pământului pentru toate cele ce-ti oferă, multumeste cerului pentru ploaia care îti hrăneste pământul, multumeste soarelui pentru căldura si lumina casei tale si a pământului tău, multumeste lunii pentru linistea somnului tău, multumeste stelelor că veghează asupra somnului tău, multumeste muntelui pentru povetele si fierul ce-l iei din el, multumeste pădurii pentru tot ce iei de acolo, multumeste izvorului pentru apa ce-o bei, multumeste copacului pentru lucrările ce-ti arată, multumeste omului bun ce-ti aduce bucurie si zâmbet pe chip.
31. Precum iarba bună creste cu iarba rea, asa sunt si oamenii, dar tine seama că purtarea lor cea rea este semănată si crescută din teamă si neputinte, iar trufia este învelitoarea lor. Nu certa purtarea lor si nu căuta a-i îndrepta din vorbe si mustrare, căci apăsarea pe rană nu o vindecă. Oare iarba aceea este rea doar pentru că este amară pântecului tău? Asa este si cu omul, de vei vrea să-l îndrepti, adu-i pentru început gândul si simtirea la ce este plăcut atât omului bun, cât si omului rău. Unul vede roata plecând, iar altul vede aceeasi roată venind. Cine vede mai bine ?
32. Doar cel înteleptit poate vedea limpezimea si linistea din mintea si sufletul celui tulburat, căci cel înteleptit a fost odată si el la fel ca si cel tulburat si roadele amare l-au făcut să tină seama de alcătuirea fiintei sale. A fugit de roadele sale amare în vârful muntelui si acolo nu a scăpat de ele, a fugit în mijlocul pădurii si iată că roadele erau cu el, apoi a privit înlăuntrul său si iată că roadele sale amare aveau rădăcini în mintea si simtirea poftelor sale.
33. Este o floare mai frumoasă decat cealaltă? Este un izvor mai limpede decât altul? Este un fir de iarbă mai presus decat altul? Fiecare are tăria, frumusetea si priceperea lui. Este în firea lucrurilor ca pădurea să aibă felurite soiuri de copaci, de iarbă, de flori si dobitoace. Nu seamănă un deget cu altul de la aceeasi mână, dar este nevoie de toate pentru a bate fierul. Este mărul mai întelept decât prunul sau părul ? Este mâna stângă mai bună ca dreapta ? Altfel vede ochiul stâng de cel drept? Cele de sus îsi au rostul lor si cele de jos îsi au rostul lor, cele mari îsi au rostul lor si cele mici îsi au rostul lor, cele repezi îsi au rostul lor si cele încete îsi au rostul lor, cele ce au fost si-au avut rostul lor si cele ce vin îsi vor avea rostul lor.
34. Neputinta vine după răutate si neadevăr, căci ceea ce dai aceea primesti, ceea ce semeni aceea culegi, dar ia seama că lumina sufletului tău si al celui de lângă tine are aceeasi vatră si rămâne fără umbră. Vezi ce tulbură necontenit izvoarele mintii si sufletului aproapelui tău. Adu-i linistea în suflet si limpezimea în minte si bătrânetile tale vor fi ca pomul copt, oasele si tăria ta nu vor slăbi si te vei întoarce de unde ai venit, sătul de căldura urmasilor tăi.
35. Întotdeauna va fi cineva dedesubtul tău si întotdeauna va fi cineva deasupra ta. La cele ce sunt dedesubtul tău să te uiti cu iubire si nu cu trufie căci acolo îti sunt rădăcinile, iar la cele ce sunt deasupra ta să te uiti cu privirea de prunc si fără teamă.
36. Cele tari, cele slabe si cele nevăzute sunt cele ce alcătuiesc lumea si toate acestea le găsesti în om si toate alcătuiesc un întreg. Nu este nimic care să fie afară si să nu fie si înăuntru. Ia seama la toate acestea când îti apleci privirea înăuntrul tău si vei găsi toată întelepciunea zeilor ascunsă în nevăzutul fiintei tale. Zeii au luat seama înaintea omului de această întelepciune si asta i-a adus mai aproape de Focul cel Viu si Vesnic.
37. Ia aminte că bătaia inimii, curgerea sângelui prin vine, vindecarea rănilor, frumusetea ochilor si minunătia alcătuirii trupului sunt făcute prin puterea si suflarea Focului cel Viu si Vesnic care este în fiecare si al cărui chip se arată în lumină. Dar nu uita că trupul este doar o fărâmă din putinul care se vede…
38. Curătenia trupului si desfătarea sa prin simturi te pune doar putin mai sus de dobitoace, căci nu un sunet plăcut te ridică, nici o duioasă atingere, nici un gust plăcut, nici o mireasmă îmbătătoare si nici o bucurie a ochilor. Căci unde este căldura, apare si frigul, unde este dulcele apare si amarul, unde este plăcutul apare si neplăcutul, unde este mireasma apare si duhoarea, iar unde este râs, si plânsul pândeste.
39. Iată dar calea de început: cumpătarea în toate cele ce faci, ascultarea de bătrâni si de cei întelepti, hărnicia, multumirea cu ceea ce ai, ferirea de neadevăr si de vorbele desarte, ferirea de ceartă si de mânie, buna purtare între semeni. Dimineata să te trezesti cu ele, ziua să le porti mereu în minte, seara să le ai cu tine în somn si astfel supărarea, lipsa, amărăciunea, neputinta, boala si răutatea altora nu se vor atinge de tine.
40. Dincolo de acestea se află iubirea, vointa, curajul, răbdarea, modestia si ele ridică omul cu adevărat. Acestea sunt cele ce te apropie de Focul cel Vesnic si, prin ele, calea ta urmează calea zeilor, dar îngroparea lor te aruncă mai jos de dobitoace. Doar prin ele primesti adevărata cunoastere si întelepciune, adevărata putere, adevărata bucurie, adevărata bogătie, rodnica si trainica lucrare.
41. Dar iată că unde este iubirea poate apărea si ura, unde este vointa poate apărea si delăsarea,unde este curajul poate apărea si frica, unde este răbdarea, poate apărea si graba si unde este modestia poate apărea si trufia. Căci miscătoare sunt si cele ce se văd si cele ce nu se văd din fiinta omului. Dar toate acestea sunt ale celui ce simte, iar peste el se află cel ce gândeste si acesta este cel ce vede miscarea în nemiscare, este cel care dincolo de toate aceste virtuti se desfată în cunoasterea si linistea ce întrece orice bucurie, iar atentia, echilibrul si limpezimea sunt uneltele sale.
42. Cel tulburat vede binele ca bine si răul ca rău, este atras de una si fuge de cealaltă, dar înteleptul vede si frumosul si urâtul, simte si frigul si căldura, si finetea si asprimea, aude si plăcutul si neplăcutul, gustă si dulcele si amarul, simte si mireasma si duhoarea si nu face judecată între ele. El vede deslusit că firea lucrurilor este în toate, căci frumosul din urât se trage si urâtul din frumos, dulcele a fost amar la început si se va face iarăsi amar, plăcutul se naste din neplăcut si neplăcutul din plăcut. Si toate acestea luminează sufletul înteleptului pentru că cele bune si plăcute hrănesc si bucură trupul si simturile sale, iar cele neplăcute neînteleptului hrănesc mintea si înielepciunea sa, căci vede înnoirea lucrurilor si semintele viitoarelor bucurii.
43. Nu este usoară cărarea zeilor, dar nu uita nici o clipă că omul poate cuprinde în iubirea sa mai mult decât poate cuprinde în ura sa, căldura se ridică mai mult decât poate coborî frigul, cel ce este deasupra vede mai multe decât cel ce este dedesupt, usorul se întinde mai mult decât se întinde greul, lumina răzbate mai mult decât poate răzbate întunericul, puterea care uneste este mai mare decât puterea care desparte.
44. Lungul si scurtul au acelasi mijloc; cercul mic si cercul mare, globul mic si globul mare pe acelasi punct se sprijină; nevăzutul si văzutul acelasi loc ocupă; toate cele mari stau ascunse în cele mici, iar aici este o mare taină a firii; mare printre întelepti este cel ce o pricepe.
45. Înteleptul uneste pe cel ce vede cu cel ce gândeste, cel ce simte cu cel ce face, dar neînteleptul îi desparte. Deschide-ti bine ochii, căci cel ce face, cel ce simte si cel ce gândeste sunt asemeni norilor care vin si pleacă, dar cel ce vede prin ochii tăi este vesnic si lumina sa este fără umbră. El este dincolo de viată si moarte, dincolo de bine si rău, dincolo de frumos si urât, dincolo de curgerea timpului.
„Mişcarea Dacia” îşi bazează Principiile şi Obiectivele pe aceste LEGI FRUMOASE… LEGILE BELAGINE !!!
Dacă cineva observă la noi ceva ce nu reflectă aceste LEGI, este rugat frumos să ne avertizeze, pentru a ne întoarce la calea justă !
