Dacia Iluministă

ILLUMINATI PITAGOREICI apropos de MULTICULTURALISM

„Pentru ca o națiune să aibă o Identitate – a fi un Popor mai degrabă decât o simplă Populație – trebuie să aibă o Monocultură. În societățile multiculturale, fiecare cultură separată conferă o identitate, deci nu există identitate națională, ci multe identități disparate, dezbinate; avem o Populație mai degrabă decât un Popor Unificat care lucrează împreună pentru BINELE COMUN Toate societățile multiculturale sunt sortite să eșueze. Numai un popor unic (aparținând unei monoculturi) poate Progresa. Societățile multiculturale se opun Voinței Generale în favoarea Voinței Particulare, și merg împreună cu Libertatea Negativă, Extremismul Religios și Ghetoismul. Toți adepţii Libertăţii Pozitive trebuie să se opună Multiculturalismului “.
Mike Hockney – autor sub pseudonim al ”GOD SERIES”

“For a nation to have an identity – to be a people rather than a mere population – it must have a monoculture. In multicultural societies, each separate culture confers an identity, so there is no national identity but many disparate, disunited identities, and you have a population rather than a united people all working together for the common good. All multicultural societies are doomed to fail. Only a united people (belonging to a monoculture) can progress. Multicultural societies oppose the General Will in favour of particular wills, and go hand-in-hand with negative liberty and religious extremism and ghettoism. All positive libertarians must oppose multiculturalism.” MH

Sociologia (15)

Grecia antică

„Grecia Antică a dat naștere civilizației occidentale. Cu siguranță, Grecia antică nu a fost depășită niciodată în gloria sa, așa că apare întrebarea imediat – nu ar trebui să încercăm să ne întoarcem la ingredientele care i-au făcut pe greci atât de minunați?

Care au fost caracteristicile care au făcut Grecia antică atât de vibrantă, dinamică și progresivă?

1) Concurența. Întreaga cultură greacă se învârtea în jurul Concurenței. Grecii erau obsedați de ea, urmărind excelența, realizarea, gloria, victoria (supravegheată de Nike, zeița Victoriei).
Aceasta este, de asemenea, baza Meritocrației Iluministe. O Lume fără Concurență și căutare obsesivă pentru glorie nu merge nicăieri. Este degenerată și va fi lăsată deoparte de națiuni mai puternice și mai competitive.

2) Polis – orașul-stat. Grecia nu era o singură țară. A fost împărțită în multe sute de oraşe-stat, fiecare cu propriul sistem politic, cultură, idei, reguli de cetățenie. Cu alte cuvinte, a fost un focar de diferite idei dialectice, de creativitate, de experimentare socială, politică, economică, culturală și militară. Era ca un laborator uriaș unde au fost testate toate abordările posibile ale vieții. Acesta a fost opusul unui stat național actual, stufos, conformist, în care fiecare stradă în fiecare oraș arată exact la fel, pline de magazinele acelorași mari corporații multinaționale. Grecia a fost opusul Proiectului Globalist. Era vorba doar de sărbătoarea Micului și Unicului, mai degrabă decât al Marelui și Şablonului. Un Stat Meritocratic Iluminist va fi de asemenea un Mozaic mare de Comunităţi Autonome, fiecare cu propriul său caracter și moduri de a face lucruri.

3) Cetățenia – Grecii erau determinaţi să fie cetățeni buni. Cei care și-au evitat responsabilitățile civice au fost cunoscuți ca Idioți („idiotes”) și au fost trataţi cu dispreț. A fost privită ca o rușine a fi un Cetățean Pasiv, ci nu unul Activ. În zilele noastre, cetățeanul activ este mai mult sau mai puțin… inexistent.
Libertatea Negativă (care implică cetățeni ce nu vor să aibă nimic de-a face cu Statul) a înlocuit Libertatea Pozitivă (în care cetățenii sunt consacrați Statului). În Statul Meritocratic Iluminist, va exista o întoarcere copleșitoare a Cetățeniei Active și a Libertății Pozitive.

4) Perfecțiunea – Grecii au fost cei mai mari iubitori ai Perfecțiunii. Ei au dorit acest lucru într-un mod în care nimeni nu l-a făcut înainte sau de atunci încoaace. Grecii au fost probabil cei mai frumosi si mai fermecători oameni fiind atat de obsedati de Perfectiunea Fizica.
Filosofii la rândul lor căutau Perfecțiunea Minții și a Sufletului.
Spartanii au căutat să fie războinicii perfecți.
Atenienii doreau să fie democrații perfecți și așa mai departe. Jocurile Olimpice au reunit cele două obsesii grecești pentru Competiție și Perfecțiune, efectuate în fața zeilor pentru a-i satisface și a atrage concurenți din toate orașele-state. Statul Meritocratic Iluminist va avea Jocuri Olimpice pentru tot! Fiecare activitate va avea o versiune proprie a Jocurilor Olimpice, astfel încât să se poată identifica cei mai buni și cei mai merituoşi din toate domeniile.
Statul Meritocratic Iluminist va fi de asemenea angajat să urmărească în cele din urmă Perfecțiunea.

5) Pagânism – Grecii antici au fost total rezistenţi la Monoteismul Evreiesc. Ei s-au regăsit într-o multitudine de zei și zeițe și au fost mult mai toleranți religios.
Statul Meritocratic Iluminist va fi de asemenea… „păgân”. Monoteismul Avraamic va fi ilegal, la fel ca și doctrina pernicioasă a Karmei.

6) Eugenia – S-a estimat că aproximativ 25% dintre copiii greci mureau în primul an de viață. Viața era dură. Bolile erau multe. Numai cei mai rezistenţi supraviețuiau. Având în vedere cât de grea era supraviețuirea chiar și pentru copiii nou-născuți sănătoși, nu se risipea energie sau îngrijorare pentru bebelușii slabi. În lumea modernă, mulți oameni de toate vârstele, de la nou-născuți până la centenari, sunt automat îngrijiți de stat, chiar dacă evident calitatea vieţii lor este aproape de zero și reprezintă o povară uriașă pentru îngrijitorii lor și pentru contribuabili. Din moment ce Sufletele oamenilor nu pot muri, ei se vor Reîncarna într-un Corp nou și vor avea o calitate a vieții mult mai ridicată („Îndârjire Terapeutică”).

Libertatea pozitivă

Grecia antică însemna Cetățenie Activă cîn slujba Statul și Interesului General. Ideea modernă a Libertății Negative – a statului de a lăsa singuri pe cetățenii atomizaţi, egoiști, bazaţi pe propriile mijloace, era de neconceput. Libertarienii Anarcho-Capitaliști ar fi fost uciși în Grecia antică pentru înaltă trădare împotriva Statului. În vechea Sparta, toți copiii de sex masculin erau îndepărtați de la familiile lor la vârsta de șase ani pentru a fi instruiți și educați la academia militară, unde trăiau în cazărmi. Statul avea prioritate absolută, nu Familia. Ideea modernă a Familiei ca centrul vieții ar fi fost ridicol. Statul era cel mai important lucru. Persoanele și Familiile erau perfecționate prin intermediul Statului, nu prin propriile alegeri individuale.
Ataşamentul Greciei antice pentru Orașele-Stat a fost opusul urii faţă de stat, afișată în Lumea de astăzi.”