Dacia Iluministă

ReLigare (15)

Originea Cosmologică a Religiei

„Toate credințele religioase despre lume încep cu Cosmologia. Cele mai vechi civilizații aveau cosmologii mitologice care implicau zei cosmici care erau antropomorfisme ale forțelor naturale, de exemplu, soarele este un zeu, cerul este un zeu, pământul este un zeu, oceanul este un zeu, vânturile sunt zei, planetele sunt zei și așa mai departe.
Avraamismul a optat pentru un Creator antropomorfic atotputernic. Filozofii greci antici au privit la o forță divină, rațională, pe care nu o antropomorfisează, permițând astfel filosofiei și, eventual, științei naturale să se dezvolte separat de religie. Știința modernă a eliminat toate conceptele filozofilor greci antici (Logos, Nous, Arche, Apeiron), lăsând doar atomi de Materie lipsiți de Minte, lipsiți de Viață și fără Scopuri, susținute de o Probabilitate bizară, nerealistă, neobservabilă. Rezultatul logic inevitabil al „cosmologiei” materialist-științifice este Ateismul, deoarece nu există niciun loc pentru niciun Zeu și nici măcar un loc pentru Mintea liberă. Acei oameni de știință care continuă să fie credincioși construiesc în mod necinstit și irațional un domeniu de credință separat de cel al științei lor cunoscute.
Această carte se referă la evoluția religiei, a filosofiei și a științei prin diferitele teorii cosmologice ale umanității, în special cele referitoare la Lume (Pământul), „Lumea de Sus” (cerul și raiul), „Lumea de Dedesubt” (inclusiv iadul) și Lumea Viselor (a statelor transcendente și de mișcare mentală între diferitele niveluri de Existență).
Ceea ce credeți despre Natura Realității este direct condiționat de modul în care înțelegeți Cosmologia.
Oamenii pot înțelege cosmologia în termeni de patru atitudini de bază:
Theism, Deism, Panteism și Ateism.
Cu Teismul, un singur Dumnezeu (monoteism) sau mulți zei (politeism) creează, proiectează și supraveghează lumea și își manifestă un interes personal în umanitate. Aceasta este viziunea în Avraamism și vechile religii păgâne.
Cu Deismul, un singur Dumnezeu sau mai mulți zei nu sunt interesați deloc de oameni și acționează mai mult în maniera Legilor și Forțelor Ştiințifice. Aceasta a fost viziunea standard a Iluminismului.
Cu Panteismul, Dumnezeu și Natura sunt în mod efectiv același lucru: toți suntem parte a lui Dumnezeu / Natură. Acesta este punctul central al religiei orientale.
Cu Ateismul, universul este lipsit de sens, inutil, fără scop și nu este altceva decât un proces mecanic. Aceasta este viziunea materialist-științifică standard.
Agnosticii sunt cei care nu se angajează la nici unul dintre punctele de vedere de mai sus, de aceea nu au o cosmologie clară. (În practică, marea majoritate a agnosticilor acceptă cosmologia ateistă a materialismului științific, dar refuză să excludă ceva „mai mult”. Acest lucru nu are sens deoarece, dacă există ceva „mai mult”, materialismul științific este respins).”