Dacia Iluministă

Illuminati (19)

CASTALIA

Castalia: Cetatea Rațiunii, cartea a 7-a din „The Truth Series” a lui Dr. Thomas Stark (pseudonim) este acum disponibilă:

“Şcientismul geme acum sub greutatea tuturor afirmațiilor statistice false pe care se bazează, nu mai mult decât „piesele de rezistență” nebunești – multiversul, visul suprem umed al celor afectați de boala Statisticii, a adepţilor unui Cazino Cosmic în care nimic nu are o Explicație, dar totul are o Probabilitate. În Realitate, toate aceste Probabilități sunt false și nu există Cazinouri, fiecare răspuns fiind sigur 100%.

Când arunci un zar, vă puteți imagina că există o șansă de 1 la 6 pentru orice rezultat. Acest lucru este total fals. Există o certitudine de 100% a unui anumit rezultat de fiecare dată când arunci și dacă ai avea acces la cunoașterea totală a tuturor forțelor care acționează asupra zarului, ai ști sigur care ar fi rezultatul. „Probabilitatea” se referă la ignoranța dvs. empiricistă. Nu este universul care nu are Cunoștere, ești tu. Este ignoranța dvs. care implică o analiză probabilistică. Universul nu are o astfel de ignoranță, de aceea niciodată nu folosește Probabilități în nici un caz. Probabilitățile sunt imposibile într-un univers condus de the Principle of Sufficient Reason – PSR, unde totul are o explicație exactă de ce este aşa și nu altfel.

Ceea ce oamenii de știință au făcut este să își proiecteze ignoranța empiricistă asupra universului, care este Rațional, nu Empiric, deci nu reflectă ignoranța empirică „man made”. Universul știe mereu ce se va întâmpla. Întotdeauna știe ce face. Nu există incertitudine ontologică. Nu trăim într-un cazinou cosmic. Dacă am fi făcut-o, nu ar exista altceva decât Haos, nu un Cosmos, adică un loc de Existență Ordonată și Legi Raționale.

Principiul de Incertitudine al lui Heisenberg este unul dintre fundamentele ideologiei statistice, aruncarea cu zaruri a scientismului. Acesta este Principiul cel mai prost interpretat din istorie. De îndată ce adăugați Singularități Monadice Zero-Infinit la Spațiu – un pas pe care scientismul refuză să-l facă – Incertitudinea dispare și este înlocuită de o Certitudine totală!

Prea mult pentru scientism. Indiferent de ceea ce predică scientismul, erorile sale pot fi imediat reinterpretate în termeni de Raționalism și Idealism, spre deosebire de Empirism și Materialism. Acesta din urmă susține viziunea Cazinoului asupra Existenței. Primul garantează că nu trăim într-un astfel de univers. Trăim într-un univers guvernat de Principiul Suficientei Raţiuni/Motivări (PSR) unde nu există nicio Incertitudine, nicio Probabilitate și nimic Aleatoriu. Nimic nu se întâmplă vreodată din întâmplare sau accident. Totul are o explicație exactă. Acesta este singurul mod în care putem trăi într-un Univers Inteligibil, Rațional și Explicabil“.

Ştiinţa (2)

Eșecul științei

„De ce Ştiința nu a reușit să construiască o Mare Teorie Unificată a Tuturor Lucrurilor/Existenţei (the Grand Unified Theory of Everything – G.U.T.E.)? Este din cauza unui singur lucru: refuzul ideologic și dogmatic al științei de a accepta faptul că la baza Universului Fizic al Spațiu-Timpului, este o Singularitate de Frecvență Mentală.
Toate teoriile științifice se prăbușesc din același motiv: în cele din urmă converg spre Singularitățile Imateriale în afara spațiului și timpului. Deoarece astfel de Singularități nu au nici un sens în cadrul Meta-Paradigmei Ştiințifice predominante a Materialismului și a Empirismului ce refuză existenţa Minții autonome, independentă de Materie. Ştiința se destramă întotdeauna în aceste puncte.
Singularitățile sunt, în termeni spațio-temporali, entități zero-infinit, dar Zero și Infinit sunt exact numerele ignorate/interzise de Materialismul Ştiințific și Empirism.
La distanța zero între două particule, are loc o tranziție de fază… de la Materie la Minte, de la Spațiu-Timp la Frecvență, de la Dimensionalitate la Adimensionalitate.
Această tranziție de fază este respinsă de știință, care încearcă să ia în considerare numai ceea ce privește Spațiul, Timpul și Materia, ignorând aproape în mod religios Zero, Infinit și Singularitățile.
Singularitățile sunt domenii zero-infinit în relație cu spațiu-timpul, dar nu în raport cu frecvența. Interiorul unei singularități este plin de frecvențe analitice finite. Atunci când entitățile finite părăsesc spațiu-timpul și intră în singularități – ca în formarea singularităților Găurilor Negre – ele nu sunt complet înghiţite și anihilate (ceea ce ar fi o imposibilă încălcare a Legii Conservării Energiei).
Din exterior – din perspectiva spațio-temporală a materiei – entitățile finite s-au transformat în entități zero / infinit incomprehensibile. Din interior – din perspectiva frecvenței minții – s-au transformat în frecvențe specifice, finite, 100% compatibile matematic cu entitățile spaţio-temporale specifice, finite, care le-au produs.
Când o stea, care evident are o masă finită, se prăbușește într-o Gaură Neagră (Singularitate), masa sa este perfect transformată într-o „cantitate” corespunzătoare de frecvență (un spectru exact de frecvență, pentru a fi precis). Deci, nu există o criză catastrofică a fizicii la Singularități. Mai degrabă, există o tranziție matematică lină și ordonată de la Materie la Minte. Problema, desigur, este că Fizica respinge existența Minții și tocmai de aceea fizica – atunci când este definită exclusiv în termeni de Materie, Spațiu și Timp – colapsează la Singularități. Cu toate acestea, de îndată ce definiți fizica în termeni de Matematică Ontologică Fourier, cu domenii de frecvență și spațiu-temporal distincte, dar interconectate, toate problemele fizicii convenționale dispar.
Este Materialismul care distruge Ştiința. Știința trebuie să accepte existența Minții dacă vrea vreodată să realizăm o Mare Teorie Unificată a Existenţei (G.U.T.E.).
Domeniul de Frecvență al Minții reflectă o Necesitatea Eternă.
Domeniul Spatiu-Temporal al Materiei reflectă Contingența Temporală.
Domeniul de Frecvență al Minții este fără dimensiuni, în timp ce Domeniul Spațiu-Temporal al Materiei este dimensional.
Zero și Infinit, nu există ca lucruri în sine. Ele există ca relații sau limite între două domenii: domeniile frecvenței și spațiu-timpului.
Ele semnifică tranziția de fază între ordinele Dimensionale și Adimensionale ale Existenței.
Zero și infinit sunt „numerele de graniță” care marchează diviziunea ontologică între domeniile de frecvență și spațiu-timp. care separă colecția de numere finite fără dimensiuni de colecția de numere finite dimensionale. Ele nu există ca numere reale în sine.
Domeniul de Frecvență fără dimensiuni al Minții este atins din Domeniul dimensional spațiu-temporal, prin tranziția de fază Zero / Infinit. Dacă această tranziție de fază nu ar exista, nu ar exista nimic pentru a separa Dimensionalele de Adimensionale, deci nu ar fi deloc separate. Avem nevoie de Zero și de Infinit tocmai pentru a avea două clase ontologice de numere: Adimensionale (Mentale) și Dimensionale (Materiale).
Domeniul de Frecvență nu este altul decât Domeniul Luminii.
Lumina este fără masă, fără dimensiuni, fără extensie, imaterială, în afara spațiului și timpului.
Fiecare Foton este o Singularitate în raport cu spațiul și timpul, dar este un număr finit fără dimensiuni în raport cu el însuși.”

Marhematicos (4)

Zero şi Infinit

„După cum am arătat, cel mai important număr din toate este Zero.
Zero este un punct fără dimensiuni. Câte zerouri, câte puncte fără dimensiuni pot fi suprapuse? Răspunsul este un număr Infinit.
Leibniz s-a referit la Suflete ca Monade: puncte energetice, imateriale, indivizibile, neextinse, nepieritoare, nemuritoare, fără dimensiuni. Există infinite zerouri – monade / suflete – în univers, fără spațiu și fără timp. Ele sunt pură Minte, dar ele sunt iniţial NeConștiente până când pot dezvolta Conștiența.

Toate monadele împreună, se poate spune că formează o singură Monadă, cum ar fi celulele creierului care constituie un creier. Cea mai mare Monadă este Dumnezeu. Dar acesta nu este un simplist Dumnezeu Avraamic. Acesta este Dumnezeul Principiului Holografic. Aceasta nu este un Misticism. Aceasta este Matematica pură, rezultatul Logic al proprietăților lui Zero. Din punct de vedere religios, o infinitate de Suflete Indiviauale locuiesc în Sufletul Cosmic (Dumnezeu) și în acelaşi timp, Sufletul Cosmic locuiește în fiecare dintre Sufletele Individuale. Fiecare Suflet Individual este indisolubil legat de Sufletul Cosmic (Dumnezeu).

Aceasta este natura esențială a Existenței: Monada Cosmică și Monadele Individuale interacționează fără încetare până când fiecare Monadă Individuală devine la fel de clară ca Monada Cosmică, până când NeConștientul a fost alungat și totul este Clar, până când totul este Iluminat şi totul este Lumină .

Materialismul Ştiințific neagă existența Adimensionalităţii, a lui Zero şi a Monadei, astfel negând pe Dumnezeu, Sufletele și Viața De Apoi. Pentru oamenii de știință și matematicieni, a lupta împotriva realității fizice a lui Zero este una dintre cele mai ciudate enigme din istorie, având în vedere importanța supremă a lui Zero pentru Matematică și Ştiință.

Numărul Imaginar (i) este, de asemenea, de o importanță imensă, deoarece într-un univers în șase dimensiuni, format din trei axe imaginare și trei axe reale, este posibil să se definească o Singularitate în care toate distanțele sunt Zero.

Zero și Infinit sunt provincia lui Dumnezeu. Zero și infinit sunt acolo unde Ştiința și Religia se întâlnesc. Sunt granița supremă a Existenței. Zero – nimic – este cel mai mare mister din cosmos, în jurul căruia se învârte totul. Dacă există Zero, Big Bang şi Big Crunch sunt ușor de înțeles – „Ceva” vine de la Zero (Materia apare și evoluează din Minte). Dacă Zero nu există, universul în mod miraculos și irațional izvorăște din nimicnicie absolută. Ce credeți că este mai plauzibil?

Illuminati și numai Illuminati au reușit să reducă toate misterele existenței, toate întrebările fundamentale, toate dezbaterile vechi despre Religie, Ştiință și Filosofie la o singură întrebare matematică – are zero existență reală sau este este doar o construcție matematică ce nu apare niciodată în realitate?
Zero – da sau nu?
Aceasta este Întrebarea Cosmică. Este misterul semnificației Nimicului și cum Nimic devine Ceva care se întoarce în Nimic.

„Tu ești praf şi în praf te vei întoarce”.

„Ești Nimic și te vei întoarce în Nimic… și atunci vei fi Dumnezeu”.

Acesta este Evanghelia Illuminati.”

Armageddon Conspiracy

Mathematicos (3)

„Conservarea Energiei

Ce înţeleg oamenii de știință materialist-empiricişti prin „Conservarea Energiei”?
Un „proces contabil” cu Împrumuturi şi Rambursări de Energie???
O adevărată Lege de Conservare a Energiei este una care este adevărată întotdeauna. Nici o energie nu este nou creată sau distrusă. Toată energia care există, a existat dintotdeauna. Nimic nu este niciodată pierdut sau câștigat.
În știința empiricist-materialistă, Energia poate fi Împrumutată dintr-un capriciu al nu se ştie cui (de unde??? … nici un om de știință nu poate explica acest lucru). Atâta timp cât Datoria este Rambursată (cu cât este mai mare datoria, cu atât mai repede trebuie rambursată), totul este bine. Cu toate acestea, nu se aplică considerente ontologice la acest Exces de Energie, aparent disponibil pentru a fi Împrumutat. Unde este depozitat acest „exces”? (În viitor sau în trecut?) Cum se accesează? De ce este accesibilă și care este mecanismul de a ajunge la ea și de a-l împrumuta? Niciun om de știință nu știe, sau nu îi pasă. Pentru ei, totul este învăluit în „Incertitudinea” Heisenbergiană. De îndată ce această Incertitudine este îndepărtată – prin adăugarea unei Singularități Eterne, Necesare, la Spaţiu-Timpul contingent – întreaga Ideologie Probabilistică a științei moderne se prăbușește.
Această Singularitate asigură că nici o Energie nu este vreodată împrumutată din trecut sau viitor. Toată Energia există acum. Nu există Energie în altă parte. Energia universului este permanent stabilită la zero – starea de bază inevitabilă – în toate situațiile. Nimic nu poate încălca acest lucru. Este cea mai fundamentală lege. Tot ceea ce contrazice acest lucru este în mod automat fals. Lucrarea lui Heisenberg, așa cum este interpretată de știință, o contrazice, prin urmare această interpretare este fără îndoială falsă.
Nu există nici o Incertitudine în ceea ce privește Energia. Ceea ce este Incert, este distribuţia instantanee a energiei între Spațiu-Timp (universul material) și Non-Spațiu-Timp (singularitatea mentală), dar Energia Totală a Sistemului Combinat este întotdeauna exact ZERO.
Din păcate,  Știința Mythos a înlocuit Mythos-ul Religios, dar ne-a adus asta mai aproape de Cunoașterea și Înțelegerea Realității? Glumiţi. Știința Mythos cere ca „Realitatea” să fie Observabilă (Fenomenală). Dacă Realitatea este de fapt Neobservabilă (Noumenală), atunci știința nu are nicio legătură cu adevărata Cunoaștere și Înțelegere a Realității.”

„God Series” – Mike Hochney

PSIHOCOSMOS (11)

Homeostaza

“Psihicul este un sistem cu auto-reglare care își menține echilibrul (Homeostasis) la fel cum face corpul fizic.
Un proces care merge prea departe, imediat și în mod inevitabil cere compensații, deoarece fără acestea nu ar exista niciun metabolism normal, nici un psihic normal. În acest sens, putem lua
Teoria Compensării ca lege de bază şi a comportamentului psihic. Prea puțin de o parte, are ca rezultat prea mult pe cealaltă. În mod similar, relația dintre Conștient și NeConștient este compensatorie. ”
Jung
Homeostazia este menținerea echilibrului metabolic prin compensarea dezechilibrelor. Este un set de mecanisme de autoreglare care mențin echilibrul normal și corectează orice excese sau tulburări.
Este modul în care sistemele organice păstrează o stare de echilibru în fața majorității modificărilor condițiilor de mediu. Se aplică, de asemenea, sistemelor non-vii și chiar şi Pământul, ca şi întregul Cosmos, şi este caracterizat ca un vast sistem homeostatic (ipoteza lui James Lovelock).
Simplul fapt al homeostaziei implică funcționarea unei forme de inteligență, pentru a putea compensa condiții de mediu foarte divergente, deoarece a menține o stare stabilă este o activitate foarte complexă.
Jung a argumentat că, din moment ce psihicul uman a evoluat în contextul unei lumi homeostatice, este și el un sistem guvernat de homeostazie. Aşa cum Corpul este conceput pentru a menține o temperatură constantă și un mediu intern coerent pentru a oferi stabilitate, tot astfel este şi Mintea configurată pentru a atinge echilibrul psihodinamic.
Compensarea homeostatică este piatra de temelie a teoriei lui Jung despre psihic și explică cum acesta se dezvoltă şi se adaptează. Dacă este lăsat pe propriile sale dispozitive, psihicul va menține armonia și echilibrul intern. Cu toate acestea, spre deosebire de Corpul care Moare dacă se îndepărtează prea mult de homeostază, Mintea dusă extrem de departe de zona sa de stabilitate poate induce Nebunia.
Adevărul îngrozitor este că un număr mare de oameni sunt nebuni din punct de vedere tehnic, adică departe de homeostaza psihică. Cu toate acestea, dacă un număr mare de persoane sunt Nebune în același mod, atunci nu este percepută ca Nebunie, ci ca Normalitate. Acesta este cazul religiilor abrahamice pentru care ideile perturbate care generează boli mintale sunt considerate perfect acceptabile și chiar de dorit. Când oamenii consideră justificate omuciderea și sinuciderea din motive religioase absurde, ei sunt în mod evident departe de homeostaza mentală.
Un corp sau o minte sănătoasă, este un sistem autoreglabil bazat pe verificări și echilibrări permanente pentru a preveni orice tendință de a merge prea departe în orice direcție cu rezultate dezastruoase. Atunci când sistemul este împins excesiv într-o direcție, o Forță de Compensare (egală și opusă) este declanșată. Homeostazia se bazează pe sisteme de feedback complexe care cuprind un set de parametrii “Normali”. Orice lucru care se îndepărtează prea departe de Normal are un feedback negativ, la care o forță de normalizare va încerca să răspundă. Rămânem sănătoşi atâta timp cât funcționează sistemul. Dar dacă o componentă majoră a homeostaziei eșuează, avem o mare problemă. Fizic, poate rezulta Moartea. Din punct de vedere Mental, putem avea o Prăbuşire.
O societate sănătoasă, o religie, un sistem politic sau o corporație, ar trebui să fie cu un Corp şi o Minte sănătoasă, homeostatice. Când ne confruntăm cu boom-uri și cu crize economice, aceasta înseamnă că guvernele nu au reușit să stabilească sisteme economice homeostatice, de aceea sunt incompetente și improprii de a conduce.
Familiile Dinastice Superbogate care guvernează lumea continuă să devină tot mai bogate și mai bogate, producând distorsiuni masive și inacceptabile în societate.
Mecanismul Compensatoriu Meritocratic de impunere a impozitului de succesiune de 100% asigură că nicio familie nu poate deveni superbogată.
Meritocrația este homeostatică din punct de vedere economic.
Dialectica este intrinsec homeostatică (generând o Antiteză pentru fiecare Teză) și generează stări de echilibru to mai mari prin faza de Sinteză.
În prezent, Occidentul a devenit disproporționat Extravertit și Materialist, Absurd, Narcisist și dedicat Satisfacerii Instantanee. Un răspuns homeostatic s-a creat – o nouă forță care promovează valorile spirituale superioare ale Introversiunii și care aduce în prim plan Raţiunea, Comunitatea, Planificarea pe termen lung și care pregătește platforma pentru lansarea omenirii către stele., către O Nouă Lume.
Această Forţă este ILUMINISMUL.
Unii dintre noi cunosc acum vindecarea pentru relele noastre, dar oamenii în marea lor majoritate sunt împovăraţi de Nebunie și Prostie și sunt capabili să ucidă pe cei care încearcă să le arate Calea. Ei vor ucide în numele Dumnezeului lor, care se presupune că este un Dumnezeu al Păcii, Iubirii, Milei, Compasiunii și Iertării. Ce glumă de prost gust!?

Despre Minte și Materie, despre „0”, „1” şi „∞”

Diferența dintre Minte și Materie este pur și simplu că Mintea e adimensională în vreme ce Materia e dimensională. Materia este Minte Dimensională; Mintea este Materie Adimensională.
Ambele sunt expresii ale Energiei. Dar Energia este, în cele din urmă, o expresie a Minții.
Mintea NeConştientă este esența Existenței. Este o condiție sine qua non pentru orice altceva.
Pe măsură ce Energia „vagabondează” între adimensionalitate și dimensionalitate, între un domeniu din afara spațiului și timpului și un domeniu în spațiu și timp, Mintea învață Matematică. De ce? Pentru ca Matematica este aceea care definește dimensiunile. Zero-Dimensionalitatea nu este în spațiu și timp. Numărul Zero este Adimensional. Zero este originea Existenței. Zero este Minte.
Dar Zero conține toate numerele, deoarece zero este „1” împărțit la Infinit.
Ori de câte ori vedeți numărul zero, nu trebuie să te gândești la el ca la “nimic”, ci ca pe numărul „1” – suprema Monadă – împărțit la toate celelalte numere, fără limite (infinit). Când înțelegi Zero în termenii aceştia, înţelegi că nu există NIMIC, deoarece “zero” nu este NIMIC, ci CEVA și anume un numărător „1” și un numitor Infinit.
Zero inversat este Infinit, și anume „1” împărțit la Zero care este egal cu Infinitul.
Zero are o tendință intrinsecă de a se răsturna, deoarece este modul în care poate face ceva să se întâmple și atunci când face acest lucru, creează Infinit. Big Bang-ul crează un Infinit Univers din „Nimic” – a fost de fapt „inversarea inevitabilă a lui Zero care duce la generarea de Infinit”.
Un Punct Adimensional este egal cu un Univers Adimensional, care la rândul său este egal cu Mintea NeConştientă. Pentru a crea dimensionalitate, sunt necesare două puncte distincte care conectate fac o linie unidimensională. Dimensionalitatea este o consecință a pluralității numerelor mai mari decât zero și unu. Spațiul și timpul sunt o consecință a pluralității. De îndată ce “Unul” devine “Mulți”, din Adimensionalitate rezultă Dimensionalitate.
Întregul proces este Matematic.
Idealiștii care credeau că Materia este o Iluzie, o simplă ficțiune a Minții, au greșit. Kant a greșit când afirma că există un Noumenal-Univers imposibil-de-cunoscut și un Fenomenal-Univers ce-poate-fi-cunoscut.
Există doar un univers adimensional și un univers dimensional, legate matematic.