Dacia Iluministă

„Liga pentru Eliberarea Nimenilor” (L.E.N.) – Poveşti (5)

Şedinţa Unităţii de Criză se desfăşură într-o atmosferă de tensiune cum nu se poate imagina. Toţi participanţii aveau feţele răvăşite de o noapte de nesomn. Fiecare dintre ei fusese supus unei avalanşe de informaţii, care-mai-de-care mai şocante, provenind din toată lumea:
– Militari care ocupau cazărmile, dar care nu abdicau de la îndatorirea de apărare a cetăţenilor şi teritoriului naţional.
– Muncitori care ocupau fabricile.
– Personaje faimoase ce erau ridiculizate.
– Bogaţi cărora li se refuza orice serviciu.
– Stadioane ce se goleau de spectatori.
– Concerte ale unor vedete ce nu aveau spectatori.
– Mall-uri luate în custodie de comitete cetăţeneşti.
– Poliţişti care se declarau ca forţă în apărarea cetăţenilor, ci nu a privilegiaţilor.
– Bănci şi Burse de Valori cărora li se zideau intrările.
– Cartiere de lux ce erau blocate cu posturi de control.
– Politicieni aruncaţi în tomberoane.
– Ocuparea unor centre de putere media.
– Magazine de lux baricadate.
– şamd.
Pe toate meridianele se multiplicau referirile la LIGA PENTRU ELIBERAREA NIMENILOR.
Cea mai frecventă situaţie, era  formarea unor comitete cetăţeneşti pentru preluarea controlului asupra celor necesare traiului. Oamenii din cartierele oraşelor şi din sate se organizau ad-hoc pentru a da continuitate vieţii lor şi acelora ce depindeau de ei. Se intra în posesiunea rezervelor alimentare, se organizau activităţile productive, se asigura alimentarea cu gaz, apă, electicitate, şamd. Totul se făcea prin mijlocirea celor care o făcuseră şi până atunci, cu o singură deosebire majoră: foştii patroni, nu erau admişi în vechea postură, ci doar ca „cetăţeni cu aceleaşi drepturi şi obligaţii”.
Forţele armate şi Poliţia îşi reluară treptat funcţiile, cu o deosebire fundamentală: trebuiau să apere INTERESUL POPULAŢIEI, ci nu ale PRIVILEGIAŢILOR.
Şedinţa Unităţii de Criză se încheie cu o rezoluţie ce urma să fie difuzată imediat pe principalul canal televiziv, prin care Guvernul ia act de REVOLUŢIA în act şi anunţă că se pune la dispoziţia populaţiei până la predarea necondiţionată a puterii în favoarea unuia nou emanat.
Instituţiilor Statului li se cere să sprijine REVOLUŢIA.
Comunităţilor li se cere să-şi desemneze reprezentanţii cei mai COMPETENŢI la toate nivelurile, începând de la nivel local, urcând la nivel judeţean şi terminând cu cel naţional.
Guvernul face de asemenea un apel la COMPETENŢELE DIN TOATE DOMENIILE DE ACTIVITATE ce nu au fost major implicate în vechiul Sistem, să se întrunească de urgenţă la Palatul Parlamentului pentru formarea unei UNITĂŢI DE CRIZĂ care să dirijeze TRANZIŢIA. Aceleaşi iniţiative trebuiesc luate la nivel judeţean şi local.
La Bucureşti, dar şi în restul ţării, oameni competenţi care nu au avut responsabilităţi majore în vechiul Sistem se mişcară rapid spre centrele indicate.
Scopul final în această fază, devenea formarea unui SFAT NAŢIONAL PROVIZORIU, printr-un proces rapid de selecţie pe bază de COMPETENŢĂ şi FEED-BACK, acesta trebuind să desemneze la rândul său pe baza aceloraşi PRINCIPII MERITOCRATICE, un GUVERN PROVIZORIU.
Mulţi ar putea crede că situaţia ar fi putut fi haotică, dar aceştia nu ţin cont că LIGA PENTRU ELIBERAREA NIMENILOR era în spatele REVOLUŢIEI şi avea pregătită O NOUĂ PARADIGMĂ SOCIO-ECONOMICĂ care să ducă la instaurarea unei NOI LUMI!!!
De fapt, la fiecare loc de adunare a COMPETENŢILOR NEIMPLICAŢI MAJOR ÎN VECHIUL SISTEM, se aflau oameni ai Ligii, care urmau să prezinte NOUA PARADIGMĂ SOCIO-ECONOMICĂ, proiectată cu grijă de zeci de ani, exact pentru acel EVENIMENT DECLANŞATOR.

Adiós, Lider Maximo!

În lumina Principiilor MIŞCĂRII DACIA, nu putem spune altceva, decât că FIDEL CASTRO a fost fără îndoială un REVOLUŢIONAR şi că şi-a asigurat un loc important în ISTORIA OMENIRII.
Ca oricine în această Lume, nu a fost PERFECT:
– A fost un Dictator, dar se putea altfel?
CUBA era o COLONIE a SUA, unde Prostituţia, Cazinourile, Consumerismul, Ignoranţa maselor, Exploatarea Resurselor, Diferenţierile Social-Economice, Sclavagismul cu diversele sale feţe, şamd. erau cultivate cu grijă de SISTEM. A dezrădăcina toate astea, desigur că nu ar fi fost posibil „cu vorba bună”, sau cu „toleranţa”.
– A fost un comunist materialist.
Este adevărat, deşi de exemplu, a fost tolerant cu religia catolică a majorităţii populaţiei. În plus, a fost şi consecvent ideilor sale, apreciind la justa valoare „defecţiunile” gorbacioviste şi ale ţărilor fost comuniste. Deşi ar fi putut, nu a schimbat cazaca precum est-europenii, care din comunişti fervenţi au devenit capitalişti de convenienţă!? Când i s-a sugerat într-un interviu din 1989 că „Socialismul e în criză”, el a răspuns că TOATĂ OMENIREA ESTE ÎN CRIZĂ, deci şi Capitalismul, iar urmările se vor vedea!? Câtă dreptate avea!
– A dăunat Interesului Naţional Cubanez… este adevărat că în Cuba nu exista Coca-Cola, dar aveau ÎNVĂŢĂMÂNT STATAL DE CALITATE ŞI GRATUIT, iar SISTEMUL DE SĂNĂTATE GRATUIT ŞI STATAL s-a perfecţionat în timp, devenind unul din cele mai performante din lume, în ciuda lipsei infrastructurii şi dotărilor specifice. DOVADA, este GRADUL DE ALFABETIZARE, PROFESIONALITATEA şi STAREA GENERALĂ DE SĂNĂTATE a populaţiei, în ciuda unui sever EMBARGO ECONOMIC la care a fost supusă Cuba de câtre „umanii” occidentali!?
Un detaliu important este şi părăsirea Puterii, atunci când a realizat că vâsta îl împiedica să mai fie o forţă motrice a Revoluţiei… o caracteristică a oamenilor puternici şi raţionali.
Nu trebuie uitat că influenţa lui Fidel în ţările sud-americane este din ce în ce mai puternică, acestea fiind în avangarda REZISTENŢEI LA SISTEMUL SCLAVAGIST GLOBALIZATOR.
Din punct de vedere dialectic, Comunismul a apărut ca antiteză la teza Capitalism.
MIŞCAREA DACIA le consideră pe amândouă MATERIALISTE, bântuite de SETEA DE PUTERE şi adepte ale DEZVOLTĂRII NESUSTENABILE, deci în contrast cu PRINCIPIILE sale.
MIŞCAREA DACIA consideră că sinteza trebuie să fie MERITOCRAŢIA ILUMINISTĂ şi nu avem nicio îndoială că Lumea era mai aproape de aceasta înainte de 1989. Omenirea a făcut „un important pas înapoi”, când s-a întors la Capitalismul care a produs şi va produce tot mai mulţi ZOMBI, incapabili de a susţine EVOLUŢIA SPECIEI UMANE!!!
Nimeni nu a fost şi nu va fi PERFECT, deci nici Castro şi nici Comunismul, dar EVOLUŢIA este un proces dialectic ce nu poate fi oprit decât de EXTINCŢIA SPECIEI UMANE, ca urmare a ZOMBIZĂRII GENERALIZATE ce ne paşte în IGNORANŢA GENERALIZATĂ de azi!?
Fiecare LIDER  a fost o expresie a vremurilor sale şi trebuie „cântărit” ţinând cont de asta!
O mică ţară care a ţinut piept celui mai puternic Imperiu, care a fost afectată de cel mai dur embargo economic şi care a rezistat şi la „schimbarea de cazacă” a tuturor celorlalţi „tovarăşi”, merită toată stima noastră, ca şi acel LIDER MAXIMO care şi-a asigurat un loc de cinste în MINTEA UNIVERSULUI!
Adiós, Lider Maximo!

„Liga pentru Libertatea Nimenilor” (L.L.N.) – Poveşti (4)

POLIŢIA
Şeful de la secţia a 13-a puse mâna pe telefon şi formă numărul Poliţiei Capitalei, pentru a raporta cele aflate. Nu mică îi fu uimirea când colonelul Cizmaru îi spuse că nu sunt fenomene izolate, ci par a fi manifestări bine organizate şi de mare amploare.
– David Aşchie de exemplu, director de la Banca Europeană Luterană de Investiţii în Turism (BELIT), a fost prins în centrul unei „hore” de 11 tineri mascaţi pe ale căror tricouri era scris: „Cine tipăreşte banii de hârtie cu care cumpără apoi Lumea?”, „Costul unei hârtii de 500 euro este… 20 euro-cent. Rentabil, nu?”, „Faceţi bani din tastieră!?”, „Aveţi bonusuri grase chiar şi când falimentaţi propria bancă!?”, „Falsificatorii amatori primesc pedepse grele pentru bani contrafăcuţi, pe când voi falsificatorii profesionişti, nu!?”, „FMI şi BCE, ţara noastră a cui e?”, „România are aur, da-i la Londra în  Tezaur!?”, „România are Lei, gestionaţi de derbedei”, „Banca şi Biserica, sprijină Politica”, „Băncile ce sunt private, musai naţionalizate” şi „Suverană monetar, în al Patriei hotar!”. Pe frontispiciul băncii se desfăşura simultan un banner cu litere de-o şchioapă: „AICI SE FURĂ LEGAL ŢARA! – L.L.N.”
– Topor Codiţă, redactor-şef la „Jurnal de Noapte”, invitat frecvent la talk-show-urile Televiziunii Naţionale, a avut parte de: „Hârtie igienică finanţată de stat”, „Publicitate Mincinoasă, ocupaţie bănoasă”, „Codiţă Topor, mare manipulator”, „Doar cu fufe şi mitici, pline-s paginile aici”, „Pupăturile în dos, acţiuni cu mult folos”, „Cu scandaluri pagini pline, că place la mârlănime!?”, şa.
– La concertul manelistului Gălbează aparatura a produs un adevărat foc de artificii, exact în momentul în care s-a desfăşurat un banner pe care era scris cu litere mari: SUBCULTURĂ.
Ţinând cont de toate aceste evenimente, colonelul Cizmaru îl înştiinţă pe şeful de la secţia a 13-a că a doua zi vor fi convocaţi toţi şefii de secţii pentru analiză şi pentru a se stabili măsurile corespunzătoare.
A doua zi, punctuali la întâlnire, şefii de secţii  sesizară o mare tensiune pe coridoarele Poliţiei Capitalei. Totul fu lămurit când colonelul Cizmaru le spuse că în toată România, dar şi în alte ţări, au avut loc şi continuă să aibă, acţiuni similare împotriva unor cunoscuţi politicieni, bancheri, jurnalişti, sportivi, bogătaşi, muzicieni, industriaşi şi alţi PRIVILEGIAŢI. Manifestările nu erau violente şi nu produceau „daune colaterale”. Cea mai frecventă manifestare era REFUZUL de a servi PRIVILEGIAŢI, ignorarea lor totală, sau zeflemeaua.
În chiar cursul reuniunii, colonelul Cizmaru fu chemat de urgenţă la Guvern, unde urma să se creeze o Unitate de Criză alcătuită din magistraţi, procurori, lucrători ai Siguranţei Statului, Forţelor Armate, Ministerului de Interne şi Guvernului.

(va urma)

„Liga pentru Libertatea Nimenilor” (L.L.N.) – Poveşti (3)

FLOCEA IZMENESCU
Flocea Izmenescu este un întreprinzător de succes, fost securist al „împuşcatului”, care a reuşit în 20 de ani să devină unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară. A fost printre puţinii care au trimis în stradă mii de cumpărători de acţiuni imediat după instaurarea „democraţiei originale”. Statul a vândut de fapt atunci ceea ce nu era al său, adică întreaga Industrie şi Agricultură, ce fuseseră de drept ALE ÎNTREGULUI POPOR, ci nu ale STATULUI. Pe baza acestor fiţuici fără valoare juridică, Izmenescu a devenit patronul a diverse fabrici pe care le-a falimentat rapid, vânzând apoi totul la fier vechi la „indicaţiile preţioase” ale noilor STĂPÂNI occidentali, care aveau nevoie de PIAŢĂ DE DESFACERE pentru produsele lor, nicidecum de CONCURENŢĂ. Este adevărat că era necesară o RETEHNOLOGIZARE a industriei pentru a răspunde noilor standarde, dar de unde bani pentru aşa ceva, că băncile devenite aproape exclusiv cu capital străin, numai la asta nu se gândeau!?… şi atunci au intrat în joc „lichidatorii economici”, printre care şi Izmenescu. Dar Izmenescu era un om cu consilieri „capabili”, astfel că a mai cumpărat şi câteva nave maritime de mare tonaj, hoteluri, iar când au avut loc retrocedările de terenuri şi clădiri către foştii proprietari, a fost din nou în prima linie, profitând de preţurile ridicole ce se practicau cu bună ştiinţă sub oblăduirea SPECULATORILOR INTERNAŢIONALI. În ultimii ani s-a lansat în activităţi productive în industria textilă şi de încălţăminte, profitând de SALARIILE DE MIZERIE ale lucrătorilor români. Când aceştia au început să ceară măriri de salariu datorită scumpirii costului vieţii, Izmenescu i-a concediat şi a angajat emigranţi asiatici şi africani pe care-i aducea în ţară şi-i „administra la sânge” printr-un ONG creat ad-hoc. La o astfel de fabrică, pe 11.11.2017 dimineaţă, pe turnul de apă trona un banner cu următorul mesaj:
„– PATRONUL acestei fabrici pentru ÎNALTA MODĂ câştigă pe lună de 10.000 de ori mai mult decât TOŢI muncitorii luaţi împreună.
– PATRONUL aceste fabrici exploatează la sânge EMIGRANŢII asiatici şi africani prin intermediul ONG-ului „EUROPA MULTICULTURALĂ”.
– PATRONUL acestei fabrici a finanţat campania electorală a politicienilor locali şi a actualului primar şi le condiţionează activitatea în folos propriu.
L.L.N.”
POLIŢIA PRIVATĂ a lui Izmenescu a intervenit imediat, dar nu a putut coborî bannerul, deoarece scara de acces fusese distrusă. Anunţat despre ceea ce se pretrece, Izmenescu se precipită spre locul cu pricina, dar pe drumul său fu interceptat şi blocat pe o stradă lăturalnică de 11 tineri mascaţi de Carnaval, pe ale căror tricouri era scris: „eşti un trădător de ţară”, „eşti un mizerabil”, „ai vândut flota maritimă”, „ai vândut la fier vechi 12 fabrici”, „ai cultivat OMG pe terenurile obţinute ca REVOLUŢIONAR”, „exploatezi la sânge emigranţi economici”, „vei da socoteală”, „ai cumpărat politicieni şi primari”, „ai speculat la Bursă”, „ai fost securist comunist, iar acum eşti magnat capitalist”, „Pupi moaşte şi vinzi ţara”. Bineînţeles că dedesubtul fiecărui mesaj era sigla L.L.N.
Speriat de moarte se întoarse din drum şi se precipită la vila sa magnifică din Corlăteşti. Rămase cu gura căscată când observă că tot personalul de serviciu îl părăsise, lăsând pe impunătorul frontispiciu al vilei un banner cu scrisul:
„NU MAI SERVIM BOGAŢI!!!
NU MAI VREM SCLAVIE!!!
NIMENI NU POATE DEVENI BOGAT FĂRĂ SĂ FURE!!!”
Nu trecu mult timp, că începu să primească telefoane de la „colegi” care trecuseră prin aceeaşi experienţă.
De fiecare dată se ajungea la finalul conversaţiei cu întrebarea retorică:
ŞI ACUM, CE NE FACEM SINGURI???

(va urma)

„Liga pentru Libertatea Nimenilor” (L.L.N.) – Poveşti (2)

FRANGULEA GEIAR
Frangulea Geiar se opri în faţa şefului de secţie şi cu o faţă răvăşită îi spuse că viaţa sa e în pericol şi că numai Poliţia îl poate apăra. Şeful de secţie îl îndemnă să se calmeze şi să explice despre ce este vorba, rugând-o pe frumoasa Urdea să fie părtaşă, având el o bănuială că există o legătură între cele două cazuri.
Frangulea Geiar e centru înaintaş în echipa naţională de fotbal şi joacă la actuala echipă campioană cu un contract milionar în euro. E considerat printre cei mai talentaţi tricolori şi e curtat de mari cluburi europene. Se mândreşte că el nu pleacă din ţară, deşi gurile rele spuneau că e dificil pentru el să se descurce într-o ţară străină, de dată ce până şi pentru declaraţiile post-partidă în limba strămoşească angajase un doctorand în litere să-i facă fiţuici.
Chiar pe 11.11.2017 avusese loc o întâlnire din cadrul grupei preliminare de calificare la Campionatul European împotriva Luxemburgului, terminată surprinzător cu victoria adversarilor, cu un autogol în ultimul minut de joc. Exact de la această partidă îşi începu Geiar povestirea. Toată ţara văzuse la televizor ceea ce nu se mai văzuse la o partidă de fotbal. Chiar la fluierul de începere, de pe tribuna principală se desfăşură un banner pe care era scris: „DERBEDEI CARE CÂŞTIGĂ MILIOANE PE LUNĂ CA SĂ DEA CU PICIORUL ÎNTR-O BĂŞICĂ, ÎN VREME CE COMPETENŢII MUNCESC TOATĂ VIAŢA PENTRU O AŞA SUMĂ !?!? – L.L.N. -” La început s-a făcut o linişte mormântală în tribune, după care s-a pornit un zumzet din ce în ce mai viguros. În vreme ce poliţiştii constatau că bannerul se desfăşurase printr-un mecanism dirijat de la distanţă, din ce în ce mai mulţi spectatori părăseau tribunele, spre stupefacţia galeriilor „Câinii din Ferentari” şi „Tifoşii din Voluntari”, rămase curând stăpâne pe stadion. Antrenorul francez al naţionalei, plătit regeşte de FRF, declara după meci că moralul jucătorilor a fost grav afectat de acest comportament „nepatriotic”, de unde şi rezultatul nefavorabil.
Imediat după partidă Geiar s-a strecurat din vestiar spre garajul unde tronau maşinile care mai de care mai bengoase ale tricolorilor şi trepăduşilor din ambientul „sportului rege”. Nu mică îi fu surpriza, când constată că toate erau scrijelate cu fel de fel de mesaje dispreţuitoare şi cu cauciucurile la pământ. Chemă un taxi, deoarece trebuia să ajungă neapărat la restaurantul „V.I.P.” unde avea întâlnire cu celebra show-girl  Miţa Bocca. Surprizele continuară şi cu taximetristul, care-i ceru 1000 de lei pentru cursă. La nedumerirea lui Geiar, acesta îi spuse că „fiecare ar trebui să plătească după cât are, ci nu egal”. Înjurându-l, îi aruncă un sutar pe geam şi intră degrabă în restaurant. La acea oră era deja plin ochi cu toată hipsterimea bucureşteană, iar siliconata Miţa era deja în separeul rezervat din timp. Ospătarul apăru imediat pentru a lua comanda, după care dispăru grăbit spre bucătărie, de unde nici după o jumate de oră nu mai reapăru. Geiar fluieră în cele din urmă după şeful de sală şi-i ceru să-l cheme pe proprietarul pe care-l cunoştea bine, deoarece aşa ceva nu i se putea întâmpla tocmai lui. Proprietarul apăru şi aflând despre ce e vorba, îl chemă pe ospătarul neglijent pentru a-l mustra. Acesta însă, spre surpriza celor prezenţi, dar şi a celor din jur, îşi scoase fracul şi anunţă solemn că el nu mai serveşte bogaţi. Patronul restaurantului rămase cu gura căscată şi falca îi căzu de tot în momentul în care toţi chelnerii şi bucătarii se indreptară spre uşă spunând acelaşi lucru: „noi nu mai servim bogaţi” şi punând pe mese fiţuici cu „Liga pentru Eliberarea Nimenilor”. Ieşit din local uluit de cele întâmplate, ochii îi căzură pe un panou publicitar unde chiar el zâmbea precum Clark Gable, cu un tub de o cunoscută pastă de dinţi în mână, care fusese acoperit cu litere groase: PLĂTIT  GRAS PENTRU PUBLICITATE MINCINOASĂ – L.L.N –
Se dezmetici doar în momentul în care 11 tineri cu măşti de Carnaval făcură o horă în jurul său, arătându-şi tricourile pe care erau mesajele „eşti ignorant”, „eşti super-plătit”, „la muncă!”, „de foame, competenţii pleacă din ţară”, „doctori nu mai avem, dar avem fotbalişti!?”, „la oi cu voi!”, „valoarea ta e non-valoare”, „Mingea şi Televizorul, au îmbolnăvit poporul!”, „construim catedrale şi stadioane”, „fără sport pe bani!”, „fără pariuri sportive şi jocuri de noroc!”. Dispărură tot aşa de rapid după cum apărură, împrştiind fiţuici cu „Liga pentru Libertatea Nimenilor”, lăsând lumea ce se adunase curioasă, efectiv cu gurile căscate. Un val de vociferări începu treptat, astfel că Geiar o rupse la fugă şi se adăposti în secţia de poliţie nr. 13, unde şi acum îi tremurau picioarele. Tocmai terminase de povestit, când plutonierul Vasile intră val-vârtej în biroul şefului de secţie spunând: „Ai auzit şefu’ ce-a păţit omul de afaceri Flocea Izmenescu chiar în fabrică la el?”

(va urma)