Dacia Iluministă

Despre DISTRIBUTISM şi propagatorii acestuia din România şi aiurea (4)

Printre exemplele ce ne sunt furnizate de adepţii DISTRIBUTISMULUI, se numără MONDRAGON CORPORATION din Ţara Bascilor(Spania) şi COPERATIVELE din Emilia Romagna (Italia).
Pornesc de la premiza că ideea cooperativistă în sine nu-mi displace. Ceea ce nu-mi place este integrarea în Sistemul dedicat … PROFITULUI.
MONDRAGON CORPORATION a pornit din iniţiativa preotului catolic José M. Arizmendiarrieta în 1956, în plină dictatură a lui Franco. Era o perioadă de reconstrucţie după cel de-al doilea război mondial, în care nu lipsea „frontul de lucru” într-o Ţară a Bascilor persecutată de Dictator, pentru ajutorul dat republicanilor în Războiul Civil. Trebuie înţeles că Franco a sprijinit această iniţiativă de origine Vaticană, pentru „disciplinarea” unui popor rebel, despre care se spune că are multe în comun cu pelasgii din spaţiul Carpato-Dunăreano-Pontic (asemenea sarzilor şi corsicanilor). În acest context de sprijin probabil material, dar mai ales dogmatic al Vaticanului şi a lui Franco, cooperativismul basc devine un protagonist economic, ajungând treptat la statutul de CORPORATION, ce are puţin în comun cu „spiritul iniţial”. Dacă la începuturi raportul dintre salariul minim şi cel maxim era 1:3, s-a ajuns treptat până la 1:7 şi se pare că acesta e deja … depăşit, cu scuza „de piaţă” a „competenţei manageriale”. Tot aşa, banca Corporaţiei s-a intoxicat cu titluri toxice, deoarece „pentru a sta pe Piaţă”, trebuie să „intri în joc”. Astăzi, MONDRAGON CORPORATION „investeşte” în ţări cu forţă de muncă ieftină, EXPLOATÂND-O, se „intoxică” cu Titluri Bancare Toxice, a început să concedieze inclusiv „asociaţii”, a trebuit să „guste” din experienţa grevelor, etc.; în două cuvinte S-A PIERDUT SPIRITUL ORIGINAR !
Acelaşi fenomen caracterizează şi COOPERATIVISMUL ITALIAN, mult mai vechi şi înrădăcinat în teritoriu, fiind divers „colorat politic” (dreapta-centru-stânga).
A devenit o practică difuză „intrarea mascată” a Marilor Capitaluri în lumea cooperativismului, pentru a beneficia de „tratamentul fiscal de favoare” de care acestea se bucură.
Concluzia mea este că DISTRIBUTIVISMUL, aşa cum este popularizat, nu este altceva decât o formă de PRELUNGIRE A AGONIEI unui SISTEM deja MORT. Este drept că pentru noi, a fost garnisit SUPERFICIAL cu Naţionalism şi Ecologism, dar s-a „aruncat” pe Religie şi nu pomeneşte nimic despre DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ. Părerea mea este că în acest model, găsim puţină cunoaştere a „problemelor româneşti”, din cauze obiective de altfel, şi puţin din ceea ce se chiamă … SOLIDARITATE.
Astăzi, până şi „guvernanţii mondiali” accceptă Nesustenabilitatea Dezvoltării în actualele condiţii !
Bineînţeles că demonstrează din nou incapacitatea de a găsi soluţii viabile, propunând o frânare a dezvoltării în Occident şi o accelerare a acesteia în Lumea Subdezvoltată !?

Ăştia tot nu au priceput că Resursele NU EXISTĂ şi că e mai bine ca acele ţări să se dezvolte pe alte principii, ci nu pe acelea care produc FUTILUL, POLUAREA, IMORALITATEA, CONSUMERISMUL, etc. !

Părerea mea este că societatea omenească nu poate fi lăsată „pe mâna” Economiei de Piaţă şi atunci devine necesară intervenţia unui FACTOR DE REGULAMENTARE, care nu poate fi altul decât… STATUL !

Dar nu un Stat cum s-a experimentat până în zilele noastre, ci unul bazat pe COMPETENŢĂ şi RESPONSABILITATE, aşa cum îşi propune „Mişcarea DACIA” !

Cooperativismul pe care îl contemplăm noi pentru Dacia viitoare, trebuie să asigure necesităţile esenţiale, să se limiteze la un teritoriu de referinţă al cărui potenţial să fie fructificat, să fie respectos cu Ambientul, să fie un cadru de socializare, să se dedice Dezvoltării Sustenabile, să-şi bazeze activităţile pe principii de Competenţă şi Responsabilitate, să cultive Solidarietatea, să se încadreze în Strategia Naţională, etc., într-un cuvânt, să fie în consonanţă cu Principiile şi Obiectivele „Mişcării DACIA”.

Despre DISTRIBUTISM şi propagatorii acestuia din România şi aiurea (3)

Să ne ocupăm puţin de evoluţia Distributismului, care nu este un fenomen nou, ci are rădăcini străvechi, începând cu Organizarea Gentilică, Tribală, Bresle de meseriaşi, Comunităţi de moşneni, şi terminând cu Întovărăşirile şi Cooperativele comuniste, sau Kibuţul izraelian.
Primele forme erau dictate de RAŢIUNI DE SUPRAVIEŢUIRE, fiind colocate într-o societate matriarhală la începuturi, pacifică, deoarece „spaţiul vital” era abundant. În această stare se afla după toate probabilităţile şi DACIA, când a început agresiunea romană, neparvenind nicio menţiune despre EXISTENŢA  SCLAVILOR LA DACI.  Acesta este unul din motivele PRINCIPALE, pentru care suntem azi în… „MIŞCAREA DACIA” ! Ştiu că mulţi adversari ai dacismului, vor aduce vorba despre „agresivitatea” strămoşilor noştri, deşi am explicat în nenumărate rânduri, că nu se trata de altceva, decât de MĂSURI DE APĂRARE a propriului Teritoriu şi a Fiinţei Naţionale!
Trecerea la Patriarhat, s-a făcut în momentul în care acest „spaţiu” a devenit insuficient unui număr tot mai mare de oameni. Astfel se porneşte LUPTA PENTRU PUTERE, care sfârşeşte cu apariţia SCLAVAGISMULUI, ce s-a perpetuat până azi, în diferite forme, ultima fiind SCLAVAGISMUL SALARIAL, în care STĂPÂNUL trăieşte din munca SCLAVULUI, retribuit cât mai puţin posibil, pentru a asigura STĂPÂNULUI ceea ce se chiamă… PROFIT. Trebuie specificat că ultimile forme de „SCLAVAGISM” sunt mai „dulci” şi mai „camuflate”, pentru a păcăli „vigilanţa” unor sclavi tot mai conştienţi de statutul lor. Astfel, după „ieşiri din front” ale sclavilor, au avut loc eliberări, dezlegări de pământ, reforme agrare cu împroprietăriri şi terminând cu revoluţiile. Aceste revoluţii au fost urmate de contrarevoluţii, ce au condus treptat la restabilirea sub alte forme a dreptului STĂPÂNULUI, datorită faptului că NU s-a eliminat MOTORUL SOCIO-ECONOMIC ce se chiamă … PROFIT.
PROFITUL este un cuvânt urât, ce presupune existenţa PROFITORULUI şi a …PĂGUBITULUI !
Cred că în mileniul al III-lea, ar fi cazul să ELIMINĂM acest CONCEPT, care se traduce de fapt, prin existenţa ŞMECHERILOR şi a… FRAIERILOR  !!!
Am făcut această introducere, pentru a explica de ce orice formă de cooperare, indiferent de cum se chiamă, NU A FOST ŞI NU ESTE… POSIBILĂ, până nu se şterge din vocabulare, şi nu numai,… PROFITUL !
Ca să exemplific această CONCLUZIE, am să descriu evoluţia câtorva forme de cooperare autohtone, sau din alte ţări, inclusiv formele de cooperare popularizate de adepţii DISTRIBUTISMULUI.
În România lui Cuza, mulţi intelectuali au priceput că numai cu o clasă medie puternică, se poate spera într-un Viitor pentru neamul românesc, aşa că prima măsură a fost REFORMA AGRARĂ, ce urma să limiteze PUTEREA  MOŞIERIMII AUTOHTONE, dar şi VENETICILOR FANARIOŢI. Cuza a plătit cu exilul această  ofeză şi aşa ne-am procopsit cu un Rege Venetic, pentru că Imperiile din jur NU NE VOIAU PUTERNICI. Această Reformă Agrară a fost un adevărat „SALT ÎNAINTE” pentru Naţie, ce a păşit pe calea prosperităţii pentru pături largi ale populaţiei şi a întăririi Statului. Întovărăşirile, Claca, familiile numeroase, ajutorul reciproc, satul, au fost forme de cooperare, ce nu au rezistat mult „asaltului” noilor îmbogăţiţi, care treptat, treptat, au deposedat din nou „talpa ţării”, căreia îi lipseau… BANII şi MIJLOACELE DE MUNCĂ MODERNE. Acelaşi lucru s-a petrecut şi în Comunităţile Montane numite OBŞTI DE MOŞNENI, stăpâni de veacuri în păduri şi pe păşuni. Eu sunt urmaş de moşnean şi aş putea să vă povestesc cum a ajuns Creţuleasca şi alţi boieri din anturajul Camarilei Regale, să deposedeze mii de hectare de păduri, prin eliminarea unor legi ale Descălecătorilor de Ţară, ce interziceau VÂNZAREA acestor păduri, dar nu o s-o fac, pentru a nu intra în chestiuni private. Cert este că azi veneticii au avut pădurile lor (???), pe când moşnenii se mai preumblă încă prin Tribunale !
Iată cum forme de COOPERARE ce ar fi putut să schimbe soarta poporului nostru, au căzut victime ale unui SISTEM DE PUTERE BAZAT PE … PROFIT !
Despre COOPERATIVELE COMUNISTE, nici nu discutăm, deoarece nu erau altceva, decât forme de expropriere şi exploatare nemiloasă a ţăranilor, care proşti nu sunt şi drept urmare „se făceau că lucrează, aşa cum IUBIŢII CONDUCĂTORI , se făceau că-i plătesc !
Un exemplu de cooperare de peste hotare este Kibuţul, apărut tot în urma unor „împroprietăriri”. După un start cu succes, a urmat renunţarea treptată la agricultură, sub „loviturile monopoliste” şi s-au transformat de fapt în INTREPRINDERI CAPITALISTE CU ACŢIONARIAT DIFUZ, „amestecându-se” în „mediul înconjurător”. Trebuie remarcat caracterul egalitarist-socialist de la începuturi şi managerial-afaristic din ultimul timp.
În viitoarea postare, voi trata exemplele popularizate de DISTRIBUTIŞTI şi voi prezenta CONCLUZIILE mele.

Despre DISTRIBUTISM şi propagatorii acestuia din România şi aiurea (2)

Din citatele (1) şi (2), putem deduce că DISTRIBUTISMUL are rădăcini şi dezvoltări în Gândirea Vaticană, majoritatea distributiştilor fiind de religie catolică (cum se notează şi din teoreticienii citaţi de mine), iar cei ce l-au dezgropat şi practicat, au fost partidele naţionalist-anarhiste şi fasciste (corporativism).

Pe mine mă sperie când unul se prezintă astfel (vezi 5) : „Thomas Storck is the author of Foundations of a Catholic Political Order.”

Sau când unul spune (vezi 6) că vrea să subordoneze lumea seculară Bisericii lui Cristos şi că vrea să pună cruci pe… Bănci !?!?

Sau când unul, nu vrea să ne supună unui „ordin de sus” (vezi 7), dar preia (sau traduce) teorii străine Spiritului şi Realităţilor Româneşti !

Din (3), pricepem că sunt unii „binevoitori de peste mări şi ţări”, care sugerează o întărire a proprietăţii statale, ca GARANŢIE  a INTERESULUI NAŢIONAL, dar … NUMAI PARŢIAL, menţinându-se aportul privat. Păi dacă intrăm în joc, de ce să nu mergem până la capăt ???

D-l John Médaille, după cum se vede mai sus, scrie pentru români şi România, deşi declară :„. Nu cunosc situatia din România, dar în America sistemul actual este nesustenabil şi trebuie schimbat în mod fundamental.”

Ei bine, eu refuz să amestec Politica şi Economia cu Religia aşa cum am precizat, deoarece „Negustorii nu au ce căuta în Templu !” şi ”Trebuie dat Cezarului ce este al Cezarului şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu !”, ca să folosesc argumente pe măsură.

Păi cum să punem cruci pe Bănci ? Să ne rugăm Zeului Ban ??? Mai degrabă trebuiesc luate crucile de pe pădurile străbune ale moşnenilor, deoarece Biserica trebuie să fie săracă materialiceşte şi bogată spiritualiceşte ! Mai degrabă trebuiesc naţionalizate aceste Bănci, de dată ce supravieţuiesc datorită contribuţiei Statelor, deci a… noastră !

Nu vă scandalizaţi, până şi Obama a luat în consideraţie această ipoteză !

Amestecul Politică-Religie este cultivat de diverşi tineri fără cunoştinţe istorice, economice, sociale, politice, dar bine intenţionaţi şi „perceptori ai multor pericole”, dar care adoptă „metode de luptă sinucigaşă”, deja experimentate. Noi vrem să le luăm „vălul de pe ochi” !

D-l Hurduzeu spune : „Pentru a rupe vraja noilor demoni, nu există decât o cale: să recreăm o ordine creştină”.

Nu domnule Hurduzeu, trebuie să creem o ORDINE UMANĂ A BUNULUI SIMŢ, deoarece Creştinismul este SUBÎNŢELES şi nu trebuie să-l evocăm, pentru că „rănim sensibilităţi diverse” !!!

Acesta este una din diferenţele dintre „Mişcarea DACIA” şi Distributism, ce-l enervează probabil pe d-l Hurduzeu (foarte irascibil de altfel).

O altă problemă pe care am ridicat-o este aceea a PROPRIETĂŢII.

Deşi se reclamă o A TREIA CALE, între Socialism şi Capitalism, de fapt se urmăreşte UN CAPITALISM DIFUZ (vezi Chesterton).

„Când fiecare are proprietatea sa, fiecare are posibilitatea de a fi un adevărat întreprinzător şi un adevărat cetăţean”– vezi (4)

„Chesterton : Troppo capitalismo non significa troppi capitalisti, ma troppo pochi capitalisti”-vezi (1)

A doua întrebare rămasă fără răspuns, se referă la această chestiune.

Am întrebat care este SOLUŢIA propusă de distributişti, în actualele condiţii, când MAJORITATEA NU ARE CE SĂ PUNĂ ÎN COMUN, nefiind … PROPRIETARI !?

Noi la „Mişcarea DACIA” am preconizat o SCHIMBARE A CONCEPTULUI DE PROPRIETATE şi o PLAFONARE A CÂŞTIGURILOR, tocmai în acest scop !

De asemenea am prevăzut NAŢIONALIZAREA tuturor resurselor naturale, chiar şi a acelora înstrăinate, deoarece au fost cumpărate cu „petice de hârtie” fără nicio valoare. Cineva o să-mi spună că nu este posibil, deoarece vor fi „rezistenţe”. Ei bine, când „rezistenţii” îşi vor plăti datoriile externe, până la ultimul „gram de aur”, o să-i despăgubim şi noi ! DACIA aparţine locuitorilor ei în EXCLUSIVITATE !!! Cu „exteriorul”, concepem o relaţie STRICT reciproc avantajoasă ! Şi la urma urmelor, „rezistenţii” vor avea în curând multe probleme acasă la ei, aşa că nu ne vor „deraja” ! … ca şi teoreticienii lor !

A treia problemă este REPREZENTANTUL Distributismului în România, care în loc de DEZBATERI se ocupă cu BANĂRILE.

Singura sa contribuţie la „Mişcarea DACIA” s-a rezumat la contestarea procentului de cca. 0.5% din Venitul Naţional, destinat românilor din afara ţării, pe motiv că emigranţii nu şi-au plătit studiile universitare în ţară, de parcă dânsul ar fi făcut-o. I-am explicat civilizat că Diaspora este cel mai important investitor în România de mulţi ani şi că ajutorul este destinat în special românilor care nu au plecat de bunăvoie din Patrie, ci în urma unor Tratate întocmite de Occidentul şi Orientul ostile nouă. Emigranţii „de  bună voie” au totuşi dreptul măcar la un concert folcloric, sau o prezentare de Artă, sau Literatură din Patrie, pentru a nu uita de unde au plecat ! Aceste „ajutoare simbolice” ar fi deci destinate oamenilor de cultură şi artă de acasă ! Nu ştiu de ce îmi vine în minte ciutacul, cu al său dispreţ pentru Diaspora !?

Personal, am fost caracterizat de acest domn drept „unul care se plictiseşte în Italia şi pierde timpul în faţa monitorului”. Este probabil să-mi pierd timpul şi totuşi o fac, pe IDEILE, TIMPUL şi BANII mei,… nu ca alţii !

Aş putea „să răsucesc pumnalul”, deoarece uneori „sunt şarpe de dudău”, dar nu o fac, sperând că … va trece la alte „abordări”.

Despre DISTRIBUTISM şi propagatorii acestuia din România şi aiurea (1)

Recent am fost întrebat de câţiva aderenţi la „Mişcarea DACIA”, ce părere am despre DISTRIBUTISM, datorită asemănărilor constatate de aceştia. Am început să mă documentez şi am descoperit într-adevăr multe puncte în comun. Am sesizat de asemenea o serie de „probleme”, aşa că m-am hotărât să mă „lămuresc din interior”, aderând la grupul fb GREEN, administrat de OVIDIU HURDUZEU (cu Doctorat în Ştiinţe Sociale la Stanford, auto-declarat CRITIC SOCIAL), promotorul DISTRIBUTISMULUI în România. Acesta este autorul unor publicaţii pe această temă şi a unor intervenţii de popularizare în Media. Personal mi-am exprimat satisfacţia pentru aderarea d-lui Hurduzeu la „Mişcarea DACIA”, convins fiind că „am găsit” o COMPETENŢĂ.
Din acel moment, am încercat să pornesc un dialog pentru a rezolva „diferenţa de puncte de vedere”, în scopul stabilirii unei Strategii Comune.
Din păcate nu am primit niciun „răspuns”, ba din contră, am fost eliminat din grupul fb GREEN, din grupul închis „3.03.11”, care se voia „crema” grupului GREEN, precum şi din grupul fb ”Liga Distributistă”, atunci când am „îndrăznit” să pun nişte întrebări concrete, pe care le voi expune mai târziu.
Să vedem mai întâi ce este DISTRIBUTISMUL şi o să propun un text wiki în italiană, deoarece în română nu există acolo.

Să reţinem două citate ( http://it.wikipedia.org/wiki/Distributismo ):

(1) „Distributismo, noto anche come distribuzionismo, è una filosofia economica formulata da alcuni pensatori quali G. K. Chesterton, padre Vincent McNabb e Hilaire Belloc per applicare quei principi di dottrina sociale della Chiesa cattolica che affondano le proprie radici nell’esperienza benedettina (ora et labora) ed espressi modernamente nella dottrina di Papa Leone XIII contenuta nell’ enciclica Rerum novarum[1] e ulteriormente sviluppati da Papa Pio XI nell’ enciclica Quadragesimo anno[2]. Secondo il distributismo, la proprietà dei mezzi di produzione deve essere ripartita nel modo più ampio possibile fra la popolazione generale, piuttosto che essere centralizzata sotto il controllo dello stato (nel socialismo) o di pochi privati facoltosi (nel capitalismo). Una sintesi del distributismo si trova nella dichiarazione di Chesterton: “Troppo capitalismo non significa troppi capitalisti, ma troppo pochi capitalisti”.[3]”

(2) „ Distributismo e fascismo
Controversie sul distributismo nella comunità si sono verificate a causa delle comunanze delle associazioni di distributismo con alcuni gruppi fascisti. Ciò comprende gruppi come ad esempio l’Unione Britannica dei Fascisti e il Partito nazional-sociale cristiano, i quali sostengono le opinioni distributiste[8]. I sostenitori del Nazional-anarchismo anch’ essi favorevoli al distributismo, come Troy Southgate indicando il suo impegno per l’idea[9]. Va inoltre osservato che, dal momento che la maggior parte dei distributisti sono cattolici, essi credono nella Chiesa e rifiutano l’anarchismo.
Molte tracce portano le radici al fascismo o viceversa, e si può vedere il distributismo come una versione di corporativismo[10]. Colui il quale concorse a traghettare il distributismo al fascismo fu il poeta americano Ezra Pound. Ci sono molte analogie tra i due sistemi, notevoli parallelismi tra la socializzazione delle aziende e imprese e il distributismo. Oltretutto per esclusione le uniche comunanze sono tra questi sistemi, visto che il distributismo rifiuta sia il comunismo che il capitalismo. Ma ci sono differenze tra le due filosofie, in particolare il fascismo era permissivo verso le grandi imprese e quelle statali. Va inoltre notato che la maggior parte dei distributisti sono di fede cattolica e seguendo la Chiesa rifiutano il nazionalismo laico.
Nonostante questo, solamente i partiti politici fascisti fanno propria la dottrina economica distributista a parte qualche sparuto gruppuscolo anarchico.”

DISTRIBUTISMUL are numeroşi TEORETICIENI, printre care enumerăm :Yvan Allaire, Mihaela Fîrşirotu, John Médaille, Thomas Storck, etc., toţi cu importante „contribuţii” nu numai în sfera economiei, ci şi a TEOLOGIEI.
Şi d-l Hurduzeu propune o mişcare politică bazată pe principii VERZI şi NAŢIONALISTE ca şi noi, dar propunând în plus abordări ECONOMICO-ORTODOXE, referirile domniei sale la diverse Enciclice, Sinoduri, sau personaje bisericeşti (Iustin Pârvu), fiind dovada.
Reamintesc diferenţierea pe care noi o facem între ECONOMIE şi POLITICĂ  pe de-o parte şi RELIGIA pe de altă parte, considerând reciproc dăunător, amestecul unei DOGME cu nişte REGULI SUSCEPTIBILE VARIAŢIEI ÎN TIMP.
Iată alte citate din lucrările d-lui Hurduzeu, unele preluate de la mentorii DISTRIBUTISMULUI, care vor fi „rechemate” puţin mai încolo :

(3) „Mesajul nostru către Guvernul României este simplu:
– nu vă lăsaţi presaţi şi împinşi să implementaţi politici depăşite de vreme şi expirate; apucaţi-vă tare de lucru pentru a îmbunătăţi guvernanţa întreprinderilor de stat ale ţării.
– întreprinderile voastre de stat bine guvernate sunt singurele pârghii de control al suveranităţii economice şi politice a ţării care v-au mai rămas.”

autori :Yvan Allaire este profesor academician, Ph.D. (MIT) şi preşedintele Institutului de guvernanţă a întreprinderilor private şi publice (Canada)
Mihaela Fîrşirotu este profesor, Ph.D. (Mc Gill), Facultatea de management, UQUAM (Canada)

(4) „Când fiecare are proprietatea sa, fiecare are posibilitatea de a fi un adevărat întreprinzător şi un adevărat cetăţean, contribuind nu numai la propria sa bunăstare ci şi la bunăstarea din comunitatea, oraşul şi ţara sa. Adevarata proprietate conduce la adevarata condiţie de cetăţean şi de asemenea la o adevărată piaţă liberă. Prin proprietate adevarată nu înţeleg o proprietate abstractă concretizată, să spunem, în acţiuni sau alte instrumente asemînătoare; înţeleg mai degrabă posesiunea fizică şi folosirea concretă a pământului, a uneltelor şi cunoştinţelor. Acesta este distributismul; iată ce răspândeşte distributismul: adevărata proprietate, cea care conduce la pieţe libere şi la dezvoltarea responsabilităţii cetăţeneşti.”

autor :John Médaille (John Médaille is the author of Toward a Truly Free Market: A Distributist Perspective and The Vocation of Business: Social Justice in the Marketplace. He is also the editor of Economia Libertăţii: Renaşterea României Profunde (in Romanian.) Retired from a long career in business, he is now an Instructor in Theology at the University of Dallas and a columnist at The Remnant Newspaper.)

D-l John Médaille, după cum se vede mai sus, scrie pentru români şi România, deşi declară :„. Nu cunosc situatia din România, dar în America sistemul actual este nesustenabil şi trebuie schimbat în mod fundamental.”  !?!?

(5) Cine este thomas Stock ? Iată răspunsul :
About Thomas Storck
„Thomas Storck is the author of Foundations of a Catholic Political Order, The Catholic Milieu, and Christendom and the West. His work has appeared in various publications including Homiletic and Pastoral Review and the book, Beyond Capitalism and Socialism. Mr. Storck is a former contributing editor of New Oxford Review and Caelum et Terra and serves on the editorial board of The Chesterton Review.”

(6) „Cuvinte ale d-lui Hurduzeu :
Pentru a rupe vraja noilor demoni, nu există decât o cale: să recreăm o ordine creştină. Asta înseamnă, nimic mai mult, decât să subordonam lumea seculară Bisericii lui Hristos.
Icoana să fie „agentul“ desacralizării universului tehnologic şi consumerist! Crucea să se înalţe pe templele finanţelor! Cugetarea creştină să înlocuiască gândirea „dezîntrupată“ a gnosticismului postmodern, „politica lui Dumnezeu“ să înlocuiască politicianismul, asceza, ghiftuirea! Omul duhovnicesc să fie idealul de urmat, nicidecum oligarhul sau fotbalistul de astăzi!”

(7) Idem :
„Depinde de noi daca vom pune umărul să construim „modelul românesc“ de la firul ierbii, printr-o amplă mobilizare şi solidaritate populară, sau aşteptăm în continuare ordine „de sus“. ”

(8) Cine vrea să asiste la „demolarea în direct” a teoriilor d-lui Hurduzeu, de mâna lui Cristian Tabără şi Zoe Petre, poate accesa :
http://www2.tvr.ro/webcast/WebPlayer2.php?file=rtmp://perthro.tvr.ro/rec/DATA-2010-08-16-19-01.flv&name=Ca%20la%20carte

Pornind de la aceste date, în viitoarea postare o să descriu relaţia mea cu DISTRIBUTISMUL şi promotorii acestuia.